Ştiri Europene – 3/4 “Tiparniţa BCE finanţează”

Posted on 03/04/2012 by

0


Duel germano-francez? Nemţii vor ca bugetele europenilor să fie supravegheate de comisii speciale, iar francezii atacă pactul fiscal dorit cu ardoare de Berlin. După ce politicienii germani au lansat ideea ca politicile economice şi financiare ale Greciei să fie monitorizate de comisari europeni cu drept de veto, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble, mentorul cancelarului Angela Merkel, intenţionează să propună ca bugetele statelor din Uniunea Europeană să fie puse sub supravegherea unor comisii de experţi, scrie publicaţia franceză Le Monde. Aceasta citează un document intern al ministerului văzut de revista Spiegel. Astfel, Schauble vrea înfiinţarea unor comisii de experţi independenţi la nivel naţional şi european pentru a controla disciplina bugetară a statelor comunitare. Comisiile vor avea rolul de a supra­veghea bugetele statelor membre din zona euro şi UE şi să emită avertismente atunci când sunt identificate “anomalii” care ar putea declanşa o criză. Documentul ministerului arată că aceste comisii ar avea în plus puterea de a “analiza compatibilitatea dintre politicile financiare naţionale şi reglementările europene”, respectiv pactul de stabilitate şi noul pact bugetar, menţionează revista germană. Ministrul vrea, totodată, consolidarea puterii comisarului european al finanţelor, care va avea sarcina de a garanta aplicarea legislaţiei europene “fără drept de opoziţie din partea celorlalţi comisari sau a preşe­dintelui Comisiei Europene”, spun surse apropiate lui Schauble. Noul pact bugetar semnat la începutul lunii martie la insistenţa Germaniei de 25 de state membre ale UE – excepţie au făcut Marea Britanie şi Cehia – vizează înăsprirea disciplinei bugetare în UE, dar mai ales în zona euro. Pactul a introdus o aşa-numită “regulă de aur” referitoare la echilibrul bu­getar şi sancţiuni cvasiautomate în cazul în care apar derapaje.Integral In Ziarul Financiar.

Ungaria/plagiat: Preşedintele îşi anunţă demisia. Şeful statului ungar, Pal Schmitt, implicat într-un caz de plagiat legat de teza lui de doctorat, şi-a prezentat luni demisia în faţa parlamentului, după ce iniţial a indicat că nu va demisiona, informează MTI, AFP şi AP. ‘Întrucât, conform Constituţiei, persoana preşedintelui trebuie să reprezinte unitatea naţiunii ungare, iar persoana mea a devenit, din păcate, sinonimă cu divizarea, consider că datoria mea este de a-mi depune mandatul’, a declarat preşedintele, în faţa deputaţilor. Şefului statului ungar i s-a retras la 29 martie titlul de doctor de către Universitatea Semmelweis, care a calificat drept “plagiat” teza lui asupra istoriei Jocurilor Olimpice susţinută cu douăzeci de ani în urmă, aminteşte AFP. Partidele de opoziţie au cerut toate demisia preşedintelui, care s-a întors joi la Budapesta dintr-o vizită în Coreea de Sud, dar el a evitat atunci presa ce îl aştepta la aeroport. Săptămânalul ungar HVG a publicat la începutul lunii ianuarie extrase din teza lui Pal Schmitt ce pare o traducere din limba franceză a unei lucrări aparţinând unui expert bulgar, Nikolai Gheorgiev. “Reproducerea lucrării bulgarului Gheorgiev, pe 180 de pagini din cele 215 ale tezei lui Pal Schmitt, permite să se presupună că este vorba despre un plagiat”, a scris publicaţia amintită. Schmitt a declarat luni în faţa deputaţilor că munca sa a fost ‘cinstită’ şi a apreciat că universitatea nu avea ‘dreptul’ să-l priveze de titlul de doctor. El şi-a anunţat totodată intenţia de a pregăti o nouă teză de doctorat, având ca subiect sportul şi protecţia mediului. Partidele de opoziţie au salutat decizia lui Schmitt, care pune capăt unui scandat ce aduce prejudicii imaginii Ungariei, în opinia lor. Decizia anunţată luni de preşedinte era una ‘aşteptată de mai multe zile de întreaga ţară’, a declarat Attila Mesterhazy, preşedintele socialiştilor /MSZP/. Acesta a propus chiar partidului de guvernământ Fidesz să-i ofere din nou această funcţie lui Laszlo Solyom, care a mai fost şef al statului între 2005 şi 2010 şi este recunoscut pentru integritatea sa morală şi profesionalismul său. Pal Schmitt a fost numit preşedinte în 2010 pentru un mandat de cinci ani. În Ungaria, şeful statului este ales de legislativ. Partidul Fidesz, al premierului Orban, va decide de facto un nou preşedinte, care va trebui votat de parlament cu o majoritate de două treimi, majoritate pe care Fidesz o are asigurată. Integral Agerpres.

Ministrul suedez al Apărării demisionează din cauza unui contract cu Arabia Saudită. Ministrul suedez al Apărării Sten Tolgfors a demisionat, a anunţat joi premierul, după mai multe săptămâni de controversă privind un contract cu Arabia Saudită de construire a unei fabrici de armament, relatează AFP. “Am decis să îl eliberez din funcţie pe Sten Tolgfors, la cererea sa”, a anunţat Fredrik Reinfeldt, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul demisionar. La 6 martie, postul public de radio suedez (SR) a dezvăluit că agenţia suedeză de cercetare în domeniul apărării (FOI) a înfiinţat o societate paravan pentru a masca implicarea sa şi cea a guvernului în acest proiect datând din 2007 şi denumit Projet Simoom”, a cărui obiectiv este construirea în Arabia Saudită a unei fabrici de armament care să producă rachete antitanc.  Săptămâna trecută, justiţia suedeză a deschis o anchetă preliminară în acest caz, directorul general al FOI, Jan-Olof Lind, denunţând el însuşi procurorului “o suspiciune de infracţiune”, după o anchetă internă a Agenţiei. “În ceea ce priveşte dezbaterile din ultimele săptămâni cu privire la Arabia Saudită, nu am nimic de adăugat”, a declarat Tolgfors joi. El a precizat că decizia sa de a demisionat a fost deja luată, dar că “atenţia presei în ultimele săptămâni a facilitat şi i-a accelerat decizia” Adevarul.

“Paradisul fiscal“ elveţian contraatacă. Elveţia-Germania: Tensiuni diplomatice după ce autorităţile elveţiene au emis mandate de arestare împotriva unor lucrători ai fiscului german – acuzaţi de spionaj economic şi de încălcarea secretului bancar. Cei trei funcţionari germani au achiziţionat CD-uri cu numele unor cetăţeni germani – suspectaţi de evaziune fiscală. Autorităţile elveţiene au emis mandate de arestare împotriva unor funcţionari ai fiscului german. Cei trei funcţionari din landul federal Renana de Nord-Vestfalia sunt învinuiţi de spionaj economic şi de încălcarea secretului bancar. Reacţia autorităţilor elveţiene a fost declanşată în urma unei înţelegeri secrete între funcţionarii fiscului şi un angajat al băncii Credit Suisse. Acesta a vîndut autorităţilor germane CD-uri cu datele bancare ale unor cetăţeni germani care şi-au depozitat banii în Elveţia. Pe CD-urile respective se aflau datele a peste 1000 de persoane, suspectate de evaziune fiscală, prin depunerea banilor în Elveţia. În Germania dobînzile bancare sunt impozitate. Pentru achiziţionarea CD-urilor s-au plătit la vremea respectivă peste două milione de euro. Pentru a scăpa de o eventuală urmărire penală, numeroşi cetăţeni germani s-au autodenunţat atunci şi au anunţat că-şi vor plăti impozitele restante. Potrivit radioteleviziunii germane (ARD) cetăţeni germani ar fi depus în Elveţia între 130 şi 180 de miliarde de euro, sustrăgînd astfel sume enorme de la impozitare. După ce opinia publică a aflat în urmă cu 2 ani despre depunerile ilegale în băncile elveţiene, presa a califacat confederaţia drept un „paradis fiscal“ care facilitează criminalitatea bancară. Una din consecinţele acestui scandal este şi ideea de a crea la nivelul Uniunii Europene aşa numita Uniune Fiscală. Între altele, în cadrul Uniunii Fiscale se va putea controla şi fluxul ilegal de fonduri şi, în ultimă instanţă, se vor crea premisele pentru o armonizare a politice de impozitare. În urma scandalului, banca elveţiană a plătit statului german o parte a datoriilor fiscale ale clienţilor – în valoare de 150 de milioane. Statul german a sistat, în consecinţă, urmărirea penală a instituţiei bancare elveţiene, învinuită de complicitate la evaziune fiscală. Primul ministru al landului Renania de Nord-Vestfalia, Hannelore Kraft, a calificat demersurile autorităţilor elveţiene drept „o acţiune incredibilă“. Într-o declaraţie reprodusă de ziarul „Bild am Sonntag“ ea a spus că landul se opune cu vehemenţă stigmatizării unor funcţionari publici drept infractori. Procurorul federal al confederaţiei elveţiene, Michael Lauber, a justificat emiterea mandatelor de arestare. Într-un interviu acordat postului de radio DRS el a spus că „există suspiciuni concrete că Germania a ordonat spionarea unor informaţii apraţinînd băncii Credit Suisse”.  Ministrul federal al finanţelor, Wolfgang Schäuble, a declarat la Copenhaga, unde s-a întîlnit cu omologii săi europeni, că el poate înţelege reacţia elveţienilor. Totodată, el a amintit că între Elveţia şi Germania va intra în vigoare un acord care va pune capăt evaziunii fiscale. RFI.

Tiparniţa BCE finanţează pe furiş deficitul ţărilor din zona euro. Fondul permanent pentru salvarea euro (ESM) urmează să funcţioneze din vara anului 2012, având misiunea de a împiedica extinderea crizei datoriilor asupra altor state ale zonei euro. Din acest motiv, ESM a fost şi asemuit cu un dig. Despre cât de înalt urmează a fi acest dig se poartă de câteva luni aprinse dispute. Angela Merkel apreciază de pildă că volumul maxim de 500 de miliarde de euro nu trebuie depăşit. La ultima reuniune la vârf a UE de la începutul lunii martie, şefa executivului de la Berlin, Angela Merkel, a reuşit să amâne decizia finală până la întâlnirea de la Copenhaga a miniştrilor de Finanţe ai ţărilor din zona euro. Aceştia se vor reuni la sfârşitul lunii în curs. Între timp, aproape toţi miniştrii de Finanţe ai celor 17 ţări din zona euro sunt de părere că 500 de miliarde de euro, garanţii pentru credite, nu sunt de ajuns pentru ca ESM să fie eficient. Comisarul european pentru chestiuni monetare, Olli Rehn, a publicat la Bruxelles o recomandare, în care solicită dublarea sumei. Mai precis, el pledează pentru comasarea umbrelei provizorii de salvare EFSF, dotată cu 440 de miliarde de euro, cu cele 500 de miliarde ale ESM. Împreună, s-ar totaliza astfel 940 de miliarde de euro. Numai astfel, consideră Comisia Europeană, ar exista siguranţa că ar fi împiedicate pe pieţele financiare speculaţii împotriva statelor fragile din zona euro, cum ar fi Spania, Portugalia, Italia, etc. Dacă acest punct de vedere se va impune, Germania va trebui să ofere garanţii de credit ce depăşesc substanţial cele 211 miliarde de euro, convenite până acum. Această evoluţie nu e pe placul doamnei Merkel, care se teme de conflicte în interiorul arcului guvernamental. Partenerii ei de guvernare liberali, ca şi părţi ale Uniunii Creştin Democrate sunt împotriva ridicării plafonului garanţiilor. […] Până acum, cel mai important dig pentru împiedicarea extinderii crizei în zona euro a fost ridicat de şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. El a împrumutat băncilor europene aproximativ 1000 de miliarde de euro cu dobândă foarte mică pentru a împiedica o penurie a creditelor şi pentru a stimula achiziţia de obligaţiuni de stat. “Trebuie să acţionăm”, a declarat Draghi ziarului german de mare tiraj “Bild”. El a continuat: “… ce a fost mai greu a trecut dar există în continuare riscuri.” Totuşi, preşedintele Băncii Centrale a Germaniei, Jens Weidmann, este convins că această tactică nu poate funcţiona la nesfârşit. Inundarea sectorului bancar cu bani ieftini din partea Băncii Centrale Europene înseamnă finanţarea pe furiş a datoriilor de stat cu ajutorul tiparniţei de bani, şi aceasta va produce exact opusul stabilităţii – anume inflaţie galopantă. Integral in Deutsche Welle

Advertisements