Sumar. Potrivit Băncii Mondiale, aportul Chinei la creşterea mondială, în 2007, a fost estimat la 16% şi pentru prima dată a depăşit contribuţia SUA la acest capitol. Realizările obţinute de China reprezintă rezultatul a mai mulţi factori, unul dintre principalii fiind, acceptarea proprietăţii private. Un alt factor a fost deschiderea economiei spre exterior. Ea s-a produs pe mai multe căi: liberalizarea şi intensificarea relaţiilor de export-import, crearea unor imense zone economice libere/speciale (ZEL/ ZES: Shenzen, Zhuhai, Shantou, Ziamen etc., mărimea fiecăreia dintre acestea devansând ca proporţii Transilvania), care au atras investiţii străine directe (ISD) semnificative, precum şi sporirea intrărilor de valută obţinută de chinezii, care lucrează în afară hotarelor respective, această ţară fiind principalul furnizor de forţă de muncă în plan mondial etc. Trebuie de menţionat faptul, că preţul relativ scăzut al forţei de muncă a constituit un alt important „secret” al minunii chineze. Actualmente China are o forţă de muncă tânără, cu un coraport favorabil (6:1) dintre angajaţi şi pensionari. Concomitent, ea atrage forţă de muncă, încă mai ieftină, din exterior (din ţările vecine).
BRIC, BRICS (3) – O analiză: China
Advertisements
Sare'n Ochi
09/04/2012
si-n timp ce reprezentantul pe pmant al acestui monstru isi inspecta achizitiile din SUA, Pontanacul se dadea si el in vizita pe-acolo… ?
hmmmm!
miki
09/04/2012
Buna ziua!
Despre China, cateva date si comparatii:
1. In anul 2001 China era un importator net de otel, productia proprie fiind de aprox. 151 mil tone (17,75% din productia mondiala), iar in 2010 a devenit exportator net (productie proprie: 626 mil tone, reprezentand cca.44% din productia mondiala. Cresterea productiei Chinei in decurs de 10 ani a fost de cca. 400%.
2. Comparativ, UE 27 detinea in 2001 22% din productia mondiala, iar in 2010 a ajuns la 12%. Cantitativ, nu avem mari schimbari.
3. Din punct de vedere al tehnologiilor au evoluat de la un procent de 87% (2001) la 97% (2010) otel turnat continuu (un procent foarte bun)
4. Procedeul de realizare a otelului este aproape in intregime pe flux integrat (90%), adica se obtine din minereu de fier (flux asemanator cu cel de la Galati). Agentul reducator este cocsul. China este unul din cei mai mari producatori de cocs metalurgic, dar nu detine minereu. Acesta este importat aproape 100%. Marii exportatori de minereu sunt: Australia (41%), Brazilia (28%), si India 9%.
5. Consumul aparent de otel kg/capita.
In 2001 in China acesta era de 133 si a ajuns la 445 in 2010, in timp ce in UE 27 acesta a descrescut (pe fondul crizei) de la 368 in 2001 la 325 in 2010.
In concluzie nu stiu ce vor face cu aceasta capacitate imensa de productie, dependenta aproape 100% de importul de materie prima. Nici costul de productie nu este cel mai mic ( nu au cele mai bune tehnologii). Companiile producatoare apartin statului chinez (informatie ce trebuie verificata). Avem o bula? Cred ca da.
Theophyle
09/04/2012
Salut miki,
Am impresia ca vor merge pe drumul lui Ceausescu – fiare vechi pentru indieni 😆
miki
09/04/2012
Daca vor dori sa le cumpere. 🙂
Nici indienii nu mai sunt ce au fost.
Mittal ca sa reziste pe piata a trebuit sa cumpere Arcelor (detinatori de tehnologii avansate).
miki
09/04/2012
Cat a platit oficial Mittal pentru o parte din Arcelor http://www.nytimes.com/2006/06/25/business/worldbusiness/25iht-steel.html?_r=1&pagewanted=all
miki
09/04/2012
Sursa de date:
World Steel Association, Steel Statistical Yearbook, 2011
http://www.worldsteel.org/dms/internetDocumentList/statistics-archive/yearbook-archive/Steel-statistical-yearbook-2011/document/Steel%20statistical%20yearbook%202011.pdf
Theophyle
09/04/2012
Multumesc miki, date interesante!
stefan60
09/04/2012
Seara buna
– Comparat cu Romania , chinezii nu au vindut/darimat economia socialista . Au atras capitaluri straine mentinind nivelul de taxare scazut, au admis strainii ca actionisti in firmele de stat si au cotat aceste realitati economice pe bursa lor interna . Ca urmare , cind vezi cite sume se pun la bataie pentru a obtine mici procente din capitalul unor banci de stat ,(nici vorba de privatizare totala ) ramai inmarmurit cum de ai nostri nu au avut aceleasi idei , macar dupa 1989 .
La noi antai au fost facuti pensionarii si doar ulterior se vindea pe bucata tot pentru a avea din ce platii acestia ca si salarile bugetarilor .
Oricum sint multi , foarte multi , enorm de multi . 🙂
PS . Marete probleme vor apare cind se va reduce numeric armata pentru a obtine eficienta in cheltuirea banului public sau cind se va admite macar o forma firava , slabuta de pluripartitism . Tinind cont ca “pepiniera asta politica ” deja e experimentata in Hong Kong si poate va fi implementata si cu Taiwan . (Foxconn , cel mai mare producator mondial de electronica, o fi el in China comunista dar e proprietatea taiwanezilor de la Hon Hai Industry 🙂 )
Theophyle
09/04/2012
Salut Stef,
au facut si ei o groaza de greseli pentru care vor plati in curand! Spre exemplu, nu si-au dezvoltat o piata interna – exact cum a facut si Ceasca. Periculos sa ti un miliard de chinezi pofticiosi in stare de subzistenta.
carat
09/04/2012
Deh ! Banul-i ochiul Dracului ! Sute de firme din Europa si nu numai, si-au inchis activitatea in tara de bastina, au lasat zeci de mii de someri in urma lor si s-au mutat in China pentru un profit mai mare, provenit din mana de lucru foarte ieftina. Rezultatele se vad din ce in ce mai bine.
Nu ma pricep deloc la economie, s-ar putea sa ma insel, dar eu cred ca acest exod catre China este unul din motivele crizei actuale.
Theophyle
09/04/2012
Salut,
Intuitiv, ati iunteles bine. Citez din articol: