Ştiri Europene – 14/4 “BCE administrează calmante”

Ce trebuie să ştii despre ţara cu cele mai mari rezerve de petrol din Europa. Norvegia are o rezervă de petrol de 9,8 miliarde de barili de petrol. Într-o analiză publicată recent, Andreea Paul, consilier al primului-ministru, explică modul în care cea mai bogată ţară în resurse petroliere din Europa scoate bani din rezervele sale fără să ia redevenţe. Fondul guvernamental de pensii Global („Fondul petrolier norvegian”)   Ce este Fondul guvernamental de pensii Global? („Fondul petrolier norvegian”, denumit în continuare Fondul);  Este un fond de investiții în care sunt depuse părți din profitul realizat din activități de exploatare a petrolului și gazelor din Norvegia, având ca scop asigurarea bunăstării generaţiilor viitoare;    În acest Fond sunt investite fracțiuni din profitul realizat de sectorul petrolier, generat din taxele plătite de companii, din taxele de obţinere a licenţelor de explorare, din dobânda financiară directă a statului, cât şi din dividendele obţinute din partea companiei Statoil (statul deține 67% din acțiuni); Acţiunile Fondului sunt garantate de stat, cu un rating AAA; A devenit cel mai mare fond suveran din lume, depășind Autoritatea de Investiții din Abu Dhabi (ADIA). În Europa este cel mai mare proprietar de capital (stock owner), deținând 1,78% din companiile europene listate la bursă. Acesta realizează investiții pe termen lung în companii solide din întreaga lume, jumătate din ele concentrându-se în Europa, 35% în America și Africa și 15% în Asia; Fondul și-a schimbat numele din Fondul petrolier în Fondul guvernamental de pensii Global începând cu 2006, marcând astfel rolul fondului de a finanța costurile în creștere cu pensiile în viitor. Cu toate acestea, Fondul nu are nicio obligație oficială de a plăti pensiile și nu este constituit pe baza contribuţiilor sociale la sistemul de pensii. Până în prezent, nu s-a luat nicio decizie politică privind momentul utilizării resurselor respective pentru acoperirea cheltuielilor cu pensiile. Integral in Capital.

G20 ar putea majora resursele FMI cu 400-500 miliarde de dolari. Grupul celor mai mari 20 de economii din lume ar putea cădea de acord să majoreze resursele Fondului Monetar Internaţional cu 400-500 miliarde de dolari, faţă de cele 600 miliarde de dolari cât ar dori FMI, au declarat vineri pentru Reuters o serie de oficiali ai FMI. Aceşti bani ar urma să ofere FMI o capacitate sporită de a contracara criza datoriilor suverane, declanşată de politicile nesustenabile din ţări precum Grecia, Portugalia şi Irlanda. Oficialii intervievaţi de Reuters au declarat că necesitatea de majorare a resurselor FMI s-a diminuat, având în vedere că nevoile de refinanţare pentru primul trimestru ale guvernelor din zona euro au fost asigurate de injecţiile de lichidităţi ale Băncii Centrale Europene.’Cred că va fi vorba de o sumă cuprinsă între 400 şi 500 miliarde de dolari, însă depinde de cât de mult vor promite marile economii mondiale şi cele europene care nu sunt membre ale zonei euro’, a declarat un oficial al G20.În luna ianuarie a acestui an FMI a estimat că va avea nevoie de fonduri suplimentare de 500 miliarde de dolari pentru a putea acorda credite şi de alte 100 miliarde de dolari pentru rezervele sale, în ideea de a pune la punct o plasă de siguranţă faţă de riscurile provenite din zona euro. ‘A fost întotdeauna clar că o sumă de 500-600 miliarde de dolari este prea mare, o sumă nerealistă’, a declarat un al doilea oficial al G20. ‘Am fi fericiţi dacă am obţine la fel de mult din partea altor state pe cât sunt dispuşi europenii să furnizeze’, a adăugat acesta. Ţările din zona euro s-au angajat să furnizeze 150 miliarde de euro (200 miliarde de dolari), în timp ce alte state din Uniunea Europeană au promis alte 50 de miliarde de dolari. Primul oficial a menţionat că Japonia şi China ar putea furniza împreună alte 100 de miliarde de dolari. Singurele state care nu ar urma să contribuie la majorarea resurselor FMI sunt SUA şi Canada. Miniştrii de finanţe din G20 urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Washington pentru a discuta solicitarea FMI privind majorarea resurselor. Recent, directorul general al FMI, Christine Lagarde, a declarat că ar putea dura ceva timp până când se va ajunge la un accord, semn că discuţiile de săptămâna viitoare nu vor fi definitive.Agerpres

BCE administrează calmante. Toate măsurile speciale de politică monetară sunt doar provizorii, a subliniat cu tărie Banca Centrală Europeană în raportul său lunar, prezentat joi la Frankfurt pe Main. În plus s-a mai precizat că se dispune de instrumentele necesare pentru “combatera la timp şi energică a inflaţiei pe termen mediu”. În lunile decembrie şi februarie, Banca Centrală Europeană a pompat aproximativ un bilion de euro în sectorul bancar din zona euro. BCE a oferit băncilor, în două tranzacţii, credite pe o perioadă de peste trei ani, cu dobânzi foarte avantajoase de un procent. Cu ajutorul acestei acoperiri pe trei ani, menţionează preşedintele BCE, Mario Draghi, s-a dorit evitarea unei crize periculoase de lichidităţi în spaţiul euro. În plus, BCE a coborât rezerva minimă obligatorie, reprezentată de suma tuturor depozitelor clienţilor proprii, de la două la un procent, ceea ce a dus la eliberarea urgentă de lichidităţi în valoare de 105 miliarde de euro, bani ajunşi la băncile europene comerciale. Una din aceste măsuri speciale, pentru evitarea unei crize a creditelor, a fost şi extinderea mecanismelor de siguranţă refinanţabile. Astfel, băncilor emitente naţionale le-a fost permis să accepte, pe lângă anumite hârtii de valoare, şi solicitări de credit, pe post de măsuri de siguranţă, în condiţiile în care acestea îndeplinesc un set minim de criterii. De aceste măsuri profită mai ales bănci aflate în dificultate. Totodată, măsurile amintite, oferă stimulente de amplificare a volumului de credit către întreprinderi şi persoane private. Mai ales în Germania, politica expansivă anticriză a BCE este intens criticată. BCE se apără, însă, spunând că stabilitatea preţurilor nu este ameninţată pe termen mediu, chiar dacă recunoaşte că rata scumpirii va depăşi în acest an 2,0 la sută, atât cât prognozase chiar ea. Factori de risc sunt, în opinia instituţiei europene, scumpirea preţurilor la energie şi materii prime. Integral in Deutsche Welle

Războiul mitingurilor electorale în Franţa. Week-end-ul care începe este ultimul înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale franceze din 22 aprilie. Principalii candidaţi, socialistul François Hollande, favoritul sondajelor şi preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy, le-au dat întâlnire simpatizanţilor la Paris. Astfel, capitala Franţei va fi scena duminică a două mitinguri uriaşe, primul în Place de la Concorde, al doilea în estul Parisului, la Vincennes. Dacă niciuna dintre tabere nu riscă să dea cifre exacte, se poate totuşi estima că în fiecare loc se vor aduna zeci de mii de oameni. Pe ultima sută de metri a campaniei, asistăm la un adevărat “război al mitingurilor” electorale. Candidatul socialist, François Hollande, şi-a chemat simpatizanţii începând cu ora 14, pe peluza din faţa castelului Vincennes. Momentul se doreşte a fi unul popular, festiv, chiar dacă timpul se anunţă răcoros. Organizatorii întâlnirii speră însă înainte de toate o mobilizare masivă şi o imagine de unitate a familiei de stânga, cu o săptămână înaintea primului tur. Se va lansa un apel absenteiştilor, dar şi un apel pentru un vot util pe 22 aprilie. Util în sensul lui Hollande, pentru ca socialistul să obţină cel mai mare scor posibil încă din primul tur. La câţiva kilometri de Vincennes, în Place de la Concorde, preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy şi-a dat întâlnire cu suporterii, începând cu ora 16. Piaţa este simbolică pentru reprezentantul conservator, întrucât acolo şi-a serbat victoria din mai 2007. La tribuna instalată în faţa parcului Tuileries se va perinda multă lume, numeroşi vorbitori care vor lansa o serie de mesaje mobilizatoare taberei prezidenţiale, destul de sceptică în faţa avalanşei de sondaje defavorabile “campionului” ei. Rămâne de văzut câtă lume se va duce colo sau dincolo. O bătălie a cifrelor ca la marile mitinguri de protest sindicale nu este exclusă, chiar dacă oficial, nimeni nu îndrăzneşte să facă pronosticuri. De altfel, nici prefectura de poliţie din Paris nu a prevăzut să-i contabilizeze pe participanţii la cele două mitinguri electorale, estimând că nu este vorba de “manifestaţii revendicative”. Pentru François Hollande, scopul este de a demonstra că nu degeaba este în fruntea sondajelor de opinie de luni de zile. De remarcat că socialistul a evocat joi pentru prima dată posibila sa victorie pe 6 mai, după al doilea tur, finala prezidenţială.  În ciuda îngrijorărilor care încep să se facă auzite în tabăra prezidenţială, Sarkozy continuă şi el să creadă în victoria sa. “Vom câştiga amândoi şi tu şi eu”, îi spunea tot joi preşedintele-candidat francez omologului său american, Barack Obama, într-o videoconferinţă abil mediatizată de Palatul Elysée. Pentru Sarkozy, miza mare este să menţină o mobilizare populară cât mai mare, în ciuda cifrelor defavorabile ale sondajelor de opinie. Pentru Hollande, interesul mitingului parizian este de a le arăta francezilor că şi el poate atrage zeci de mii de simpatizanţi, nu numai Jean-Luc Mélenchon, reprezentantul comuniştilor şi spectaculoasa revelaţie a acestei campanii electorale pentru prezidenţiale. RFI.

Se întâmplă în Italia: Nunţi şi vile private, finanţate din fonduri europene. In ciuda mecanismelor de control ale Uniunii Europene, o parte din fondurile europene destinate dezvoltării unei regiuni ajunge să satisfacă plăcerile personale ale celor care le primesc. Acesta este şi cazul mai multor persoane din Italia care şi-au construit vile şi s-au răsfăţat pe ei înşişi, dar şi pe prietenii lor, cu daruri scumpe, cheltuind în total 1,3 milioane de euro. Gestionarea frauduloasă a fondurilor europene a fost descoperită de inspectorii fiscali în oraşul Vibo Valentia, din regiunea italiană Calabria, transmite Corriere della Sera. În prezent, 63 de persoane sunt anchetate pentru cheltuirea ilegală a fondurilor naţionale şi europene destinate construcţiei de hoteluri şi dezvoltării sectorului turistic din zonă. Inspectorii fiscali au descoperit că mai mulţi oficiali şi reprezentanţi ai mediului privat din Vibo Valentia s-au folosit de banii publici pentru a-şi construi şi restaura vilele. Totodată, agenţii Gărzii Financiare au descoperit că persoanele anchetate şi-au demonstrat generozitatea faţă de prieteni – tot pe bani europeni – oferindu-le cadouri scumpe sau daruri costisitoare la nunţile la care erau invitaţi. Prejudiciul total creat este 1,3 milioane de euro. Adevarul

Tagged: În Europa, Europa 2012, Mass-media

Posted in: 2012 - Global, În Europa, Mass-media, Uncategorized