Banca Națională a Austriei: ”Criza datoriilor trece calmul de dinainte de furtună”. Guvernatorul Băncii Naționale a Austriei, Ewald Nowotny, a definit actualul moment al crizei datoriilor precum ”calmul de dinainte de furtună” și a avertizat că agențiile de rating ”nu și-au pierdut încă influența și că pot genera noi motive de nesiguranță ”, scrie presa internațională. ”Mă tem că ce-i acum este doar calmul de dinainte de furtună”, a declarat și membrul Consiliului Guvernului Băncii Central Europene (BCE) într-un interviu pentru ziarul Vorarlberger Nachrichten, întărind declarația guvernatorului. Nowotny a declarat că agenția Moddy’s a anunțat că la finalul lunii aprilie va revizui calificativele acordate unor 110 bănci europene și că nu garantează că acest lucru nu va atrage în Europa ”anumite incertitudini”. Potrivit șefului băncii centrale austriace, criza datoriilor în Europa nu a fost încă depășită și Grecia continuă să fie principalul factor de risc. De asemenea, Nowotny a declarat că în Portugalia și în Irlanda situația s-a îmbunătățit și că în Spania și Italia s-au aplicat reforme iar cele două țări au nevoie de timp pentru a culege roadele acestora. Bancherul austriac a mai adăugat că moneda europeană va continua să existe și că inclusiv țări precum Polonia și Danemarca vor deschide discuțiile privind aderarea la euro.Capital.
Spania a reaprins criza datoriilor, dar nemţii susţin că zona euro a trecut peste ce a fost mai greu. Criza datoriilor a găsit o nouă breşă de propagare în zona euro, prin Spania, ţară a cărei datorie va sări anul acesta de la aproape 70% din PIB la 80% din PIB şi ale cărei costuri de finanţare cresc în condiţiile în care singura măsură eficientă luată de uniunea monetară până acum pentru stoparea contagiunii îşi pierde din forţă. Randamentele obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la zece ani au atins ieri 6,14%, comparativ cu 5,65% la sfârşitul săptămânii trecute, scrie Financial Times. Investitorii se tem că Spania, a patra economie ca mărime din Europa, va reintra în recesiune şi din această cauză nu va reuşi să-şi respecte ţinta de deficit bugetar. Creşterea costurilor de împrumut de pe pieţe ale Spaniei şi Italiei, un alt stat luat în colimator de investitori, a fost limitată până acum de Banca Centrală Europeană (BCE), care a pus în două etape, în decembrie şi februarie, la dispoziţia băncilor din zona euro lichidităţi ieftine de aproape 1.000 de miliarde de euro pentru prevenirea unei noi crize financiare. Creditorii spanioli şi italieni sunt printre cei care au accesat cele mai multe fonduri de la BCE, băncile utilizând banii pentru a cumpăra obligaţiuni ale guvernelor de la Madrid şi Roma. Efectele programului de lichiditate par însă că se disipă, iar tot mai mulţi analişti apreciază că injecţiile de lichiditate nu au făcut decât să câştige timp, nerezolvând problemele structurale ale economiilor zonei euro şi băncilor din regiune, notează FT. În Italia, noiembrie anul trecut, presiunile de pe pieţele de finanţare şi cele politice l-au obligat pe premierul de atunci Silvio Berlusconi să demisioneze pentru a preveni ca Italia să fie nevoită să ceară ajutor financiar internaţional, aşa cum au făcut Grecia, Portugalia şi Irlanda. Analiştii de la Deutsche Bank apreciază că Spania are de trecut peste probleme de lichiditate, nu de solvabilitate. “Stabilizarea datoriei la 85% din PIB stă în puterea ţării. Mai mult, după 2012 consolidarea fiscală poate fi realizată fără o scădere continuă a economiei”, se arată într-un raport al băncii germane. Integral in Ziarul Financiar.
Problemele NATO în Afganistan. Pentru NATO şi pentru comunitatea diplomatică occidentală din Kabul, primăvara a venit într-o formă deja cunoscută: o serie de atacuri ale talibanilor, care au vizat şapte obiective importante, printre care cartierul general al NATO, Parlamentul şi reşedinţe diplomatice. Dacă bilanţul victimelor se dovedeşte a fi mai scăzut decât în cazul atacurilor precedente din capitala afgană, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre efectul propagandei. Atacând ambasadele, dar şi simboluri ale statului afgan, bine protejate, talibanii dau peste cap logica lui Barack Obama referitoare la slăbirea forţei insurgenţilor până la punctul în care aceştia vor accepta ce li se oferă la masa negocierilor. Talibanii, care şi-au suspendat negocierile cu Statele Unite ale Americii, au toate motivele să demonstreze că sunt o forţă militară ce trebuie luată în seamă. Şi chiar asta au făcut prin această ofensivă de primăvară, arătând că nu sunt doar o forţă în regiunile de sud şi de est, ci că sunt capabili să lovească şi în Kabul. Iar demonstraţia lor a fost menită să aibă acoperire la nivel naţional. Au fost comise atacuri şi în provinciile Nangarhar, Logar şi Paktia. Acum, autorităţile afgane sunt puse într-o situaţie jenantă. Recent au preluat responsabilitatea de la forţele americane asupra raidurilor nocturne, dar infiltrarea insurgenţilor în acea parte din Kabul ce este considerată echivalentul zonei verzi din Bagdad demonstrează lacune serioase în materie de securitate. Nu a mai rămas mult până la retragerea trupelor NATO din Afganistan, prezente de mai bine de zece ani în regiune. Şi este foarte greu de crezut că acest conflict nu va continua, indiferent dacă trupele străine vor fi sau nu prezente în ţară. Integral in Adevarul
Membru al Camerei Lorzilor, acuzat că a promis o recompensă pentru capturarea lui Barack Obama. Un membru al Camerei britanice a Lorzilor a fost suspendat după ce ar fi declarat că oferă recompense de zece milioane de lire (12 milioane de euro) pentru capturarea preşedintelui SUA, Barack Obama, şi a fostului preşedinte american George W. Bush. Partidul Laburist britanic a decis suspendarea lordului Nazir Ahmed, după ce acesta a promis recompense pentru capturarea lui Barack Obama şi a lui George W Bush, relatează Sky News. Conform presei pakistaneze, parlamentarul britanic ar fi făcut aceste declaraţii în cursul unei recepţii desfăşurate la Haripur, în Pakistan, pe 13 aprilie. Lordul britanic ar fi făcut aceste afirmaţii în replică la o recompensă oferită de Statele Unite pentru capturarea unui cleric radical pakistanez. Hafiz Muhammad Saeed, fondatorul mişcării fundamentaliste Lashkar e Taiba, este acuzat de organizarea atacurilor comise la Bombay (India) în 2008 şi soldate cu 166 de morţi. “Am decis suspendarea lordului Ahmed pe durata investigaţiei. Dacă aceste declaraţii sunt reale, le condamnăm în totalitate şi le considerăm inacceptabile”, a comunicat Partidul Laburist britanic. Mediafax.
Le Monde: Germania se pregăteşte de sosirea lui Hollande. Preşedintele grupului parlamentar socialdemocrat din Bundestag, fostul ministru de externe Frank-Walter Steinmeier, sfătuia opinia publică recent să se obişnuiască la gândul că Francois Hollande va fi viitorul preşedinte al Franţei. Să fi avut declaraţia sa un efect imediat? Greu de spus, cert e că anumite semnale arată în această direcţie. La ultima manifestare electorală a preşedintelui-candidat, propunerile sale de încredinţare a unui nou mandat Băncii Centrale Europene sau eventualitatea unui boicot francez al politicilor europene au suscitat extrem de puţine comentarii la nivel european. Cu toate acestea, conservatorii germani îl susţin în continuare, conform liniei oficiale a partidului doamnei cancelar, pe Nicolas Sarkozy. Andreas Schockenhoff, preşedintele comitetului parlamentar de prietenie germano-francez, e aparent liniştit şi pune declaraţiile cu tentă antieuropeană ale lui Sarkozy pe seama campaniei. Mai îngrijorat ar fi el de intenţiile lui Francois Hollande de renegociere a tratatelor europene, dar, afirmă politicianul german, legăturile dintre cele două ţări sunt atât de puternice încât cooperarea bilaterală va continua indiferent de preşedintele ales. În altă ordine de idei, cancelarul Angela Merkel nu a dorit să-l primească pe Hollande la Berlin, dar a acceptat doi economişti din echipa sa într-o vizită la fundaţia conservatoare Konrad Adenauer pentru a primi mesajul acestora prin intermediar. În eventualitatea în care Franţa va avea un guvern socialist şi în contextul european tensionat, Franţa şi Germania vor avea mai puţin timp decât de obicei pentru a găsi un modus vivendi. RFI
Actualităţi Europene 
April 17th, 2012 → 09:41
[…] Subiectele zilei in Europa pot fi citite pe Politeia Europeana. […]