Ştiri Europene – 18/4 “Spania-Argentina:Criza Repsol”

Posted on 18/04/2012 by

5


Decizie şoc a Argentinei: Renaţionalizează cea mai mare companie petrolieră pentru că aceasta nu reuşeşte să acopere necesarul de energie. În încercarea de a-şi întări controlul asupra unei economii care îşi revine rapid după cel mai mare default din istorie, Argentina a naţionalizat principalul producător de petrol din ţară, YPF, la care grupul spaniol Repsol deţine participaţia majoritară. Argentina acuză YPF că nu investeşte suficient în ţară şi că producţia slabă obligă statul să depindă de importurile de energie într-o perioadă în care preţurile materiilor prime cresc accelerat, scrie presa internaţională. Directorul general al YPF, Sebastian Eskenazi, a fost înlocuit cu ministrul planificării Julio De Vido, iar administraţia condusă de preşedintele Cristina Fernandez de Kirchner a anunţat că a trimis Con­gresului un proiect de lege privind naţionalizarea unei participaţii de 51% la companie, scrie Bloomberg. Preluarea urmează presiunilor exercitate de guvern asupra YPF de a majora producţia după ce anul trecut importurile de combustibil ale ţării s-au dublat la 9,4 milioane de dolari. Guvernul central a încercat să blocheze dividendele companiei şi a sprijinit guvernele locale când acestea au retras licenţele pentru 15 câmpuri petrolifere. Preluarea YPF reprezintă cea mai mare ranaţionalizare din industria resurselor naturale de când guvernul rus a revenit la controlul companiei petroliere Yukos, la începutul anilor 2000. Participaţia de 51% la YPF are o valoare de piaţă de cinci miliarde dolari, notează Financial Times. Naţionalizarea producătorului de petrol ar putea atrage riposta Uniunii Europene, cel mai mare partener comercial al Argen­tinei din afara Americii de Sud. Statul argen­tinian a vândut anul trecut bunuri de 14,3 mld. dolari Uniunii, cu 28% mai mult decât în 2010. Spania este cea mai mare destinaţie din UE pentru exporturile argen­tiniene, cu o pondere de 3% în total. Agenţia de evaluare financiară Fitch a avertizat că decizia Argentinei ar putea fi nocivă pentru investiţiile private pe termen lung. Spania a avertizat că va lua “măsuri con­cise şi în forţă” ca răspuns la decizia Argentinei. “Este o acţiune ostilă împotriva Repsol, şi, prin urmare, împotriva Spaniei”, a declarat ministrul spaniol al industriei, Jose Manuel Soria. Integral in Ziarul Financiar.

Parlamentul European va organiza o dezbatere specială asupra naţionalizării companiei Repsol în Argentina. Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a decis marţi să organizeze o dezbatere specială şi un vot asupra deciziei autorităţilor argentiniene de a naţionaliza 51 la sută din acţiunile companiei petroliere YPF, filiala din Argentina a grupului spaniol Repsol. Dezbaterea va avea loc miercuri în cadrul sesiunii plenare. În plus, eurodeputaţii îşi vor exprima vineri votul asupra unei rezoluţii privind decizia Argentinei, la solicitarea grupului Partidului Popular European (PPE). Preşedintele grupului PPE din Parlament, eurodeputatul francez Joseph Daul, a criticat decizia autorităţilor argentiniene, considerând-o ‘unilaterală şi arbitrară’. “Cerem o dezbatere şi o rezoluţie, deoarece vrem să protejăm investiţiile europene în străinătate”, a afirmat el în deschiderea reuniunii Parlamentului European. La rândul său, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso s-a declarat marţi, la Bruxelles, ‘profund dezamăgit’ de decizia Argentinei de naţionalizare a 51 la sută din acţiunile companiei petroliere YPF, măsură care a declanşat o criză în relaţia cu Madridul. Preşedintele CE a subliniat că Argentina trebuie să îşi respecte obligaţiile internaţionale şi că serviciile specializate ale Comisiei vor urmări cazul filialei argentiniene a Repsol. Preşedintele argentinian Cristina Fernandez Kirchner a precizat luni că decizia de naţionalizare a 51 la sută dintre acţiunile companiei YPF a fost determinată de investiţiile insuficiente ale grupului în Argentina şi producţia limitată. Pe de altă parte, compania Repsol intenţionează să ceară compensaţii, care ar putea depăşi 10 miliarde de euro. Agerpres.

Criza greacă împinge Ciprul pe marginea prăpastiei. Starea precară a băncilor cipriote şi a finanţelor guvernului cipriot ameninţă să includă Ciprul pe lista ţărilor UE care au nevoie de ajutoare internaţionale. Banca Populară a Ciprului (BPC), cea de-a doua mare instituţie financiară din această ţară, este devastată de expunerea la datoriile Greciei şi caută investitori pentru a strânge capital de 1,8 miliarde de euro. Aceasta în condiţiile în care Autoritatea Bancară Europeană a cerut tuturor băncilor din UE ca, până la sfârşitul lui iunie, să demonstreze că au suficient capital pentru a supravieţui. Cele care nu pot dovedi vor fi presate să accepte ajutor de la guverne sau, în cazuri extreme, ar putea fi închise. Eşecul BPC ar avea consecinţe grave pentru Cipru, unde economia e bazată pe serviciile financiare, ca rezultat al atractivităţii insulei care este o „poartă” către Orientul Mijlociu şi Africa, cu taxe mici, folosită mai ales de companiile din Rusia şi din UE. Băncile cipriote au împrumuturi restante şi alte fonduri aflate în situaţie de risc care totalizează 152 miliarde de euro, adică de opt ori cât PIB-ul ţării, potrivit FMI. O astfel de vulnerabilitate la şocurile financiare a devastat Irlanda. Grecia, datorită apropierii şi limbii comune, a părut destinaţia logică a investiţiilor băncilor cipriote, care au acordat masiv împrumuturi companiilor şi guvernului elen, dar şi consumatorilor greci.  BPC a acumulat 3,4 miliarde de euro în obligaţiuni ale guvernului grec. Banca Ciprului, cea mai mare bancă comercială a insulei, a acumulat 2,4 miliarde de euro. În ambele cazuri, valoarea obligaţiunilor greceşti deţinute de aceste bănci e mai mare decât a obligaţiunilor altor guverne, luate la un loc. Criza datoriilor greceşti a arătat pericolele acestei strategii. BPC a pierdut 2,5 miliarde anul trecut, iar Banca Ciprului un miliard de euro. Adevarul.

Cum văd francezii campania electorală? Cu patru zile înaintea primului tur al prezidenţialelor din Franţa, un sondaj de opinie arată că alegătorii sunt mai degrabă decepţionaţi de campania electorală. Semn rău întrucât această stare de spirit riscă să “îngroaşe” rândurile absenteiştilor. Există şi un punct pozitiv în acest prim bilanţ de campanie. În ultimele săptămâni, mai exact de la ultimul sondaj de acest gen realizat pentru ziarul catolic La Croix, părerea francezilor despre nivelul dezbaterilor s-a mai ameliorat. La punctele negative este însă de trecut în continuare procentul extrem de ridicate – 62 la sută – de francezi, adică aproape două treimi, care consideră că dezbaterile sunt în continuare deprate de a răspunde procupărilor lor. Morala este că după 5 astfel de sondaje de opinie, adică din decembrie şi până azi, interesul pentru campania electorală nu a decolat cu adevărat. “Între 60 şi 70 de procente dintre francezi nu mai au încredere în clasa politică, nu mai cred că aceasta este capabilă să le rezolve problemele” notează directorul institutului de sondaje care a realizat acest studiu. Felul în care s-a derulat campania ar fi în cauză: multiplicarea surselor de informaţii – mitinguri, purtători de cuvânt, reţele sociale, cărţi, televiziune, samd – toate acestea au accelerat lucrurile, i-au obligat pe oameni să reacţioneze în continuu fragilizând astfel capacitatea de reflexie şi de analiză pe principalele teme. S-a sărit de la un subiect la altul fără a-l aprofunda cu adevărat, o tendinţă foarte departe de preocupările franeczilor care dimpotrivă caută stabilitate şi explicaţii. Anumiţi candidaţi ies mai bine faţă de alţii din această analiză. Astfel socialistul François Hollane rămâne mai departe cel care “propune cele mai bune soluţii pentru problemele de zi cu zi”. Pe locul doi se clasează preşedintele-candidat Nicolas Sarkozy iar pe al treilea loc, în urma unui salt spectaculos, ajunge Jean-Luc Mélenchon, candidatul sprijinit de comunişti. Un podium care se aseamănă mult cu cel al intenţiilor de vot la primul tur de duminică, tur care se apropie şi odată cu el ora primului bilanţ al campaniei care iată, din păcate, dă rezultate destul de decepţionante. Integral in RFI

Rusia îşi reînarmează armata din Transnistria. Rusia atacă diplomatic pe toate fronturile Republica Moldova. Sosirea într-o vizită de curtoazie a reprezentantului special al Preşedinţiei ruse în regiunea transnistreană, Dmitri Rogozin, a tulburat atmosfera politică la Chişinău. Emisarul rus a pledat pentru deschiderea unui consulat al Rusiei la Tiraspol, recunoaşterea Transnistriei „ca parte la discuţii” şi modernizarea contingentului armat al Rusiei dislocat în stânga Nistrului. De la Moscova, tensionarea situaţiei este susţinută de anumite ziare şi posturi de televiziune. Ziarul rusesc „Nezavisimaia Gazeta” scrie că Rusia intenţionează să instaleze un sistem anti-rachetă tip „Voronej” în regiunea transnistreană ca răspuns la scutul american antirachetă, amplasat în România. Aşa explică jurnaliştii ruşi recenta vizită secretă la Tiraspol a ministrului rus al Apărări, Anatolii Serdiukov. Moscova nici măcar nu a găsit de cuviinţă să înştiinţeze autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova despre această vizită. Singurul care şi-a exprimat public dezacordul în legătură cu acest fapt a fost un deputat neafiliat din Parlamentul de la Chişinău. După plecarea lui Serdiukov, în Republica Moldova a sosit Dmitri Rogozin – unul dintre cei mai duri negociatori ai Moscovei, care descrie în cartea sa „Враг Народа” („Duşman al poporului”) cum a luptat, în 1992, cu arma în mână, de partea gardiştilor transnistreni, împotriva a ceea ce el a numit „fasciştii moldoveni şi români”. La Chişinău, emisarul rus a fost primit la cel mai înalt nivel, dar fără nici o implicare vizibilă a Ministerului de Externe. Rogozin s-a întâlnit cu preşedintele Nicolae Timofti, premierul Vlad Filat şi cu ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. Nici un oficial moldovean nu a făcut declaraţii după întâlnire. Un anunţ scurt al Preşedinţiei de la Chişinău menţionează doar că Nicolae Timofti a acceptat invitaţia Preşedinţiei ruse de a participa la summitul informal de la Moscova al şefilor de state din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Summitul se va desfăşura pe 15 mai. Anterior, preşedintele moldovean declarase că va efectua prima sa vizită în calitate de preşedinte la Bruxelles, iar a doua – la Bucureşti. Integral la Deutsche Welle

Advertisements