Ştiri Europene – 19/4 “Speculanţii din cârca Europei”

Posted on 19/04/2012 by

1


Pulsul economiei europene: Grecia şi Portugalia se vor zbate anul acesta în ghearele recesiunii, iar Polonia va fi din nou campioana creşterii economice în Est. Criza datoriilor a împărţit în două harta economică a Europei din acest an, cu Estul care creşte propulsat de Polonia şi Turcia şi un Vest anemiat de recesiunea acută din Grecia, Portugalia, Italia şi Spania. Fondul Monetar Internaţional (FMI) asigură însă că Europa nu va mai cădea în ghearele unei crize de genul celei declanşate de prăbuşirea băncii americane de investiţii Lehman Brothers. “Ipoteza pe care ne bazăm este că zona euro va evita o altă criză”, a afirmat economistul-şef al FMI Olivier Blanchard, la doar câteva zile după ce instituţia a avertizat că singurul pericol major care ameninţă economia mon­dială este Europa, scrie pu­blicaţia franceză Le Monde. FMI anticipează o recesiune economică de 0,3% în zona euro pentru anul acesta, cu scăderi ale Produsului Intern Brut mai accentuate în statele periferice şi mai lejere în Slovenia şi Olanda. În schimb, cele mai mari economii ale uniunii monetare ar urma să avanseze în acelaşi ritm, 0,5-0,6%, potrivit datelor din ediţia din aprilie a raportului FMI Word Economic Outlook. Europa emergentă însă face notă discordantă cu Vestul, economia urmând aici să avanseze cu aproape 2%. Campionii creşterii vor fi Polonia, Turcia, Letonia şi România. Iar pieţele au reaprins criza datoriilor, atacând Spania, ale cărei costuri de finanţare au crescut recent aproape de nivelurile nesustenabile. Spania a obţinut de la CE relaxarea ţintei de reducere a deficitului bugetar. Italia va pune, probabil, gaz pe foc, doarece guvernul vrea să amâne cu un an, pentru 2014, planul de a ajunge la echilibru bugetar din cauza pers­pecti­velor economice mai slabe, potrivit Thomson Reuters. Italia are unul dintre cele mai mici deficite bugetare din zona euro, dar se chinuie să convingă investitorii că poate reduce povara datoriei, de 120% din PIB, a doua ca mărime din uniunea monetară după cea a Greciei. Atingerea ţintei de deficit bugetar va fi o problemă şi în Grecia, statul lovit cel mai puternic de criză. FMI consideră că deficitul bugetar din acest an va fi de 7,2% din PIB, mai mare decât cel anticipat de guvern, de 6,7% din PIB. Comisia Europeană (CE) apreciază că Grecia nu are nevoie de fonduri adiţionale dacă respectă programele actuale de reformă economică. Într-un raport, imaginat ca un plan de creştere economică, critică dur guvernul de la Atena. “Greciei îi lipseşte capacitatea de a implementa reforme, de a-şi administra finanţele publice, de a colecta taxele, de a face sistemul de stat să lucreze eficient sau de a plăti furnizorii”, men­ţionează documentul. Integral in Ziarul National.

Partea întunecată a celui mai puternic campionat de fotbal din lume: Real Madrid și Barça se scufundă în datorii. Campionatul spaniol de fotbal este în prezent într-una dintre cele mai faste perioade ale sale. Echipele iberice se bat pentru supremație atât în Liga Campionilor cât și în Europa League. Real Madrid și Barcelona joacă cel mai frumos fotbal din lume. Succesul ascunde însă un secret întunecat. Cele mai puternice cluburi de fotbal din Spania și, probabil, din lume, au un bilanț financiar dezastruos. Conform unei analize AFP, datoriile clubului Real Madrid se ridică la 589 de milioane de euro, iar cele ale Barcelonei la 578 de milioane. Asta în timp ce veniturile realizate în sezonul 2010-2011 au atins doar 479 de milioane de euro pentru Real Madrid și 450 de milioane pentru Barcelona. Nici alte echipe de top, precum Valencia sau Atletico Madrid nu stau mai bine. Madrilenii au acumulat datorii de 514 milioane, în timp ce bilanțul echipei din Valencia arată un minus de 382 de milioane de euro. Dar lovitura de grație a venit abia la începutul acestui an. Cele mai puternice cluburi din peninsula iberică datorează statului nu mai puțin de 752 de milioane de euro. Într-o perioadă în care economia spaniolă se luptă cu majorarea accelerată a șomajului, iar statul solicită cetățenilor de rând să-și plătească dările pentru a ajuta țara, imensa datorie a cluburilor de fotbal nu poate fi trecută cu vederea. Ministrul iberic al sporturilor a anuțat deja un plan prin care dorește să se asigure că echipele de fotbal își vor plăti datoriile însă nu a dat detalii despre modul în care acest lucru ar putea deveni realitate. Iar flagelul se extinde. În prezent, nu mai puțin de șase dintre cele 20 de cluburi din „La Liga” se află în procedură de faliment (Rayo Vallecano, Racing Santander, Real Betis, Zaragoza, Granada și Mallorca), la fel ca și alte șase din Segunda Division. Capital.

Acordul Schengen: Parisul şi Berlinul vor să poată restabili controlul la frontierele interne. Franţa şi Germania au reclamat posibilitatea de a putea restabili controlul la frontierele naţionale pe timp de o lună în cazul unei deficienţe la una din frontierele externe ale spaţiului Schengen, potrivit unei scrisori comune citate de AFP. Documentul este semnat de ministrul francez de interne, Claude Guéant (foto), şi de cel german, Hans-Peter Friedrich, care intenţionează să explice poziţia lor omologilor europeni în cursul reuniunii prevăzute să se desfăşoare la 26 aprilie la Luxemburg. Această luare de poziţie scoate în evidenţă solicitările şefului statului francez, Nicolas Sarkozy, candidat la prezidenţialele ce vor avea loc duminică, şi caută să demonstreze că sunt împărtăşite de guvernul de la Berlin, a explicat pentru AFP o sursă apropiată părţii franceze. ‘Schengen este în vigoare din 1995, adică de 17 ani. 17 ani şi nu funcţionează’, a afirmat în luna martie preşedintele candidat la propria succesiune. ‘Avem nevoie de un mecanism de compensare pentru cazul în care un stat membru, în pofida ajutorului ce i-a fost acordat, se dovedeşte incapabil să-şi asigure obligaţiile cu titlu de protejare a frontierelor externe al UE’, se arată în scrisoarea franco-germană. Cele două guverne reclamă ‘posibilitatea, în ultimă instanţă, de a reintroduce controlul la frontierele interne pentru o perioadă care să nu depăşească 30 de zile’ în cadrul acestui ‘nou mecanism’ integrat sub forma ‘amendamentelor la codul de frontieră Schengen’. ‘La finalul celor 30 de zile, Comisia Europeană va trebui să recomande Consiliului menţinerea sau întreruperea controlului la frontierele interne’, se mai precizează în document. Agerpres

Europa se pregăteşte de victoria lui Hollande. Semnale de rău augur vin din toate părţile pentru actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy – din propria tabără, din sondaje, chiar şi din alte state europene. Jacques Chirac îl preferă pe socialist. Cu câteva zile înainte de alegeri, cărţile par făcute pentru ieşirea din scenă a actualului preşedinte francez, Nicolas Sarkozy. Semnalele vin din toate părţile. În primul rând, din sondaje. Ultimele patru anchete privind intenţiile de vot arată o victorie a socialistului François Hollande atât în primul tur (duminică, 22 aprilie), cât şi în cel de-al doilea, de pe 6 mai. La primul scrutin, Hollande ar obţine aproximativ 28% din voturi, faţă de 27% pentru actualul lider de la Elysée. Următoarea rundă însă ar fi mult mai clar departajată: între 55 şi 56% pentru socialist şi 47% pentru Sarkozy. Lucrurile se mai pot schimba, dovada fiind că, de şase luni încoace, un alegător din doi şi-a schimbat intenţia de vot, dar tendinţa pe ultima sută de metri este net în favoarea socialistului. Fiecare dintre candidaţii aflaţi în frunte încearcă să-şi atragă de partea sa aliaţi dintre candidaţii cu şanse mai mici de a trece de primul tur: Hollande ar miza pe sprijinul lui Jean Luc Mélenchon (extrema stângă – 12%), în timp ce Sarkozy s-ar baza pe voturile candidatului de centru François Bayrou (10%). Evident, cartea de schimb ar fi funcţia de premier sau câteva funcţii de miniştri. Candidata extremei dreapta, Marine Le Pen (circa 15%), nu pare să se poziţioneze în niciun fel. Preferă să „parieze pe o surpriză”. Semnale vin şi de la cel mai important aliat, Germania. Propunerea lui Sarkozy de a modifica mandatul Băncii Centrale Europene pentru a permite intervenţia acesteia în rezolvarea crizei Eurozonei a fost respinsă fără drept de apel la Berlin. Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, a explicat că Administraţia de la Berlin nu împărtăşeşte în niciun fel această poziţie, notează „Le Monde”.  Germanii consideră că e vorba de promisiuni de campanie şi atât. Numai că se pregătesc de victoria lui François Hollande, chiar dacă nu face parte din aceeaşi familie politică de dreapta ca şi cancelarul Angela Merkel. Integral in Adevarul.

Sueddeutsche Zeitung: Speculanţii din cârca Europei. Pentru Spania, acţiunea de a se finanţa de pe pieţele de capital devine din ce în ce mai aventuroasă. Italia e pierdută în criză, chiar şi Franţa îşi ratează obiectivele bugetare. Şi ar mai fi Grecia din nou şi din nou. În zona Euro, singura ţară care mai are creştere economică e Germania, fapt care dă naştere unei întrebări importante: de dragul uniunii monetare, oare are Berlinul chef să salveze constant aceste state? Toate păreau să se liniştească până în momentul în care s-a trezit Fondul Monetar Internaţional să mai dea nişte veşti proaste. Italia e aproape un caz pierdut – cam asta se putea citi printre rândurile previziunilor trimestriale ale Fondului care afirmă că Roma îşi va rata ţintele bugetare cel puţin pe următorii doi ani. De buget echilibrat nu s-ar pune problema până cel devreme în 2018. Ştirea şoc este însă cea despre Franţa pentru că de la Grecia, Portugalia şi Irlanda oricum nu aveam cine ştie ce aşteptări. În aceste condiţii revine în actualitate un concept vehiculat anul trecut şi respins vehement în special de Germania: uniunea de transfer. Să traducem. Vorbim despre o uniune monetară care mutualizează datoriile şi pierderile între membrii săi astfel încât să se poată ajunge la un echilibru agregat. Bineînţeles că Berlinului nu-i convine un asemenea mecanism pentru că ar fi singurul stat care ar trebui să plătească pentru toţi ceilalţi colegi de club. Dar în acest caz nici nu putem vorbi despre rezolvarea crizei Euro. Toate măsurile adoptate până în prezent sunt un tratament al simptomelor, bineînţeles nu al cauzelor. Eram obosiţi anul trecut de interminabilele summituri şi ne-am luat o pauză prin intermediul mecanismelor de stabilitate şi al Pactului Fiscal. Dar pauza mai are puţin şi se termină…RFI

Advertisements