Ştiri Europene – 25/4 “începe bătălia pentru Europa”

Posted on 25/04/2012 by

5


2.100 miliarde dolari, cât PIB-ul Italiei. Atât de mare este economia infracţională. Infracţionalitatea generează venituri anuale de aproximativ 2.100 miliarde dolari la nivel mondial, sumă echivalentă cu 3,6% din PIB-ul mondial, iar problemele de natură infracţională s-ar putea agrava, punând în pericol securitatea şi dezvoltarea economică, reiese dintr-un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite, preluat de Thomson Reuters. “Economia infracţională este una dintre cele mai mari economii, ocupând un loc între primele 20 de economii ale lumii”, a spus Yury Fedotov, şeful departamentului de droguri şi infracţiuni al ONU. Publicarea cifrelor privind amploarea infracţionalităţii la nivel mondial reprezintă o premieră pentru acest departament. Calculele se bazează pe date din 2009. Pentru compa­raţie, Italia are un PIB de aproa­pe 2.200 miliarde dolari. În cadrul unei conferinţe a Comisiei Internaţionale de Prevenire a Infracţionalităţii şi de Justiţie Penală, Fedotov a aten­ţionat că situaţia s-ar putea agra­va, iar pentru a alcătui o imagine mai clară a infracţionalităţii la nivel mondial sunt necesare mai multe date. El a adăugat că anual se pierd 40 miliarde dolari din cauza corupţiei în ţările dezvoltate, iar traficul de oameni aduce venituri ilicite de 32 miliarde dolari în fiecare an. “Potrivit unor estimări, în orice moment, 2,4 milioane de persoane suferă în urma traficului de oameni, o crimă ruşinoasă şi o formă de sclavie specifică vremurilor noastre”, a spus Fedotov. Integral in Ziarul Financiar

Ce legătură există între Silvio Berlusconi şi Cosa Nostra. Fostul premier italian Silvio Berlusconi a plătit mari sume de bani mafiei siciliene Cosa Nostra pentru a-şi asigura protecţia sa şi a familia sale împotriva răpirilor în serie care au marcat Italia la mijlocul anilor 1970, potrivit unui document al Curţii de Casaţie, cea mai înaltă instanţă judiciară a statului. Protecţia mafiei “nu a fost pe gratis”, afirmă Curtea de Casaţie, precizând că magnatul media a fost victima extorcării de bani. “Berlusconi a înmânat sume de bani considerabile mafiei”, se arată în documentul de 146 de pagini prin care Curtea îşi motivează decizia de casare a acţiunii împotriva lui Marcello Dell’Utri, un sicilian care a lucrat pentru Berlusconi în acei ani, şi este în prezent senator al partidului Poporului Libertăţii. Vittorio Mangano, un mafiot sicilian condamnat ulterior pentru asasinat, a locuit, la mjlocul anilor 1970, la reşedinţa lui Berlusconi de lângă Milano, unde, după cum se spunea, avea grijă de cai. La acea vreme magnatul avea doi copii mici cu prima sa soţie.  În 2008, Berlusconi declara că Mangano “s-a comportat perfect, locuind cu noi şi însoţindu-mi copiii la şcoală”. Vittorio Mangano a murit în anul 2000, din cauze naturale. Celebrul procuror din Palermo Salvatore Borsellino l-a descris ca unul dintre pivoţii intereselor Cosei Nostra în nordul Italiei, într-unul din ultimele interviuri acordate de magistrat înainte de a fi asasinat de mafie în 1992. Integral in Capital

Financial Times: După bătălia pentru Franţa va începe bătălia pentru Europa. Bătălia pentru preşedinţia Franţei mai durează două săptămâni, după care va începe bătălia pentru Europa, atât Nicolas Sarkozy, cât şi contracandidatul său socialist Francois Hollande promiţând să salveze modelul economic şi social francez prin schimbarea direcţiei strategice a Uniunii Europene. Majoritatea partenerilor europeni ai Franţei sunt înclinaţi să califice retorica electorală a celor doi candidaţi drept sloganuri cinice, presupunând că Franţa va fi rezonabilă la masa de discuţii de la Bruxelles, potrivit analistului Financial Times (FT) Gideon Rachman. Atitudinea liderilor europeni ar putea fi însă una de automulţumire. În primul tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, extrema dreaptă şi extrema stângă au atras circa o treime din voturi, iar aceste alegeri au scos la iveală teama adâncă a francezilor de globalizare, austeritate, dar şi identitatea naţională la care au apelat toţi candidaţii. Francezii ştiu că modelul lor social la care ţin atât de mult, infrastructură, sistem de sănătate şi de pensii excelente, a fost construit pe un munte de datorii nesustenabile. Ani de zile problema a fost una abstractă, dar criza economică din Uniunea Europeană ameninţă să pună capăt vremurilor bune. Franţa se simte încercuită. La sud se află austeritatea şi tensiunile sociale din Grecia, Spania şi Italia. La nord şi vest sunt pieţele anglo-saxone de pe Wall Street şi City. La est, implacabilii germani care insistă pentru noul pact fiscal care va face din austeritate o obligaţie legală. Ambii candidaţi la preşedinţie promit să apere modelul social francez, printr-o ofensivă în Europa, iar schimbările pe care le-ar putea cere cei doi sunt uşor diferite. Imediat după primul tur, Sarkozy a promis “să protejeze modelul de viaţă francez”. Concret, Sarkozy se angajează la înăsprirea controlului la graniţe, limitarea imigraţiei şi promovarea politicii “buy Europe”, respectiv preferinţa pentru produsele europene. Integral Mediafax

Europa faţă cu un acut risc extremist. Ce va fi în Franţa? Dar în Olanda? Şi mai ales în Cehia şi în România? Peste tot se lăţesc, precum pecinginea, forţele populiste. În Europa, extrema stângă dă semne să revină în forţă. Spania şi Italia au scăpat relativ uşor. Socialiştii spanioli au capotat, dar au venit la putere, în mod firesc, forţele de centru-dreapta. Nici lor nu le este prea uşor. În peninsula iberică democraţia nu pare, totuşi, să fie în pericol. Cu totul diferită şi net mai alarmantă e situaţia politică din alte ţări europene. În comparaţie cu Spania, alte zone ale Europei s-ar putea să treacă printr-un veritabil coşmar din pricina efectelor pe termen mediu şi lung al consecutivelor seisme iscate de criza economică din 2008 şi de criza datoriilor ce i-a urmat. Seismografe ultrasensibile, bursele n-au aşteptat mult să reacţioneze la succesul socialiştilor şi extremiştilor francezi precum şi la prăbuşirea alianţei guvernamentale olandeze. Nervozitatea le-a cuprins instantaneu. Valorile acţiunilor s-au prăbuşit urgent. Problema burselor e viitorul pactului fiscal, al demersurilor de salvare adoptate în zona euro. Problema lor e, nu în ultimul rând, riscul accesului la putere, la Paris, al unui guvern de stânga. Un guvern care, dacă-şi va pune în aplicare planurile de renegociere a acordurilor franco-germane, de amplificare a flancărilor sociale şi a cheltuielii publice, de anulare a timidelor reforme iniţiate de actuala conducere franceză va sfârşi prin a afecta grav interesele economice şi financiare ale Europei. Pentru că îi va reduce competitivitatea globală şi, ca atare, capacitatea de a rezista concurenţei Chinei şi statelor emergente. Dar, dincolo de retrogradările de rating, de căderea Europei în insignifianţă, pe plan global, spre care s-ar putea vedea propulsat Bătrânul Continent şi dincolo de avatarurile economice şi financiare care-l pasc, se manifestă şi alte griji mai mari. Sunt griji politice, pe deplin justificate. Evoluţiile de la Paris, Haga şi Praga sunt extrem de alarmante în special din cauza partiturii tot mai importante ce revine, în Europa apuseană şi centrală, comuniştilor, şi anume celor ortodocşi, neostalinişti sau neotrotzkişti. Integral in Deutsche Welle

China vrea să cucerească Europa Centrală şi de Est. China îşi îndreaptă privirile spre posibilele afaceri profitabile în Europa Centrală şi de Est. Premierul chinez, Wen Jiabao, se va afla miercuri şi joi la Varşovia, unde va participa la un summit economic regional, la care este invitată să participe şi România. Înaltul oficial chinez va veni cu un adevărat alai de investitori chinezi, interesaţi de această parte a Europei. La summit-ul de la Varşovia se vor aduna la aceeaşi masă înalţi oficiali din România, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Letonia, dar şi din state care aspiră să intre în clubul european, precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Serbia, Macedonia sau Muntenegru. Prezenţa premierului chinez la summit, alături de câteva sute de societăţi chineze e o oportunitate pentru statele participante să curteze China, care abia în ultimii ani a prins gustul investiţiilor în Europa Centrală şi de Est, care s-au dublat în ultima perioadă, potrivit Institutului de Dezvoltare din Europa Centrală şi Orientală. Statele articipante la summit au cu ce se lăuda: per ansamblu, Europa Centrală şi de Est este o regiune stabilă, previziunile economice privind regiunea sunt încurajatoare şi, în plus, aceste state ar oferi Chinei “un acces perfect pentru pieţele din Europa de Vest”, destinaţia principală a exporturilor chineze, potrivit consultantului Price Waterhouse Coopers, Witold Orlowsky, citat de France Presse. Chinezii cred şi ei că merită să parieze pe Europa Centrală şi de Est: Beijingul e mulţumit mai ales de costurile reduse pentru forţa de muncă şi de “politicile preferenţiale” ale statelor din regiune, potrivit expertului chinez Cui Hongjian. Peste 70% din investiţiile chineze se concentrează în Asia, în timp ce Europei i-au fost destinate doar cinci procente din investiții. Situaţia tinde să se schimbe în prezent, investitorii chinezi fiind din ce în ce mai interesaţi de Europa. Din raportul anual Amadeus database reiese că în prezent există peste 4.500 de firme chineze în 28 de state europene, dintre care doar 13% reprezintă corporații, iar peste 86% sunt investiții de familie, individuale. Integral in RFI.

Cum ar putea fi distrusă moneda euro de alegerile din ţările europene. De la criza bancară din Irlanda, până la colapsul imobiliar din Spania şi haosul economic din Grecia, moneda unică europeană s-a confruntat cu dificultăţi continue. Acum, însă, existenţa sa este pusă în pericol de o ameninţare şi mai mare, una pe care s-ar putea să nu o mai depăşească: democraţia. Revista Time arată că în cele mai multe dintre ţările care formează zona euro nu mai există o majoritate substanţială dispusă la sacrificii pentru a menţine moneda euro. De altfel, se dicută de mult timp despre “deficitul democratic” din zona euro, ceea ce înseamnă că sistemul economic european este, în mare măsură, rezultatul unor interese politice şi de afaceri, fiind lipsit de transparenţă şi responsabilitate. Dar, până acum, sprijinul elitelor a fost mai mult decât suficient pentru a menţine sistemul intact. Însă pe parcursul următoarelor câteva săptămâni, aceste elite şi-ar putea pierde din autoritate. În câteva ţări-cheie din Europa vor avea loc alegeri, iar aşteptările privind evoluţia partidelor politice care susţin moneda euro nu sunt tocmai optimiste. În majoritatea ţărilor cu probleme financiare europene, rezistenţa populară la politicile de austeritate este tot mai mare. În acelaşi timp, în ţările care sunt încă stabile financiar, electoratul dispus să plătească pentru a salva ţările mai slabe de la faliment este în continuă scădere. Prima rundă a alegerilor prezidenţiale din Franţa au evidenţiat o scădere a sprijinului acordat actualului preşedinte Nicolas Sarkozy. El a fost puternic angajat în salvarea euro şi este al doilea cel mai important lider politic din zona euro, după cancelarul german Angela Merkel. Duminică, Sarkozy a obţinut peste un sfert din voturi, mai puţin decât rivalul său, socialistul François Hollande. Estimările pentru cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor (6 mai) sunt că Sarkozy va pierde în faţa contracandidatului său cu opt puncte procentuale. Time preluat de Capital.

Advertisements