Ştiri Europene – 28/4 “presa externă despre căderea Guvernului”

S&P a retrogradat ratingul Spaniei cu două trepte, la “BBB+”.  Standard & Poor’s (S&P) a retrogradat ratingul de credit al Spaniei cu două trepte, de la “A” la “BBB+”, din cauza contracţiei economice şi problemelor sistemului bancar, care vor contribui la o deteriorare tot mai accentuată a finanţelor publice, transmite Reuters. Agenţia de rating a atribuit ratingului Spaniei perspectivă negativă şi a arătat că statul are nevoie de “măsuri ambuţioase la nivel european” pentru a evita înrăutăţirea situaţiei. “Considerăm că au crescut riscurile faţă de performanţa şi flexibilitatea fiscală, datoria de stat, în special în lumina creşterii obligaţiilor financiare neprevăzute în buget care ar putea apărea”, se arată într-un comunicat al S&P. Moody’s atribuie Spaniei ratingul “A3”, cu perspectivă negativă, iar Fitch califică spania la “A”, de asemenea cu perspectivă negativă. Decizia anunţată de S&P este prima acţiune asupra ratingului Spaniei în mandatul guvernului condus de premierul Mariano Rajoy, învestit în decembrie. Ratingul Spaniei a fost coborât astfel de S&P pentru cea de-a doua oară în acest an. Agenţia a retrogradat în ianuarie nouă state din zona euro, printre care şi Spania cu două trepte. Un purtător de cuvânt al Ministerului spaniol al Economiei a declarat că decizia S&P nu reflectă în mod adecvat impactul reformelor anunţate de guvern asupra revigorării economiei. Spania a intrat în primul trimestru al acestui an în cea de-a doua rundă de recesiune din ultimii trei ani. “Nu au luat în considerare reformele prezentate de guvernul spaniol, care vor avea un impact puternic asupra situaţiei economice”, a declarat reprezentantul guvernlui, Esther Barranco. Ziarul Financiar

Record nedorit în Spania: 1,7 milioane de familii cu toți membrii în șomaj. Numărul familiilor cu toți membrii aflați în șomaj a crescut în primul trimestru al acestui an cu 153.400, ceea ce reprezintă o majorare cu 9,74% față de trimestrul anterior, până la 1,7 milioane de familii, conform Institutului Național de Statistică al Spaniei. În comparație cu același trimestru din 2011, numărul familiilor cu toți membri în șomaj a crescut cu 342.000, respectiv 24,7%. De asemenea, numărul familiilor în care toți membrii aveau un loc de muncă s-a redus cu 252.300 în primul trimestru al acestui an, adică cu 2,8% mai puțin decât în trimestrul anterior, până la 8,6 milioane de familii. În ultimul an numărul familiilor în cadrul cărora toți membrii erau salariați s-a redus cu circa 475.000. Criza pare că se adâncește în Peninsula Iberică, familiile cu toți membri șomeri fiind mai numeroase (creștere cu 18,6%) în 2011 față de 2010. Capital.

Socialistul Hollande o ia pe urmele lui Sarkozy şi curtează extrema dreaptă. andidatul socialist la preşedinţia Franţei preia o parte din discursul preşedintelui de dreapta: va menţine limitarea imigraţiei economice şi va menţine şi legea ce interzice portul vălului musulman integral. Candidatul socialist la prezidenţialele franceze, François Hollande, a apreciat vineri drept “indispensabilă” o “limitare a imigraţiei economice” în perioada de criză, adăugând că, în cazul în care va fi ales pe 6 mai, se va adresa Parlamentului pentru a stabili anual nevoia de mână de muncă a economiei franceze, relatează AFP. “Eu cred că nu va fi niciodată o imigraţie zero, că va exista mereu o imigraţie ilegală. Oare, îi putem reduce nivelul? Aceasta este dezbaterea”, a declarat Hollande pentru postul privat de radio RTL. “Nu sunt de acord cu o limitare a numărului studenţilor străini. Consider că prezenţa în facultăţile noastre a studenţilor străini este o şansă, nu doar pentru studenţii străini, ci şi pentru noi”, a continuat el. “După aceea, există o imigraţie economică, iar în această privinţă, în perioada de criză pe care o cunoaştem, limitarea imigraţiei economice este necesară, indispensabilă”, a subliniat Hollande. “Eu vreau să lupt inclusiv împotriva imigraţiei clandestine pe plan economic. Nu este normal ca un anumit număr de angajatori, în mod cinic, să utilizeze mână de lucru clandestină”, a continuat el. “Iar în ceea ce priveşte imigraţia economică, Parlamentul va stabili în fiecare an cuantumul nevoilor” economiei franceze, a adăugat candidatul socialist la preşedinţia Franţei. Tabăra lui Nicolas Sarkozy a amplasat imigraţia şi islamul în centrul campaniei sale pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale, după ce candidata extremei drepte Marine Le Pen a obţinut în turul întâi un scor important, de 17,9%. Adevarul.

Guvernul ceh şi programul său de austeritate obţin votul de încredere al parlamentului. Parlamentul ceh a acordat vineri votul de încredere guvernului de centru-dreapta al lui Petr Necas şi programului său de austeritate, lăsând la loc o putere slăbită de sciziunea unuia dintre partidele coaliţiei, la doi ani până la încheierea mandatului său. Zguduit de asemenea de scandaluri de corupţie şi de un val de proteste sociale, guvernul a obţinut încrederea cu 105 voturi, în timp ce 93 de parlamentari au votat împotrivă şi doi aleşi nu au participat la vot, potrivit unei numărători a AFP. O eventuală cădere a guvernului, a cărui cotă de popularitate nu mai atinge decât 20%, ar fi condus la alegeri anticipate în iunie, lăsând să se întrevadă o victorie clară pentru opoziţia social-democrată şi comunistă, potrivit unor recente sondaje. “Guvernul meu va continua reformele. Dacă nu le vom realiza astăzi, ele vor fi mult mai dureroase pe viitor”, a subliniat Necas. Precedat de o dezbatere de nouă ore, votul de încredere a fost cerut de însuşi Necas pentru a se asigura de sprijinul Parlamentului în vederea continuării politicii sale de austeritate menite să consolideze finanţele ţării. Sâmbătă, circa 90.000 de persoane şi-au exprimat în centrul Pragăi ostilitatea faţă de acest guvern, într-una dintre cele mai mari manifestaţii de la căderea comunismului în 1989. Agerpres

Ce spune presa externă despre căderea Guvernului? Presa străină vorbeşte despre căderea Guvernului Ungureanu. Cele mai multe dintre ziarele internaţionale preiau depeşele marilor agenţii de presă. Agenţia France Presse notează că Guvernul de centru-dreapta al lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost răsturnat de moţiunea de cenzură depusă de Opoziţie, o Opoziţie care denunţă programul de privatizări şi alocarea preferenţială a fondurilor publice. AFP mai aminteşte că răsturnarea Executivului intervine în plină misiune de evaluare a Fondului Monetar Internaţional şi a Uniunii Europene, în cadrul acordului încheiat în martie 2011. Bucureştiul se angajase faţă de FMI şi Uniunea Europeană să privatizeze mai multe companii energetice, în scopul de a atrage capital pentru modernizarea lor, reforme criticate de USL. La rândul său, Reuters anunţă că Guvernul a pierdut votul de încredere din Parlament, la numai două luni de la intrarea în funcţie, ceea ce, anticipează agenţia de presă reprezintă un preludiu pentru câteva luni de agitaţie politică şi întrebări asupra viitorului plan de austeritate. Pe de altă parte, se face şi o legătură între această criză politică şi criza economică. Agenţia Reuters, citată de Mediafax dă cuvântul unui analist de la Barclays, care spune că în mod cert NU este un lucru bun. Rezultatul final pare un ecou a ceea ce am văzut în ţările vecine, în privinţa unei îndepărtări generale de partidele care promovează austeritatea, spune acesta. Un alt analist, de la grupul financiar japones Nomura crede că răsturnarea Guvernului va stârni în rândul investitorilor temeri legate de direcţia politicilor adoptate. În acelaşi timp, Capital Economics, un site de analiză economică, spune şi el că incertitudinile politice sunt ultimul lucru de care are nevoie România, deoarece România e una dintre cele mai vulnerabile economii din Europa emergentă. În fine, o publicaţie din Ungaria notează că Guvernul român a căzut pe o problemă maghiară şi anume nemulţumirea Opoziţiei faţă de înfiinţarea facultăţii în limba maghiară de la UMF Târgu Mureş. Deocamdată, presa internaţională se mărgineşte în general să consemneze căderea Guvernului. Analizele vor veni probabil în zilele următoare, asta în măsura în care va exista timp şi pentru România, pentru că situaţia de criză de la Bucureşti e în concurenţă cu cel puţin alte două crize europene: cea din Spania, care a fost retrogradată de agenţiile internaţionale de rating şi se află din nou sub ameninţarea unui posibil faliment şi cea din Olanda, unde Guvernul a căzut, iar alegeri anticipate vor fi organizate în septembrie. RFI

UE contra Ungaria. Comisia Europeană încearcă să ajungă la un compromis cu Ungaria în privinţa a două chestiuni care au tensionat foarte mult raporturile bilaterale. În vreme ce în urma discuţiilor privind independenţa Băncii Centrale a Ungariei se pare că s-au găsit soluţii, măsurile luate de guvernul maghiar în justiţie nemulţumesc profund Comisia. Subiectul este cu atât mai delicat cu cât Ungariei i-ar putea fi blocat accesul la ajutoare financiare în cazul în care nu va face ce i se cere din partea UE. Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding a admis că guvernul de la Budapesta a “remediat multe nereguli ca urmare a presiunii venite din partea UE”, adăugând însă că aceste măsuri nu sunt suficiente. Oficialul european este nemulţumit de decizia guvernului condus de Viktor Orban de a scădea vârsta de pensionare a judecătorilor de la 70 la 62 de ani. În felul acesta, acuză Reding, guvernul încearcă îndepărtarea judecătorilor incomozi. “Acest caz nu este o bagatelă, ci arată foarte clar că Ungaria intenţionează să trimită prematur acasă, peste noapte, 274 de judecători, adică 10 la sută din numărul total al judecătorilor din această ţară. Aceasta nu are cum să fie o decizie bună”, a mai declarat Viviane Reding. Un alt capitol în privinţa căruia Ungaria este aspru criticată este statutul responsabililor cu protecţia datelor personale. Comisia acuză faptul că şeful instituţiei de profil poate fi mult prea uşor demis, motiv pentru care acesta nu poate fi independent. Cum însă premierul Viktor Orban a rămas la fel de instransigent, Comisia Europeană a dat în judecată Ungaria, ducând-o în faţa Tribunalului European. Comisia consideră că Budapesta încalcă tratatele europene în vigoare şi charta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, temându-se totodată că Orban şi-ar putea consolida puterea foarte mult. Deutsche Welle

Posted in: Uncategorized