Ştiri Europene – 3 mai 2012 “creativitatea lui Angela”

Posted on 03/05/2012 by

1


Angela Merkel: Europa are nevoie de creativitate, nu de miliarde de euro. Europa are nevoie mai degrabă de “curaj po­li­tic şi de cre­a­tivitate decât de miliarde de euro”, a declarat can­celarul german Angela Merkel ca re­plică la pledoaria so­cialistului François Hollande de a rescrie pactul fiscal dacă în­vinge la alegerile prezidenţiale de duminică din Franţa, scrie The Telegraph. Declaraţia cancelarului vine într-un mo­ment în care Hollande îl întrece pe aliatul ei, ac­tualul preşedinte francez Nicolas Sarkozy, în cursa pentru preşedinţie, al cărei deznodământ se va afla duminică. “Este important să scăpăm de ideea con­form căreia creş­terea economică implică întot­dea­una costuri ridi­ca­te şi programe scumpe de sti­mulare a creşterii econo­mi­ce”, a spus Merkel. Re­venirea zonei euro va depinde de recon­soli­darea finanţelor naţionale, dar şi de reforme struc­turale pe piaţa muncii şi în educaţie, a menţionat ea. Afirmaţiile lui Merkel sunt întărite de cele ale lui Sarkozy, care a insistat că Franţa şi-ar pu­tea reveni doar muncind din greu, nu întorcân­du-se la măsuri socialiste precum un program de 35 ore de muncă pe săptămână. Alegerile din Franţa pun însă în pericol cuplul “Merkozy”, cel care a dictat până acum calea Europei prin criză. Hollande, care a primit sprijinul celei mai mari uniuni sindicale din Franţa, CGT, a promis să schimbe Pactul fiscal european, care se axează pe înăsprirea dis­ci­plinei fiscale pentru a se pune bazele creşterii eco­no­mice. După propriile sale calcule, politicile lui Hollande vor costa peste 20 miliarde euro în cinci ani. Integral in Ziarul Financiar.

Rămăşiţele crizei imobiliare: Oraşele fantomă ale Europei moderne. Prăbuşirea imobiliarelor din Spania şi Irlanda a lăsat în urmă oraşe ce trebuiau să fie paradisuri suburbane destinate tinerilor, unul dintre cele mai clare testamente ale exploziei economice prin care au trecut aceste ţări. Asemenea oraşe fantomă moderne au devenit un peisaj familiar dealungul Spaniei şi Irlandei, carcasele de beton fiind lăsate pradă degradării. Balonul imobiliar din Spania a lăsat circa 1,5 milioane de locuinţe noi nevândute. Asta ne luând în considerare dezvoltările în care construcţia a fost oprită. În oraşele fantomă din Irlanda există peste 33.000 de case neocupate, potrivit unui raport al Departamentului de Mediu al ţării. Dar cum preţul caselor continuă să scadă, iar rata şomajului să crească, ar putea trece ani de zile până ce aceste oraşe fantomă să dea semne de viaţă. Sandyford, Irlanda Peste 600 de proiecte imobiliare zac nefinalizate dealungul ţării, unde odată terenul era cel mai scump din Europa. Clădirile ar putea fi utilizate pentru atragerea companiilor în aceste zone, oferindu-le case pentru angajaţi sau ar putea fi înmânate universităţilor, dar o mare parte vor fi pur şi simplu demolate. Sesena, Spania. Din cele 13.000 de apartamente programate în proiectul Sesena, doar 5.100 au fost construite, iar mare parte din acestea sunt nelocuite. Spaniolii care au cumpărat ca investiţie încearcă acum cu disperare să le vândă cu pierderi enorme. Mai multe in Capital.

3 mai – Ziua mondială a libertăţii presei. În fiecare an, la 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei. La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci a fost adoptată ‘Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste’, manifest al jurnaliştilor, potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei. Conferinţa generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluţie privind ‘Promovarea libertăţii presei în lume’ care recunoştea că ‘o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice’, iar Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit, la 23 decembrie 1993, ziua de 3 mai ca Zi mondială a libertăţii presei. Cu acest prilej, UNESCO organizează anual o conferinţă internaţională. Începând cu 1997, premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO – Guillermo Cano, în valoare de 25 000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa. Juriul internaţional este alcătuit din paisprezece jurnalişti profesionişti şi directori de publicaţii din toată lumea. Agerpres

Dezbatere aprinsă între Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande înainte de turul doi de alegeri. Cei doi candidaţi din turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa, Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande, s-au contrat violent miercuri în timpul unei dezbateri televizate tensionate, dar care nu pare a fi acordat niciunuia un avantaj decisiv, relatează AFP. Actualul preşedinte, conservatorul Nicolas Sarkozy, aflat în urmă în sondaje faţă de adversarul său socialist, spera să câştige câteva puncte datorită acestei dezbateri, singura organizată înainte de alegerile de duminica viitoare. Discuţiile s-au purtat pe mai multe teme: manieră de conducere, economie, imigrare, energie nucleară. Acuzaţiile de minciună şi calomnie au fost schimbate de mai multe ori între cei doi. “Minţiţi”, a declarat Sarkozy în momentul în care Hollande susţinea că actualul preşedinte a condus o politică care i-a favorizat pe cei bogaţi. “Este evident un laitmotiv care ar trebui să fie insuportabil pentru mine dar care pare a fi o obişnuinţă în vorbele dumneavoastră”, i-a răspuns Hollande. Candidatul socialist era considerat favorit cu 28,6 la sută din voturi obţinute în primul tur, pe 22 aprilie, faţă de 27,2 la sută obţinte de Sarkozy. Toate sondajele îl indică drept învingător duminică pe Hollande cu aproximativ 54 la sută din intenţiile de vot, deşi actualul preşedinte a reuşit să reducă puţin din diferenţă în ultimele zile, notează Mediafax.  Într-un decor sobru, amândoi îmbrăcaţi în costum negru şi cu o cravată neagră, cei doi oameni politici au început cu dezbaterea temei unităţii. “Vreau să fiu preşedintele unităţii. Francezii s-au opus unul contra altuia, divizat, vreau să-i reunesc. Acesta este direcţia schimbării pe care o propun”, a declarat Hollande, mai ofensiv decât era aşteptat şi echilibrat pe durata întregii dezbateri. Declaraţia lui a fost contestată de către Sarkozy. “Am o dovadă al acestui spirit de unitate: nu au existat violenţe pe toată durata mandatului meu de cinci ani”, a replicat conservatorul, citând reformele dificile pe care le-a introdus, un exemplu fiind reforma pensiilor. “Există cei care vorbesc despre unitate şi cei care o fac”, a dăugat el. Sarkozy a continuat prin a afirma că adversarul său nu poate să unească francezii deoarece a permis apropiaţilor să îl atace, comparând o serie de mitinguri ale lui Hollande cu cele ale Germaniei naziste. “Domnule Sarkozy, nu vă stă bine să vă daţi drept victimă”, a răspuns Hollande, continuând prin a declara că el condamnă “toate excesele”. Sarkozy şi-a acuzat adversarul că “mimează” stilul de oratorie al lui Francois Mitterrand, preşedintele socialist ales în 1981. “Aveţi o prezidenţie parţială, partizană”, a declarat Hollande. “Este o minciună”, a replicat Sarkozy în două rânduri, înainte de a-i stigmatiza “aroganţa”. “Sunteţi un mic calomniator”, a adăugat acesta. Sarkozy a prezentat în acel moment cazul Dominique Strauss-Kahn, fostul dierctor al FMI acuzat în mai multe dosare. “Nu ascult de un partid politic care a dorit să se adune în spatele lui Dominique Strauss-Kahn cu entuziasm”, a adăugat preşedintele. Integral in Adevarul.

Impactul boicotului UE împotriva Ucrainei. Ucraina se găseşte din ce în ce mai izolată pe plan european după ce diferite personalităţi şi-au anulat participarea la Campionatul European de Fotbal, organizat de Kiev şi Varşovia în vara acestui an. Acesta este de fapt un gest de solidaritate cu Iulia Timoşenko, aflată mai departe în greva foamei. Nu există un impact major ci doar unul limitat şi  previzibil. Se întoarce practic spatele unor speranţe pe care Kiev-ul şi le pusese în relaţia cu UE. Iar Ucraina nu pare să tremure în faţa acestei ameninţări. De altfel, campionatele de fotbal nu sint singurele boicotate de europeni. O reuniune a ţărilor din Europa Centrală prevăzută pentru jumătatea lunii mai la  Yalta va fi boicotată de mai multe ţări, printre care Estonia, Austria, Italia şi Cehia , Slovenia şi Germania. Dar Ucraina aspiră totuşi,  pentru moment, la un statut de partener privilegiat al europenilor prin punerea în practica a acordului sporit între cele două părţi. Negociat în ultimii ani şi agreat la Varşovia în septembrie 2011, acest acord ar fi trebuit să devină deja o realitate. Partea comercială a acordului a fost parafată pe 30 martie, aceasta înseamnă doar că cele două părţi sint de acord cu elementele textului şi nu înseamnă că el va intra în vigoare. Ucraina poate fi deci ţinută încă departe de astfel de relatii aprofundate cu UE atâta vreme cât Iulia Timosenko rămâne încarcerata. Există deci ingrijorarile legate de violentele a caror victima se pare ca este doamna Timosenko in inchisoare. Starea sanatatii ei ar putea fi deteriorata iar la Bruxelles si in capitalele europene aceste vesti aduc multa tristete pentru ca pâna nu demult Iulia Timosenko a fost partenerul de dialog al europenilor, un polician considerat proeuropean şi progresist. Voci din UE cer explicaţii guvernului de la Kiev privind această stare de fapt şi cer ca doamnei Tymoshenko să-i fie acordată asistenţa medicală necesară. Integral in RFI

Bolivia naţionalizează principalul operator al reţelei electrice de la un grup spaniol. Spania a primit o nouă lovitură în America de Sud după ce preşedintele Boliviei, Evo Morales, profitând de simbolismul zilei de 1 mai a dispus naţionalizarea diviziei locale a companiei spaniole Red Electrica şi a ordonat armatei să ocupe facilităţile acesteia. Morales, primul preşedinte nativ al Boliviei, susţine că unitatea, care opera 85% din reţeaua naţională de electricitate, nu a investit destul în ţară, scrie presa internaţională. “Trăiască 1 mai şi trăiască naţionalizarea. Guvernul a in­ves­tit 220 mil. dolari şi alţii au profitat. De aceea ne-am decis să na­ţio­nalizăm transportul de energie”, a declarat pre­şe­dintele, care a atenţionat că în reţeaua electrică au fost investite doar 81 mil. dolari de la privatizarea acesteia în 1997, notează AP. Compania naţionalizată, Transportadora de Electricidad, este deţinută în proporţie de 99,94% de Red Electrica, la care guvernul spaniol are o participaţie de 20%. Anunţul lui Morales, făcut în cadrul unei ceremonii televizate în cinstea zilei de 1 mai, vine după ce Argentina a naţionalizat luna trecută cea mai mare companie petrolieră a ţării, YPF, însuşindu-şi 51% din acţiunile unităţii de la grupul spaniol Repsol, care deţinea 57,4% din acţiuni. Morales are antecedente cu naţionalizările. În urmă cu doi ani statul a preluat patru companii din sectorul energetic, dintre care două erau străine, “la cererea arzătoare a poporului”, scrie Financial Times. De altfel, naţionalizările de 1 mai tind să devină o tradiţie în Bolovia, remarcă publicaţia britanică. În 2010 subsidiara boliviană a companiei britanice Rurelec, Guaracachi, a fost naţionalizată într-un eveniment televizat care a culminat cu poliţia militară înarmată escortând managerii locali afară din birouri. Anul acela guvernul a preluat controlul prin­cipa­lelor hidrocentrale şi a majorităţii capacităţilor de generare a electricităţii. Integral in Ziarul Financiar

Advertisements