Ştiri Europene – 8 mai 2012 “Au revoir, austeritate?”

Posted on 08/05/2012 by

7


Alegerile din Grecia riscă să arunce statul în haos şi să acutizeze criza europeană. Extremismul a intrat în Parlament. Alegerile parlamentare din Grecia s-au remarcat în primul rând prin neîncrederea grecilor în cele mai mari partide politice, care s-au succedat la guvernare, şi prin forţa îngrijorătoare cu care au venit din urmă formaţiunile extremiste, cu orientări neonaziste şi comuniste. De aceste alegeri depinde soarta Greciei în zona euro şi a Europei în contextul crizei datoriilor, scrie presa internaţională. Partidele politice elene au intrat în campania electorală cu mesaje care variau de la îndemnele la prudenţă şi austeritate, transmise de partidele principale, la mina­rea graniţelor, soluţie propusă de partidul de extremă dreapta Chrysi Avgi (Răsăritul de Aur) pentru descurajarea imigranţilor. Liderul partidului Noua Democraţie şi probabil viitorul premier, Antonis Samaras, a ieşit în faţă cu un program de măsuri pre­cum reducerea aparatului guverna­mental, redu­cerea taxelor pentru companii, extin­derea vânzării de active ale statului şi orien­tarea cheltuielilor publice către infra­struc­tură. Noua Democraţie vrea, de ase­menea, ca după ce va ajunge la guvernare să rene­gocieze acordurile de bailout încheiate cu Fon­dul Monetar Internaţional şi Uniunea Eu­ropeană. PASOK, formaţiune socialistă condusă de fostul ministru de finanţe Evangelos Ve­ni­zelos, propune relaxarea ajustărilor fiscale prin extinderea cadrului temporal de im­ple­mentare de la doi la trei ani, adică menţi­nerea cursului stabilit de guvernarea ante­rioară, dar cu o schimbare a tempo­rizării. Alexis Tsipras, liderul Syriza (stânga radicală) şi cel mai tânăr lider politic elen (37 ani), a mers constant pe ideea că austeritatea nu funcţionează şi cancelarul german Angela Merkel, campionul măsurilor de austeritate, ar trebui să îşi dea demisia. “Li­derii europeni, şi mai ales Angela Merkel, ar trebui să realizeze că politicile lor au suferit o înfrângere zdrobitoare”, declara recent Tsipras la un post local de televiziune. Pe de altă parte, comuniştii KKE şi neo-naziştii Chrysi Avgi se opun ferm măsurilor de austeritate şi finanţării externe, consi­derând că imixtiunea creditorilor externi în treburile interne ale Greciei constituie o lovitură adusă suveranităţii greceşti. Grecii Independenţi merg mai departe şi solicită Germaniei despăgubiri pentru crime de război din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Integral in ZF

Vă amintiți proiectul de suflet al lui Putin? Va fi refăcut noul URSS. Evocând unele din proiectele ambiţioase ale premierului rus în acest sens, experţii subliniau anul trecut, în primul rând, intenţia făcută publică de Putin în luna iulie 2011 cu privire la crearea unei Uniuni economice euroasiatice până în 2013, cu perspectiva de a începe în viitor discuţiile privind comerţul liber cu UE. O serie de agenții de presă și instituții media au arătat ieri, în ziua numirii în funcția de președinte, că unul dintre principalele proiecte de care Putin se va ocupa este Uniunea Economică. Preşedinţii Rusiei, Belarusului şi Kazahstanului au semnat pe data de 18 noiembrie a anului trecut, la Moscova, un tratat privind înfiinţarea Comisiei economice eurasiatice, un prim pas spre crearea Uniunii Eurasiatice, proces integraţionist iniţiat de actualul premier rus Vladimir Putin şi care ar urma să fie finalizat până în 2015. Următoarea etapă este crearea, până în 2015, a Uniunii economice eurasiatice. Dacă se vor crea premisele, vom accelera procesul. Dar nu ne vom grăbi, nu vom face acţiuni inutile”, spunea la acea dată Dmitri Medvedev. De data aceasta Putin ar putea reuşi, spre deosebire de câteva încercări anterioare, comenta la rândul său The Financial Times. Din 2001, în fostul spaţiu ex-sovietic funcţionează deja Comunitatea Economică Euroasiatică (EurAsEC), dar care, în opinia sa, nu este decât o “organizaţie pe hârtie”. Din 2009, Putin încearcă o integrare mai profundă cu doi din cei şase membri ai EurAsEC. Integral in Capital.

Au revoir, austeritate! Victoria lui François Hollande la alegerile din Franţa marchează un moment de cotitură în politica economică a Europei. „Europa ne priveşte, austeritatea nu mai poate fi singura soluţie“, a promis Hollande după aflarea rezultatelor. Noul preşedinte al Franţei îşi va prelua atribuţiile cel târziu pe 15 mai. Până atunci, François Hollande trebuie să-şi stabilească premierul şi miniştrii. Premierul va conduce nu doar guvernul, dar şi lupta pentru „cel de-al treilea tur de scrutin” – alegerile legislative din iunie. „Preşedintele Republicii are nevoie de majoritate”, a declarat duminică seara Hollande, în Piaţa Bastiliei.Ieri, potrivit presei franceze, noul lider francez şi-a pregătit diversele întâlniri internaţionale de pe agendă. În special întâlnirea cu cancelarul german Angela Merkel, care trebuie să aibă loc imediat după învestitură, dar şi summitul G8 de la Camp David şi summitul NATO de la Chicago (20-21 mai). La Chicago, François Hollande ar urma să anunţe retragerea trupelor franceze din Afganistan până la sfârşitul anului, a precizat Manuel Valls, directorul de comunicare al socialistului. Victoria lui Hollande va afecta politica şi economia Europei. La vot, francezii s-au revoltat, ca şi grecii, contra actualei strategii economice europene. Au dat afară guvernările care au impus austeritatea. Nu este clar cât de repede va duce acest vot la schimbarea totală a actualei politici, dar ce e sigur e că strategia de revenire economică prin intermediul austerităţii nu mai are mult de trăit, comentează „New York Times”. „The Economist” nota despre Hollande că e „mai degrabă periculos”, deoarece crede în necesitatea de a crea „o societate mai corectă”. Victoria lui Hollande înseamnă şi sfârşitul erei „Merkozy”, axa franco-germană care a pus în aplicare regimul de austeritate din ultimii doi ani. Votanţii Europei se pare că au fost mai înţelepţi decât liderii politici: tăierile de cheltuieli publice în economii deja aflate în recesiune doar adâncesc criza economică, comentează NYT. Integral in Adevarul.

Germania îi transmite lui Francois Hollande că Pactul fiscal european nu este negociabil. “Nu este posibilă renegocierea pactului bugetar european”, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel, scrie ziarul Le Figaro, în ediţia online. “Nu este posibilă renegocierea unui Pact care a fost semnat deja de 25 dintre cele 27 de state membre UE” şi care are scopul consolidării disciplinei în domeniul finanţelor publice, a spus Steffen Seibert. “Germania nu doreşte o creştere a deficitelor, ci o creştere economică doar prin reforme structurale”, a insistat Steffen Seibert. Preşedintele-ales al Franţei, Francois Hollande, promitea în campania electorală că dorea să confere construcţiei europene o dimensiune de creştere economică şi de stimulare a creării locurilor de muncă şi prosperităţii, criticând austeritatea bugetară impusă de Germania. Mediafax.

Panică între investitori pe fondul alegerilor din Franţa şi Grecia. Panică pe pieţele financiare internaţionale, după rezultatele alegerilor din Franţa şi din Grecia. Bursele au fost pe roşu iar euro a pierdut teren în faţa dolarului, pe fondul temerilor că era austerităţii s-a terminat.  Bursele, petrolul şi alte active considerate riscante au scăzut încă de la primele ore de tranzacţionare, mai întâi pe pieţele asiatice, apoi pe bursele europene. Temerile că măsurile de austeritate luate pentru combaterea crizei datoriilor din zone euro vor fi abandonate au condus la deprecierea cu până la trei procente a acţiunilor, atât pe bursele din zona Asia-Pacific, cât şi pe bursele europene. Şi preţul petrolului a scăzut cu aproximativ trei dolari. Cât despre moneda unică europeană, pe fondul temerilor că Grecia ar putea părăsi Zona Euro aceasta a pierdut teren în faţa dolarului. De altfel, cele mai semnificative pierderi s-au înregistrat pe bursa de la Atena. Aceasta a deschis într-o scădere uşoară de puţin peste un procent, însă declinul s-a accelerat la aproape 8 procente. În cazul indicelui sectorului bancar elen, acesta a pierdut în medie 19 procente. Cele mai lovite au fost acţiunile băncilor Alfa Bank şi Piraeus Bank. În fine, deocamdată agenţiile de evaluare financiară nu au scărit să retrogradeze nici Franţa şi nici Grecia, în aşteptarea unor poziţii clare faţă de măsurile de austeritate. Dacă aceasta va fi abandonată, există riscul unor depunctări semnificative ale Franţei şi Greciei, al căror rating deja a scăzut în ultimele 12 luni, stârnind şi mai multă reticenţă din partea investitorilor. RFI

Europa: Cu acceleratul spre implozie. Pentru Europa, rezultatele alegerilor din Franţa, Serbia şi mai ales din Grecia nu sunt ştiri de bun augur. Ba chiar deloc…Răul nu constă în faptul că în Franţa s-a impus un candidat de stânga. Ci în imprudenţa acestui candidat, care a promis alegătorilor marea cu sarea. Pentru că făgăduielile sale, inclusiv şi mai ales angajamentul renegocierii pactului fiscal şi punerea Europei pe un nou făgaş, mai cheltuitor şi mai puţin auster sunt, în mod clar, nefinanţabile. Sunt ştiri rele, pentru că neonorarea multiplelor promisiuni ale noului preşedinte al Franţei vor sfârşi prin a lăsa în urmă un electorat dezamăgit, dezabuzat şi încă şi mai înclinat să aleagă forţe extremiste decât a fost când le-a oferit comuniştilor şi extremei drepte o treime din voturile Hexagonului. Dacă la această ascensiune extremistă franceză adăugăm imaginea unei Serbii în care înving la urne oamenii criminalului de război Slobodan Miloşevici şi a unei Grecii devenite neguvernabile, ale cărei zile în zona euro sunt numărate, completăm imaginea unei Europe sudice în plină degringoladă. Că statul elen, aflat în plină derivă se îndreaptă spre noi alegeri, care se vor încheia şi ele în coadă de peşte, nu e decât una din consecinţele, previzibile, ale acestei degringolade. Vedem, în consecinţă, un stat elen care dă semne să-şi ia adio de la democraţie, devreme ce peste jumătate din alegătorii săi s-au pronunţat pentru formaţiuni extremiste, care vor să facă zob sistemul. Şi odată cu el şi Europa. În mod pe cât de semnificativ pe atât de tragic, electoratul elen a făcut-o în deplină cunoştinţă de cauză, cu o candoare totală. Pentru prima dată, cele doi mari partide de centru n-au mai avut de împărţit nici un fel de cadouri clientelelor lor, iar cetăţenii, consistent informaţi, ştiau bine în ce situaţie se află economia propriei ţări şi sistemul politic elen precum şi contextul european şi global al acestor alegeri. Mai zărim o Franţă care se îndreaptă cu pas grăbit spre retrogradarea de către agenţiile de rating. Observăm o Germanie, ai cărei contribuabili, buni de plată, dar deloc afectaţi de orbire, constată că solidaritatea cu unele din ţările ajunse în sapă de lemn nu pare să mai aibă nici o noimă. Şi întrevedem un euro supus presiunilor la burse, o zonă euro care se îndreaptă ca acceleratul spre implozie. Şi mai surprindem prin urmare, cu maximă îngrijorare, un Bătrân Continent tot mai puţin capabil să facă faţă nu doar crizei datoriilor şi concurenţei asiatice şi sud-americane ci mai cu seamă responsabilităţii sale de far global al libertăţii, al democraţiei şi principiilor statului de drept. Şi realizăm astfel, cât de abominabile sunt, de fapt, rezultatele duminicii electorale europene de la 6 mai. Deutsche Welle

Advertisements