Ştiri Europene – 10 mai 2012 “Partidul piraţilor trateaza lehamitea politică”

Posted on 10/05/2012 by

1


Moody’s avertizează asupra reducerii ratingurilor a peste 100 de bănci europene, începând din această lună. Moody’s va reduce ratingurile a peste 100 de bănci europene începând din această lună, măsură ce va duce la creșterea costurilor de finanțare și va limita creditarea, avertizează jurnaliștii de la Bloomberg. BNP Paribas, cea mai mare bancă din Franţa, Deutsche Bank, lider în Germania, şi banca americană Morgan Stanley se numără printre instituţiile financiare vizate, și chiar au fost avertizate de Moody’s începând cu luna februarie a acestui an. După ce Standard & Poor’s și Fitch au redus ratingurle acelorași bănci, instituțiile financiare și-ar vedea profiturile mult diminuate, iar unele dintre acestea nu vor mai putea să se împrumute de la fondurile de investiţii de pe pieţele monetare. Drept urmare, băncilor vor fi nevoite sp vândă din active și să limiteze creditare. Analiştii anticipează că economia zonei euro a intrat în recesiune în primul trimestru, criza datoriilor forţând guvernele să reducă cheltuielile. Moody’s a anunţat în ianuarie că va modifica sistemul de atribuire a ratingurilor pentru băncile şi companiile europene care efectuează operaţiuni cu instrumente financiare la novel mondial, pentru a reflecta efectele adverse ale crizei datoriilor suverane, încetinirea creşterii economice şi reglementările Basel III referitoare la capital. n aprilie, Moody’s a precizat că retrogradările vor începe în prima parte a lunii mai cu reevaluarea băncilor italiene și vor urma băncile din Spania, Austria, Suedia, Norvegia, Marea Britanie şi Germania. Bloomberg & B1Tv

Argentina dă o nouă palmă Spaniei forţând gigantul Telefonica la plata a 43 de milioane de dolari. Argentina a reluat ofensiva contra prezenţei comerciale a Spaniei în această ţară obligând operatorul de telefonie mobilă Movistar, deţinut de gigantul spaniol Telefonica, la plata a 43 milioane dolari pentru o întrerupere de câteva ore a serviciului telefonic, scrie cotidianul britanic The Telegraph. Amenda vine la puţin timp după ce preşedintele Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner, a naţionalizat cea mai mare companie petrolieră a ţării, YPF, controlată până atunci de grupul energetic iberic Repsol. Movistar deţine aproximativ 40% din piaţa de telefonie mobilă a Argentinei. Cei 18 milioane de clienţi ai companiei au rămas complet fără semnal luna trecută, timp de câteva ore, din cauza unor probleme tehnice. Din această cauză, autorităţile consideră că Movistar trebuie să plătească 41,6 milioane dolari despăgubiri către clienţi şi o amendă către stat de 1,3 milioane dolari. Telefonica este a doua companie ca mărime în Spania, după grupul bancar Santander. Ministrul argentinian al planificării Julio de Vito a declarat că amenda este un avertisment pentru operatorii de telefonie mobilă, cu mesajul că întreruperile în semnal nu vor fi tolerate. Preşedintele a decis recent, ignorând avertismentele Madridului, să naţionalizeze compania petrolieră YPF, confiscând practic cea mai mare parte a acţiunilor deţinute la această companie de Repsol. Decizia a provocat o criză fără precedent între Spania şi Argentina, două ţări care au în mod tradiţional relaţii amicale. În urma deciziei de naţionalizare, ministrul spaniol al industriilor Jose Manuel Soria a declarat că vor exista “consecinţe diplomatice, industriale şi pe segmentul energetic”. Repsol a ameninţat că va da guvernul argentinian în judecată. ZF

Abia ales, noul preşedinte francez critică Marea Britanie. Deşi la Palatul Elysée s-a schimbat “garda”, premierul David Cameron nu va avea o viaţă mai uşoară cu noul preşedinte decât cu Nicolas Sarkozy. Socialistul François Hollande a avut o poziţie agresivă faţă de premierul britanic conservator David Cameron. Potrivit “Daily Mail”, Hollande a afirmat că Marea Britanie tratează Europa “ca o autoservire”. Întrebat de site-ul Slate.fr cum va proceda cu şeful guvernului britanic, având în vedere că David Cameron nu a dorit să îl întâlnească înainte de alegeri, Hollande a declarat că va avea doar o scurtă întrevedere cu acesta. François Hollande, care se declarase “inamicul finanţelor”, declarase şi că antipatia sa faţă de centrul financiar al Londrei, City, va deveni şi mai clară. În urmă cu câteva zile, Hollande a criticat obsesia britanică faţă de protejarea centrului financiar de legile europene. “Haideţi să recunoaştem că britanicii au fost extrem de timizi în privinţa reglementării financiare şi au avut în cap doar să protejeze interesele City-ului. De aici, reticenţa lor faţă de crearea unei taxe financiare pe tranzacţii şi faţă de armonizarea fiscală europeană”, spunea Hollande. “La asta se adaugă o relativă indiferenţă faţă de soarta Eurozonei, deoarece Marea Britanie e protejată de speculaţii de vreme ce banca sa centrală poate interveni direct pentru a finanţa datoria”, e de părere noul lider de la Elysée. Adevarul

Partidul piraţilor – un antidot la lehamitea politică? Fiecare al treilea german ar fi dispus să-i voteze, în sondajele demoscopice îi depăşesc pe verzi şi liberali, simpatizanţii lor provin din toate partidele, mai cu seamă din tabăra abstinenţilor şi frustraţilor politic. Care este secretul sexappealului „piraţilor”? Observatorii scenei politice asistă cu stupoare la sporul de popularitate al tînărului partid al „Piraţilor” care în locul unui program solid îşi afişează cu nonşalanţă ignoranţa clamîndu-şi în acelaşi timp dorinţa de a reforma sistemul politic existent, de a institui democraţia directă, participativă, transparenţa absolută. De altfel se ştie mai bine ce nu vor piraţii şi mai puţin, ceea ce vor. Oficial înregistraţi ca partid în Germania la 10 septembrie 2006, „Piraţii” îşi articulează şi după cei aproape şase ani de existenţă, şi după ce şi-au făcut intrarea în parlamentele de land şi în Bundestag, mai clar „idiosincraziile” decît preferinţele sau obiectivele pozitive. Ei luptă împotriva stocării datelor convorbirilor telefonice şi în internet, împotriva controlului exercitat de stat asupra cetăţenilor, consideră drepturile de autor ca şi actualul sistem de patentare a invenţiilor ca fiind anacronice, depăşite. Din programul lor lipsesc temele cheie ale politicii, protecţia mediului se rezumă la patru paragrafe, politica economică şi financiară este „sublimă” dar lipseşte cu desăvîrşire, deşi principial sunt pentru liberalizarea multiplicării necomerciale a informaţiilor şi bunurilor culturale, dar se distanţează de piratarea proprietăţii intelectuale. Se angajează în schimb, cu trup şi suflet pentru suspendarea interdicţiei de a dansa de vinerea mare şi pentru desfiinţarea listei raselor canine. Doresc un salariu de bază pentru toată suflarea ţării, fie că oamenii au un serviciu sau nu. Cel puţin această revendicare se înscrie perfect în logica existenţială a partidului ai cărui membri stau de dimineaţa pînă seara în faţa computerelor şi dezbat dialogic sau polifonic pînă în pînzele albe, fiecare temă, fără a se sfii să recurgă la un limbaj frust, ba chiar la împroşcări cu noroi, sub platoşa anonimatului ori a pseudonimelor, la aşa numitul „shitstorm” pe care trebuie să-l înfrunte zilnic lideri politici ai vechilor partide, personalităţi ale vieţii publice, oficialităţi dar şi oameni de rînd care-şi articulează identitatea în internet. Ingenua formă de participare a piraţilor la dezbaterile din forumul internautic privind treburile cetăţii, sporovăiala lor în spaţiul virtual are un efect aproape nul asupra funcţionării sistemului politic. Integral in Deutsche Welle

Atenţie, cad bănci! A patra cea mai mare bancă din Spania, preluată de stat. Spania a preluat ieri controlul Bankia, al patrulea cel mai mare împrumutător din ţară, încercând să risipească îngrijorările privind abilitatea guvernului de a curăţa sectorul financiar, după ce băncile au fost lovite de prăbuşirea pieţei imobiliare, transmite Reuters. Prin mutarea de ieri, Spania a acordat practic cel mai mare ajutor pentru o instituţie bancară. Înţelegerea prevede că statul va prelua indirect un pachet de 45% din Bankia, prin preluarea controlului companiei-mamă BFA, în urma convertirii în acţiuni a unui împrumut de 4,5 miliarde euro, care i-a fost acordat anterior grupului financiar , a spus banca centrală. Ministrul economiei a dat asigurări că va face tot ce-i stă în putinţă să cureţe portofoliul Bankia, care are o expunere de 30 miliarde euro pe împrumuturi neperformante către dezvoltatorii imobiliari şi pe un portofoliu de terenuri şi clădiri luate de la clienţi. Guvernul se aşteaptă pentru a împrumuta sau pentru a da Bankia până la 10 miliarde euro printr-un ajutor suplimentar, cu toate că analiştii bancari spun că va fi nevoie de mai mult. Incertitudinea privind costul final al reformării sistemului bancar al ţării a lovit ieri moneda europeană, bondurile spaniole şi pieţele globale de acţiuni. Dacă un pachet uriaş de salvare pune sub semnul întrebării solvabilitatea fiscală a Spaniei, iar ţara are nevoie de ajutorul internaţional, supravieţuirea zonei euro ar putea fi pe muchie de cuţit. Integral in Capital.

Der Spiegel: Sistemul german, depăşit în faţa “potopului” de români şi bulgari. Lumi în coliziune, scrie astăzi în ediţia online săptămânalul german Der Spiegel despre “potopul” de bulgari şi români săraci care se îndreaptă spre Germania şi în faţa căruia autorităţile sunt depăşite. Eforturile de a-i ajuta să se integreze sunt lente, iar numeroşi imigranţi se simt pierduţi într-un sistem pe care nu-l înţeleg. Săptămâna aceasta, Consiliul de experţi al fundaţiilor germane pentru integrare şi imigraţie (SVR) îşi prezintă evaluarea pe 2012, un raport anual care analizează colaborarea în materie de politică de integrare între autorităţile naţionale, regionale şi locale – şi care anul acesta va ajunge la o concluzie preocupantă: coordonarea este inadecvată, iar cooperarea în mare măsură inexistentă. Problema este cea mai evidentă în felul în care tratează autorităţile noile grupuri de imigranţi din sud-estul Europei, atrage atenția publicația amintită, preluată de Agerpres. Nu există o strategie generală şi, mai grav, mulţi politicieni locali şi naţionali îi consideră pe imigranţii bulgari şi români muncitori sezonieri care se vor întoarce în scurt timp în ţările lor, aşa cum se aştepta în mod greşit guvernul german să facă şi “muncitorii invitaţi” turci şi greci, acum câteva decenii. Integral in EVZ.

Advertisements