Ştiri Europene – 12 mai 2012 “Merkollande”

Posted on 12/05/2012 by

2


Fitch: Ieşirea Greciei din zona euro va pune în pericol ratingurile ţărilor din regiune. Agenţia de evaluare Fitch a avertizat vineri că o ieşire a Greciei din zona euro va avea un impact negativ asupra ratingurilor celorlalte state din uniunea monetară, transmite Reuters. Potrivit Fitch, este probabil ca toate ratingurile ţărilor din zona euro să fie puse sub supraveghere, iar statele care au deja perspectivă negativă sunt cele mai expuse la o retrogradare imediată. Ţările cu perspectivă negativă a calificativelor sunt Franţa, Italia, Spania, Cipru, Irlanda, Portugalia, Slovenia şi Belgia. “În eventualitatea că Grecia va părăsi zona euro, fie ca rezultat al actualei crize politice, fie mai târziu, dacă economia nu se va stabiliza, Fitch va plasa ratingurile tuturor statelor din regiune sub supraveghere cu perspectivă negativă, reevaluând implicaţiile sistemice şi de ţară”, se arată într-un comunicat al Fitch. Amploarea retrogradărilor va depinde de reacţia zonei euro la ieşirea Greciei din uniunea monetară. “Probabilitatea şi magnitudinea retrogradărilor vor depinde în mare parte de reacţia Europei şi de succesul de limitare a contagiunii, ca şi de prezentarea unei viziuni credibile privind o zonă euro reformată”, consideră agenţia, precizând că ratingurile suverane ale statelor uniunii monetare vor fi în pericol. Liderii partidelor pro-reformatoare din Grecia, Noua Democraţie şi PASOK, fac vineri o ultimă încercare să evite organizarea unor noi alegeri care, potrivit sondajelor, ar da câştig de cauză unui partid extremist de stânga oponent al programului de salvare a ţării. Majoritatea grecilor vor să rămână în zona euro dar duminica trecută au votat partide care resping termenii severi ai acordului de salvare negociat cu creditorii internaţionali. Liderii europeni au avertizat că Grecia va fi nevoită să iasă din zona euro, dacă întoarce spatele măsurilor de austeritate. Ziarul Financiar

Acești oameni vor ieși la pensie la 67 de ani! Vor apuca? Camera inferioară a parlamentului polonez a aprobat vineri un proiect de reformă a vârstei de pensionare, care ar urma să fie majorată progresiv până la 67 de ani, proiect elaborat de guvernul liberal al premierului Donald Tusk, informează AFP. Potrivit noii legi, vârsta de pensionare, fixată în prezent la 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi, va fi majorată progresiv, începând din 2013, pentru a ajunge la 67 de ani în 2020 pentru bărbaţi şi în 2040 pentru femei. 268 de deputaţi ai coaliţiei guvernamentale, sprijiniţi de membrii unuia dintre partidele de stânga, Mişcarea Palikot, au votat pentru această reformă. 185 deputaţi au fost împotrivă şi doi s-au abţinut de la vot. Proiectul prevede de asemenea că femeile de 62 de ani şi bărbaţii de 65 de ani vor putea, dacă doresc, să iasă anticipat la pensie însă valoarea pensiei va fi redusă cu 50%. Cu toate acestea femeile trebuie să aibă o perioadă de cotizare de 35 de ani, iar bărbaţii o perioadă de cotizare de 40 de ani. Cabinetul condus de Donald Tusk speră că reforma va răspunde la tendinţa de scădere a natalităţii şi îmbătrânire a populaţiei. Studiile recente prognozează că peste jumătate din locuitorii Poloniei, ţară care în prezent are 38,2 milioane locuitori, vor avea peste 50 de ani la orizontul anului 2042 şi doar o treime vor fi activi pe piaţa muncii. Integral in Capital

Un nou tandem pentru Europa: Merkollande. Prin forţa împrejurărilor, noul preşedinte al Franţei, Francois Hollande şi şefa guvernului german, Angela Merkel, vor fi constrînşi să colaboreze în folosul Europei sub emblema “Merkollande”. Schimbarea survenită la şefia Palatului Elysée prin victoria socialistului Francois Hollande şi înfrîngerea conservatorului Nicolas Sarkozy, nu se va repercuta radical la nivelul politicii europene. Chiar dacă în iureşul campaniei electorale Francois Hollande a promis alegătorilor marea cu sarea, exprimîndu-şi intenţia de a renegocia pactul fiscal şi de a abandona severul curs de austeritate bugetară impus de tandemul “Merkozy”, prin forţa împrejurărilor noul preşedinte al Franţei va fi nevoit să facă de la bun început compromisuri. Aceasta pornind deja de la simplul fapt că nu există alternativă la clasica soluţie a consolidării bugetului prin reducerea cheltuielilor publice. Este posibil ca Hollande să obţină un pact de creştere economică, ca apendice la actualul pact fiscal, dar nu mai mult decît atît. Concesia a fost în prealabil făcută de cancelara Merkel, de şeful „eurogrupului” Juncker şi de preşedintele Băncii Centrale Europene, Draghi, fără ca vreunul dintre ei să-şi fi călcat pe inimă. În fond, în Uniunea Europeană toată lumea este adepta creşterii economice. Şi în echipa lui Hollande au fost trasate jaloanele colaborării cu Berlinul, ştiut fiind că indiferent de culoarea politică a liderilor şi a echipelor aflate la guvernare, o bună funcţionare a motorului franco-german este vitală pentru Uniunea Europeană. Aşa stînd lucrurile, nu este exclus ca, peste puţină vreme, să se vorbească deja de cuplul „Merkollande”. Premizele psihologice sunt favorabile: spre deosebire de predecesorul său, Sarkozy, Hollande nu este impulsiv şi imprevizibil, ci liniştit şi chibzuit. La început, nu este exclus ca motorul franco-german să tuşească, aşa cum s-a întîmplat şi imediat după instalarea lui Sarkozy la Palatul Elysée, cînd noul locatar a dorit să se desprindă din îmbrăţişarea Berlinului. Fostul preşedinte al Franţei a cochetat cu colaborarea cu Madridul, mizînd pe Uniunea ţărilor Mediteraneene. Planurile ambiţiosului şi vanitosului Sarkozy au eşuat, iar în 2010 pe plaja mondenei localităţi normande Deauville, paşii Berlinului şi cei ai Parisului s-au resincronizat, pe traseul soluţionării crizei datoriilor din zona monetară euro. De atunci încolo şi pînă deunăzi, cuplul „Merkozy” a avut o evoluţie armonioasă chiar dacă, în anumite momente, cei doi parteneri au adoptat puncte de vedere diferite. În public, tandemul şi-a demonstrat cu fermitate coeziunea, iar în campania electorală, Sarkozy a mizat pe modelul german în vreme ce Merkel a declarat clar şi răspicat că-l sprijină pe preşedintele conservator. Integral in Deutsche Welle.

Prognoze pesimiste ale Comisiei Europene. Comisia Europeană prognozează o creştere economică a României de 1,4% în 2012, faţă de estimarea din februarie, de 1,6 procente. Economia Uniunii Europene va stagna în acest an, iar cea a zonei euro se va contracta. Creşterea economică de 1,4% din acest an din România va fi susţinută în special de cererea internă, precizează Comisia Europeană. Ca şi anul trecut, creditarea va înregistra un avans modest, întrucât populaţia şi companiile îşi refac încă situaţia financiară. Exporturile vor avansa cu numai 2,9% în acest an, faţă de aproape 10% anul trecut. Importurile vor înregistra o încetinire de la 10,5% anul trecut, la 4% în acest an. Şomajul, calculat conform standardelor europene, va coborî de la 7,4% anul trecut la 7,2% în acest an. Pentru 2013, Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică a României de la 3,4%, cât anticipa în toamnă, la 2,9 procente. Pe de altă parte, economia Uniunii Europene va stagna în acest an, iar cea a zonei euro se va contracta, potrivit prognozei Comisiei Europene. Dintre cele 17 state ale zonei euro, doar Spania va rămâne în recesiune şi în 2013. Grecia va înregistra în acest an cea mai mare contracţie din rândul statelor zonei euro (4,7%), economia ţării urmând să stagneze în 2013. Italia şi Portugalia în schimb vor reveni pe creştere anul viitor. Spania ar putea înregistra o scădere de 1,8% în acest an, urmată de un declin de 0,3 procente anul următor. Economia Germaniei, cea mai mare din Europa, ar putea creşte cu 0,7% în acest an şi cu 1,7% anul următor. În Franţa, economia va creşte cu 0,5% în acest an şi cu 1,3% în 2013. RFI

Bulgaria: percheziţii în prezenţa oficialilor europeni. În timp ce în Bulgaria se află experții Uniunii Europene ce vor elabora ultimul raport de monitorizare, fiscul, noua procuratură anti-mafie și Serviciul național de combatere a crimei organizate au atacat și au percheziționat 15 clădiri administrative și locuințe ale omului de afaceri Grișa Gancev. Printre acuzațiile menționate în presă, pe loc de frunte se află un prezumtiv furt de TVA în valoare de zeci de milioane de euro pe an. În cadrul operațiunii au fost arestate până acum 6 persoane printre care fiul oligarhului Gancev, Danail. Tânărul este unul din cei trei directori executivi ai holdingului „Litex Commerce”.  Într-un interviu, tatăl acestuia a anunțat că și-a pus în servieta o perie și pastă de dinți – aluzie că așteaptă să fie și el arestat. Grișa Gancev controlează cea mai mare parte din producția națională de zahăr și este coproprietarul primei uzine în Europa a producătorului chinez de automobile „Great Wall” inaugurată cu două luni în urmă în prezența primului ministru Boiko Borisov.  Fostul campion național de lupte este proprietarul și a clubului de fotbal „Litex” în care au activat mai mulți fotbaliști și antrenori din România. Operațiunea surpriză a fost anunțată de viceprim-ministrul și ministru de finanțe Simeon Diankov. El a evaluat pierderile anuale ale bugetului de pe urmă furtului de TVA în sectorul zaharului la 90 de milioane de euro. „Aceasta activitate criminală a început cu 10 ani în urmă și a adus bugetului pagube în valoare de peste 1 miliard de euro”, a anunțat ministrul de interne Țvetanov. Oligarhul a mai spus că nu este supărat premierului Borisov întrucât sarcina sa este de a umple bugetul. Gancev a respins acuzațiile cu argumentul că putea fără probleme să cumpere 500 de companii fictive prin care să fie acoperit furtul prezumptiv de TVA de care este acuzat. De la raportul de țară din luna iulie va depinde aderarea Bulgariei la zona Schenghen și eventuala încetare a acțiunii de monitorizare. De regulă în ajunul unor astfel de evenimente autoritățile bulgare devin foarte active. Tradiția nescrisă a fost respectată și acum. Cu câteva zile în urmă au fost arestați 32 de vameși împărțind frățește mita la punctul de frontieră Capitan Andreevo. Ceva mai târziu la Russe au fost capturate 67 de kilograme de cocaină ascunse într-o combină agricolă. A urmat operațiunea zahar fără TVA. Între timp, Parlamentul a adoptat Legea confiscării proprietăților ilicite de care sunt legate speranțele Uniunii europene că războiul contra corupției și crimei organizate va marca în final progrese.RFI

Vladimir Putin vrea un statut special pentru Transnistria. Abia reinstalat la conducerea Federației Ruse, Vladimir Putin a semnat deja un decret privind politica externă a Moscovei. Sunt aduse în discuție rezolvarea diferendului transnistrean și obținerea de garanții referitoare la scutul american antirachetă din Europa. Într-un decret privind „Măsurile care trebuie aplicate pentru politica externă a Federaţiei Ruse”, Putin afirmă că Moscova va continua politica de dezvoltare a cooperării cu ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) în domeniile social, economic, umanitar şi al aplicării legii, transmite Itar-Tass. Decretul pune accent pe consolidarea Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă şi pe îmbunătăţirea mecanismelor pentru a răspunde provocărilor actuale şi ameninţărilor. Potrivit documentului, Rusia va continua să caute soluţii pentru rezolvarea diferendului transnistrean pe baza suveranităţii, integrităţii teritoriale şi statutului neutru al Republicii Moldova, prin stabilirea unui statut special pentru Transnistria. Totodată, Moscova va continua eforturile de rezolvare a conflictului din Nagorno-Karabah prin interacţiunea cu alte state ale Grupului de la Minsk şi cu respectarea principiilor prevăzute de declaraţiile comune ale preşedinţilor Rusiei, SUA şi Franţei, din 2009-2011. „Rusia va contribui la dezvoltarea Republicii Abhazia şi a Republicii Osetia de Sud ca state democratice, consolidând poziţiile internaţionale, asigurând securitatea şi facilitând refacerea economică şi socială a acestor republici”, se arată în decretul semnat de preşedintele rus. De asemenea, Vladimir Putin a cerut Ministerului Afacerilor Externe şi altor instituţii ale ţării să obţină garanţii care să ateste că viitorul scut american antirachetă din Europa nu va fi îndreptat împotriva potenţialului strategic rus. NATO şi Rusia au convenit, la summitul de la Lisabona din 2010, să coopereze în ceea ce privește sistemul de apărare antirachetă din Europa, însă negocierile dintre ruşi şi Alianţa Nord-Atlantică sunt dificile, întrucât Washingtonul refuză să ofere garanții scrise. Integral in Adevarul.

Advertisements