Ştiri Europene – 14 mai 2012 “Die Welt: Lăsaţi grecii să plece!”

Posted on 14/05/2012 by

2


Se pregăteşte Europa de ieşirea Greciei din zona euro? Germania crede că nu ar fi o catastrofă. Liderii europeni sunt convinşi că Europa poate gestiona ieşirea Greciei din zona euro şi că acest eveniment nu va fi o catastrofă pentru uniunea monetară. Aceste declaraţii vin după ce Atena a avertizat că ar putea rămâne în curând fără bani. Europa este mult mai încre­zătoare cu privire la o posibilă ieşire a Greciei din zona euro decât era acum doi ani, când UE era total nepre­gătită pen­tru a face faţă unui astfel de scenariu, a afirmat comisarul Uniunii Economice şi Mo­netare Europene Olli Rehn, citat de Bloom­berg. El a menţionat că este încă de părere că Grecia poate rămâne în zona euro şi că va găsi o soluţie să îşi respecte promi­siunile, pentru că altfel “ar fi foarte greu pentru statul elen şi pentru cetăţenii acestuia, mai ales pentru cei cu venituri mici”. “Europa ar avea de suferit, însă Gre­cia ar suferi mai mult”, a adăugat Rehn. Potrivit afirmaţiilor lui Patrick Hono­han, membru al consiliului guverna­torilor din cadrul BCE, ieşirea Greciei din zona euro ar fi mai degrabă un eveniment de desta­bilizare pentru restul zonei euro şi toată lumea încearcă să evite acest lucru. El a spus că “nu este neapărat fatal, însă nu este de dorit”. Şi Germania împărtăşeşte aceste păreri, ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble precizând că “ideea că nu vom fi în stare să reacţionăm rapid la ceva neprevăzut este greşită. Am învăţat mult şi ne-am construit apărarea”. El a menţionat că riscul de contagiune pentru celelalte state membre ale zonei euro s-a diminuat şi că uniunea monetară este mai puternică. “Ţările europene şi creditorii privaţi au luat măsuri extraordinare vizavi de Grecia. Am făcut tot ce era posibil”, a afirmat Schauble, citat de EU Observer. Germania, cel mai mare finanţator al UE, şi Comisia Europeană au insistat în mod repetat ca Grecia să persevereze cu majorările de taxe şi cu reducerile de cheltuieli pentru a continua să primească fonduri conform acordului UE-FMI de 130 miliarde euro. Integral in Ziarul Financiar

The Economist: Economia Spaniei, din rău în mai rău. Problemele țării par să nu se mai sfârșească, iar domnul Rajoy este ultimul vinovat de actuala situație. Spania încearcă să iasă la suprafață dintr-o mare de probleme. În primul trimestru al lui 2012, PIB-ul a continuat să meargă în jos, țara readâncindu-se în recesiune pentru a doua oară în doi ani. Încă 366.000 de oameni și-au pierdut locurile de muncă, efectivul șomerilor ajungând la 5,6 milioane de persoane, record istoric absolut. Iar Standard & Poor’s a găsit de cuviință să retrogradeze atât ratingul de țară, cât și pe cel a 11 bănci spaniole. Firesc, bursa de la Madrid s-a întors la nivelul raportat în 2003, tot mai mulți investitori preferând să se retragă de la tranzacționare. Trăgând linie, sunt relevante cuvintele ministrului de externe José Manuel García-Margallo, care avertizează că Uniunea Europeană începe să semene cu Titanicul, pasagerii săi scufundându-se unul după altul. În speranța de a-și atinge țintele de deficit, guvernul a crescut deja impozitele pe venit și pe afaceri și a redus cheltuielile publice până când acestea au ajuns să submineze consumul populației. Iar la anul sunt așteptate noi creșteri de taxe, menite să aducă circa 8 miliarde de euro la buget, dar care vor lovi din nou puternic în consum. Oricum, probabil că recesiunea va continua și pe parcursul lui 2013. Se așteaptă noi creșteri ale șomajului, ajuns oricum la ponderea neverosimilă de 24%: în doar patru ani, au dispărut, pur și simplu, trei milioane de locuri de muncă. Singurul segment al economiei spaniole care încă se mai ține pe picioare este cel al exporturilor. Mariano Rajoy, premierul de centru-dreapta ajuns la putere la finalul lui decembrie, este ultimul care poate fi acuzat de actuala situație. În timpul fiecărei întâlniri de cabinet, organizate săptămânal, el propune câte o nouă reformă. Însă se pare că nici măcar această hiperactivitate nu mai poate salva lucrurile. Principalii factori disturbatori sunt băncile, companiile imobiliare și guvernele regionale. Anii de creditare bezmetică vor avea urmări asupra economiei spaniole o bună perioadă de acum încolo. Așa s-a ajuns chiar la ideea lansării unei „bănci rele“, care să preia activele imobiliare toxice din bilanțurile celorlalte instituții financiare. Integral in Capital.

Înfrângere pentru Angela Merkel . La alegerile pentru Parlamentul landului federal Renania de Nord-Westfalia, social-democraţii au ieşit învingători. Împreună cu ecologiştii, ei vor forma următorul Guvern de land. Creştin-democraţii au obţinut cel mai slab rezultat înregistrat vreodată în acest land federal. Din 13,2 milioane de alegători s-au prezentat 59% la vot. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a înregistrat la alegerile regionale din Renania de Nord-Westfalia cel mai slab rezultat din istoria sa. Învingătorii scrutinului pentru Landtag-ul de la Düsseldorf sunt formaţiunile care până în martie s-au aflat la guvernare: Partidul Social Democrat (SPD) şi Partidul Ecologist. Coaliţia bipartită, social-democrat/ecologistă, va fi condusă de social-democrata Hannelore Kraft, care şi până acum a fost şefa Guvernului regional al landului federal cu cel mai mare număr de locuitori. Pentru creştin-democraţi au votat 26,3% din electoratul renan. Social-democraţii, în schimb, au obţinut 39,1% din voturi, iar ecologiştii 11,4%. Partidul Liberal (FDP) a reuşit, după un lung şir de eşecuri, să obţină 8,6 procente. Post-comuniştii din Partidul Stângii (Die Linke) nu au mai reuşit să treacă pragul de 5%, în schimb a continuat ascensiunea noului partid al piraţilor, pentru care au votat 7,8%. La Berlin, rezultatul slab al creştin-democraţilor a fost calificat drept o respingere a cursului de austeritate al Cabinetului Merkel. Preşedintele social-democraţilor, Sigmar Gabriel, a declarat în faţa presei şi într-un talk-show că victoria obţinută dovedeşte că electoratul german doreşte o schimbare a politicii actuale. În talk-show-ul difuzat de televiziunea publică (ARD), Gabriel a precizat că Partidul Social Democrat sprijină programul anunţat de preşedintele francez, Hollande. Tot el a spus că pactul fiscal european, în forma sa actuală, va fi ratificat în Bundestag doar dacă i se va adăuga o dimensiune care facilitează creşterea economică. Chestiunea pactului fiscal se va afla şi în centrul atenţiei marţi, când preşedintele francez, François Hollande, va sosi la Berlin, unde se va întâlni cu şefa Guvernului german, Angela Merkel. RFI

Die Welt: Lăsaţi grecii să plece! Pentru Grecia, o ieşire din zona Euro ar fi dezastruoasă. Dar Europa trebuie să trească peste teama de a exclude Atena din această uniune monetară. Există, totuşi, şi lucruri mai importante decât micul stat din sud. Nimeni nu a obligat Grecia să acumuleze datorii, dar na!, acum ele sunt aici. Aşa că Atenei îi rămân doar două opţiuni. Prima: face reforme profunde în administraţie, în sisteme sociale şi în finanţele sale şi primeşte de la creditorii internaţionali asistenţă de sute de miliarde Euro. A doua: Renunţă la presiunea partenerilor externi, la reforme şi la austeritate şi iese din zona Euro. Evident că ieşirea din uniunea monetară ar fi extrem de greu de suportat pentru greci. Sărăcia ar deveni fundamentul societăţii elene în care multe generaţii de acum încolo ar plăti pentru o greşeală istorică. Europa însă poate suporta foarte bine ambele variante. Important e ca grecii să înţeleagă că lumea nu se mai învârte în jurul lor. Atena nu mai reprezintă o problemă sistemică. Dacă zona Euro va supravieţui în forma sa actuală nu se mai decide la Acropole, ci la Madrid, Paris şi Roma unde decizia elenă este observată cu atenţie. Cert e că Atena nu mai poate transfera răspunderea şi reponsabilitatea pentru acţiunile sale la Bruxelles. Acolo avem destul din ambele ingrediente pentru a trece peste excluderea Greciei. Ar mai fi o ultimă notă de plată destul de mare, dar din acel moment Europa ar avea libertatea de a-şi modela viitorul aşa cum doreşte. RFI

Roma ridică pragul de alertă şi mobilizează armata după un atac anarhist. Guvernul italian a decis să ridice pragul de alertă în jurul obiectivelor sensibile din peninsulă după atacul împotriva directorului unei companii, revendicat de o grupare anarhistă, a anunţat duminică ministrul de Interne Anna Maria Cancellieri, relatează AFP. “O circulară a fost trimisă pentru a invita (toate serviciile responsabile) să ridice pragul de alertă în jurul obiectivelor sensibile de pe teritoriul naţional”, a declarat ea într-un interviu acordat publicaţiilor La Repubblica şi Il Corriere della Sera. Adevarul

Italia se confruntă de mai multe zile cu un val de atacuri împotriva simbolurilor politicii de austeritate, situație ce amintește de violențele extremiste care au însângerat peninsula în anii 1970-1980. Guvernul italian a decis să mărească gradul de alertă în jurul obiectivelor sensibile din toată peninsula după atacul comis împotriva unui şef de antrepriză şi revendicat de un grup anarhist, a anunţat astăzi ministrul de interne Anna Maria Cancellier, care a apreciat posibilă ”folosirea armatei” pentru a apăra ”obiective sensibile”. Ultimul atac a avut loc ieri dimineață, când două cocktailuri Molotov au fost aruncate asupra unui birou de încasare a taxelor Equitalia, în orașul Livorno. Cele două dispozitive incendiare au distrus fațada clădirii, însă nu au provocat victime. Incidentul vine după ce, săptămâna trecută, un bărbat în vârstă de 54 de ani a luat ostatic, timp de mai multe ore, un responsabil Equitalia, pe care l-a ținut sub amenințarea armei înainte de a se preda de bunăvoie poliției. EVZ

Advertisements