Ştiri Europene – 15 mai 2012 “Avem Merkollande ? “

Posted on 15/05/2012 by

1


Panica îşi face din nou loc pe bursele europene. Mai ales acţiunile băncilor au intrat din nou în colimator. Bursele europene au primit în plex noile informaţii privind pregătirea ieşirii Greciei din zona euro, în condiţiile în care oricum pieţele de acţiuni îşi pierduseră suflul după sprintul puternic din perioada noiembrie 2011- martie 2012. Ieri, cu două ore înainte de închiderea burselor europene, indicii principalelor pieţe înregistrau scăderi de peste 2%. Plutonul scăderilor era condus de Italia, cu o corecţie de peste 3% şi Spania, cu minus 2,7%, deoarece cele două state mediteraneene sunt cele mai vulnerabile în eventualitatea ieşirii Greciei din euro. Randamentele la bondurile pe zece ani ale Italiei şi Spaniei au crescut şi ele puternic ieri, semn că investitorii fug din nou de aceste ţări. Pieţele europene se îndepărtează astfel tot mai mult de maximele atinse în martie şi iau o traiectorie asemănătoare cu cea de anul trecut, când câştigurile de la începutul anului au fost măturate de uraganul generat de criza datoriilor, iar pieţele au închis anul pe minus.Principalele temeri sunt că ieşirea Greciei din zona euro va lovi mai întâi băncile, care vor ra­porta din nou pierderi semnificative şi va crea un pre­cedent care s-ar putea aplica şi în cazul Spaniei sau Italiei, dacă lucrurile se înrăutăţesc în aceste economii. “Toate consecinţele ar putea să nu fie simţite imediat, dar multe se pot întâmpla în timp, iar ieşirea Greciei ar rămâne un precedent peri­culos dacă alte economii continuă să slăbească”, a declarat Jim Reid, analist la Deutsche Bank. Pentru investitori, ecuaţia e complexă. În afară de bănci, care ar fi primele lovite de ruperea Greciei din zona euro, vor suferi şi economiile euro­pene. Asta deoarece cineva va trebui să acopere pierderile, băncile vor îngheţa din nou creditarea, cum s-a întâmplat după episodul Lehman Brothers, statele vor fi forţate să ia noi măsuri de austeritate, economiile vor reintra în rece­siune, va creşte iar şomajul şi va scădea con­su­mul. Aceste efecte se vor vedea în final în rezulta­tele companiilor, care vor avea profituri mai mici sau chiar pierderi. Astfel se explică şi scăderea preţurilor materiilor prime, în frunte cu ţiţeiul care a scăzut ieri cu 1,5%. Acţiunile băncilor europene au fost lovite din nou luni, băncile spaniole Santander (-3,7%) şi BBVA (-4,5%) fiind considerate de tot mai mulţi analişti ca fiind supraevaluate în comparaţie cu cele italiene, UniCredit (-5,2%) şi Intesa Sanpaolo (-4,1%). Şi băncile franceze au pierdut peste 4%. Integral in Zirul Financiar.

Moody’s a retrogradat 26 de bănci italiene. Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a anunţat luni că a coborât, cu una până la patru trepte, ratingurile a 26 de bănci italiene, acţiunea afectând inclusiv primele două mari bănci din pensinsulă UniCredit şi Intesa Sanpaolo, informează AFP. În plus, Moody’s a subliniat că perspectiva asociată este una ‘negativă’, ceea ce înseamnă că noi retrogradări sunt posibile. Ratingul UniCredit, cea mai mare bancă din Italia, a fost coborât cu o treaptă până la ‘A3’, la fel ca şi ratingul Intesa Sanpaolo, a doua mare bancă italiană. În schimb, pentru Banca Monte dei Paschi di Siena (BMDP), a treia mare bancă italiană, ratingul a fost redus cu două trepte până la ‘Baa3’. În total, Moody’s a coborât cu o treaptă ratingurile pentru datoriile şi depozitele a 10 bănci italiene, cu două trepte pentru alte opt bănci, cu trei trepte pentru alte şase bănci şi cu patru trepte pentru două bănci. Moody’s a explicat că decizia sa reflectă situaţia slabă a economiei italiene. ‘În prezent, ratingurile băncilor italiene sunt unele din cele mai scăzute din rândul statelor europene avansate, reflectând vulnerabilitatea acestor bănci la contextul economic nefavorabil din Italia şi Europa’, a explicat Moody’s într-un comunicat. Agenţia a explicat că Italia a revenit în recesiune la începutul lui 2012 şi nu există semne clare de revenire. În plus, măsurile de austeritate ale guvernului de la Roma precum şi alte reforme au redus cererea economică pe termen scurt şi au provocat o nouă creştere a creditelor cu probleme, în special în rândul companiilor şi întreprinderilor mici. De asemenea, Moody’s este preocupată de accesul restrâns la finanţarea de pe piaţă, care dacă va persista, va pune presiuni suplimentare asupra băncilor italiene pentru a-şi reduce activele. Integral in Capital.

Franţa riscă să piardă peste 15.000 de locuri de muncă în lunile următoare. Franţa riscă să piardă peste 15.000 de locuri de muncă în lunile următoare, în condiţiile în care companii precum Carrefour, Peugeot, Air France-KLM şi Vivendi îşi reorganizează operaţiunile ca urmare a scăderii cererii, punând la încercare promisiunile lui Hollande a preveni concedierile. Alegerile prezidenţiale au determinat numeroase companii să amâne planurile de reducere a numărului de posturi, pentru a evita să ajungă subiect de campanie electorală. Odată alegerile încheiate, valul de concedieri poate începe, potrivit sindicatelor. Rata şomajului aflată la cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani l-a determinat pe Hollande, care marţi va fi învestit în funcţia de preşedinte, să afirme că va face orice este posibil pentru a preveni reducerea numărului de locuri de muncă. Angajamentul său se va lovi de o primă provocare, după ce Georges Plassat, director general desemnat al Carrefour, a început săptămâna trecută discuţii cu reprezentanţii sindicatelor. Carrefour a estimat profituri în scădere de cinci ori în ultimele şase trimestre, chiar şi după ce nu a mai înlocuit circa 3.000 de persoane care pleacă anual din companie. “Teama este că aceste pierderi vor creşte şi vor deveni mai brutale. Dorim să oprim această hemoragie”, a declarat Bruno Moutry, reprezentant al Confederaţiei Democratice Franceze a Muncii (CFDT). Producătorul auto Peugeot a indicat la rândul său că în lunile următoare sunt posibile restructurări, afirmând că uzina din Aulnay-sous-Bois, de lângă Paris, cu aproximativ 2.300 de angajaţi, are o problemă de competitivitate. Compania pune sub semnul întrebării viitorul fabricii dincolo de 2014. În sectorul telecomunicaţiilor, autoritatea de reglementare Arcep a estimat în martie că operatorii ar putea elimina până la 10.000 de locuri de muncă pentru a se adapta la concurenţa noului serviciu de telefonie mobilă al companiei Iliad. Vivendi a blocat angajările la divizia de telefonie SFR şi ar putea anunţa până la sfârşitul lunii iunie măsuri de reducere a costurilor. În ultimul deceniu, în industria franceză au fost desfiinţate mai multe locuri de muncă decât în oricare altă ţară europeană. Rata de angajare este mai scăzută decât în Germania, Austria, Olanda şi Portugalia, potrivit institutului de cercetări economice Coe-Rexecode. Integral aduce Mediafax.

Primul test diplomatic al lui Hollande. Astazi (marţi) seară, cancelara germană, Angela Merkel, îl primeşte la Berlin pe noul preşedinte francez, socialistul François Hollande. La două zile după ce partidul ei a fost aspru înfrânt la alegerile regionale din Rhenania-de-Nord-Westfalia, lidera de Berlin va face cunoştinţă cu unul dintre liderii europeni cei mai critici vizavi de politica de austeritate impusă de Germania întregii Europe. “Nicio decizie majoră nu este de aşteptat de pe urma întâlnirii de astăzi”, ţin să precizeze responsabilii germani. Pentru Angela Merkel, e vorba doar de un prim contact, “ca să facem cunoştinţă”, spune ea. Cancelara refuzase să-l întâlnească pe François Hollande înainte de scrutinul prezidenţial din Franţa, ba chiar în mod ostentativ îl sprijinise pe rivalul acestuia, conservatorul Nicolas Sarkozy. Între timp, Angela Merkel şi-a mai îndulcit tonul, a promis că-l va primi pe Hollande “cu braţele deschise”, exprimându-şi speranţa că va construi “un parteneriat stabil” cu Franţa. Mărul discordiei între Merkel şi Hollande continuă să existe însă: pactul european de stabilitate financiară, adoptat de 25 de ţări din 27 ale Uniunii şi ratificat deja de câteva dintre ele. Hollande a promis în timpul campaniei că dacă este ales, vrea să renegocieze textul, pentru a-i adăuga măsuri destinate să stimuleze creşterea economică. Ideea a fost respinsă categoric de Angela Merkel, dar compromisul poate fi găsit, se spune în ambele tabere. Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble spunea chiar luni că “creşterea economică şi asanarea bugetară nu sunt noţiuni contradictorii, ba dimpotrivă, se pot chiar sprijini reciproc”. Problema este că François Hollande şi Angela Merkel nu folosesc pentru moment aceeaşi definiţie a cuvântului “creştere”. Pentru socialistul francez, relansarea creşterii economice trece printr-o finanţare a unor mari proiecte, în timp ce cancelara conservatoare se bizuie mai ales pe măsuri de ordin structural, în particular printr-o reformă a pieţei muncii, a educaţiei şi o reducere a birocraţiei. RFI

Merkel şi alegerile renane. Ce înseamnă oare pentru şefa executivului german, Angela Merkel, serioasa înfrângere suferită de Uniunea Creştin-Democrată în cele mai importante alegeri regionale derulate în Renania de Nord-Vestfalia, cel mai populat land al Germaniei? CDU a pierdut clar în faţa partidelor de stânga, social-democrat şi ecologist, obţinând doar ceva mai mult de un sfert din sufragii. E nu doar prea puţin pentru conservatori, ci chiar un record negativ, datorat în bună măsură extrem de slabei prestaţii a candidatului creştin-democrat la şefia guvernului din Düsseldorf, Norbert Röttgen. Ministru al ecologiei în cabinetul federal, Röttgen pornise cu stângul în campania electorală, refuzând, de dragul Berlinului şi al înaltei sale poziţii guvenamentale, să-şi asume clar şi fără echivoc rămânerea în provincia renană pentru cazul pierderii alegerilor. Acest refuz de a-şi asuma riscuri l-a costat atât de masiv, încât cel care până de curând mai trecea drept un posibil rival şi succesor al Angelei Merkel pare să-şi fi torpilat definitiv şansele unui destin politic strălucit.  La rândul lor, cu excepţia postcomuniştilor, care au ratat intrararea în parlamentul regional, formaţiunile de stânga exultă. Până la aceste alegeri anticipate, social-democraţii şi ecologiştii nu putuseră alcatui decat un executiv minoritar, tolerat de postcomunisti. Or, de acum încolo, în ciuda celor circa opt la sută ai „Piraţilor“ şi ai celor 8,5 la sută ai liberalilor, şefa social-democraţilor renani, Hannelore Kraft, va guverna confortabil, împreună cu verzii, bucurându-se de o majoritate clară. Spre deosebire de creştin-democraţi, care au pierdut aproape 10 procente din zestrea lor de voturi de la ultimul scrutin, social-democraţii şi-au sporit-o considerabil, ajungând de la 34 de procente la aproape 40 la sută. Integral in Deutsche Welle

Economiştii ruşi despre Putin: „Planurile lui încalcă legile economice şi ale naturii“. După numirea sa în funcţia de preşedinte al Rusiei duminica trecută, Vladimir Putin s-a grăbit să semneze o multitudine de decrete care vizează de la reducerea corupţiei până la creşterea speranţei de viaţă, cu promisiunea că planurile lui se vor realiza până la sfârşitul mandatului de şase ani. Însă un grup de analişti consideră că acest lucru va fi imposibil, deoarece obiectivele lui Putin pot fi atinse în cel puţin zece ani, iar planurile noului preşedinte ignoră legile dezvoltării economice şi chiar ale naturii, scrie The Wall Street Journal. “Obiectivele care, în condiţiile actuale, ar putea fi îndeplinite în zece sau 15 ani au ca termen numai şase ani, ceea ce ignoră legile dezvoltării economice şi chiar ale naturii”, consideră mai mulţi economişti de la Înalta Şcoală de Studii Economice, una dintre cele mai renumite universităţi din Rusia. Printre obiectivele incluse în planul lui Putin se numără creşterea speranţei medii de viaţă a cetăţenilor ruşi de la 69 ani, cât este în prezent, la 74 ani până în 2018. Tendinţa este susţinută şi de Serviciul Federal de Statistică, însă acesta estimează că ţinta va fi atinsă în cel mai bun caz în anul 2024. Putin a promis, de asemenea, că va ridica Rusia în clasamentul rea­lizat de Banca Mon­dială, numit “Uşurinţa de a face afaceri”, de pe poziţia 120 pe locul 50 până în 2015 şi pe 20 până în 2018. Acesta este un alt obiectiv cu care economiştii nu sunt de acord. “Niciodată în istoria acestui clasa­ment nu a existat vreo ţară mare care să facă un astfel de salt”, au spus ei. În timpul campaniei electorale Putin a susţinut că pe parcursul mandatului său rata de creştere economică va ajunge la 7%, nivelul estimat pentru acest an fiind de 3,45%. Însă un sondaj făcut de universitate arată că foarte mulţi economişti nu cred că Produsul Intern Brut va creşte mai mult de 4% în timpul mandatului lui Putin. “Actuala situaţie lasă loc pentru scepticism. Ieşirile de capital continuă. Există foarte puţine speranţe că guvernul va reduce povara fiscală care apasă pe companii şi nu mai este necesară menţionarea efectului pe care îl au protestele violente de stradă asupra mediului de afaceri”, menţionează analiştii ruşi. Integral in ZF

Advertisements