Ştiri Europene – 16 mai 2012 / “lumea finanţelor” şi chiriaşul de la Elysée

Posted on 16/05/2012 by

1


Adversarul „lumii finanţelor“ a ajuns la Palatul Elysée. Prima sfidare: realitatea lumii în plină criză. Prima piatră de încercare a noului preşedinte al Franţei, François Hollande, învestit ieri în funcţia de preşedinte, va fi chiar realitatea. A promis în campanie lucruri pe care s-ar putea vedea nevoit să le corecteze pe parcurs. Fraza care l-a consacrat în timpul campaniei electorale a sunat ca un ciocan prăvălit peste un clopot de sticlă: “Adversarul meu este lumea financiară”. Cum va decurge “războiul” dintre Palatul Elysée şi lumea financiară care, la rându-i, detestă stânga franceză ne vom lămuri curând. Cert este că Hollande (57 de ani) aduce la Palatul Elysée stânga după 17 ani de do­minaţie a dreptei. Mai are de trecut un hop: alegerile legislative din vară. Dacă le va câştiga, va fi bine pentru el. Dacă rezultatele vor fi îndoielnice, va avea împotriva sa nu doar “lumea finanţelor”, ci şi o parte a Parla­mentului. Ceremonia de predare a ştafetei s-a aflat mai degrabă sub semnul moderaţiei decât cel al fastului. Nicolas Sarkozy, fostul preşedinte, a părăsit Palatul Elysée imediat după ce i-a predat puterea preşedintelui ales. Apoi Hollande a fost învestit oficial în funcţia de preşedinte al Franţei. A urcat, potrivit tradiţiei, într-o maşină Citroën decapotabilă care a parcurs bulevardul Champs-Elysées până la Arcul de Triumf, unde şeful statului francez a aprins flacăra la mormântul soldatului necunoscut. Integral in ZF

Angela Merkel şi Francois Hollande îşi doresc păstrarea Greciei în zona euro. Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, Francois Hollande, şi-au declarat dorinţa comună de a păstra Grecia în zona euro, dar au recunoscut că au şi divergenţe cu prvire la pactul bugetar european, în timpul unei conferinţe de presă comune din Berlin. Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat marţi că ea este pregătită, împreună cu preşedintele francez, Francois Hollande, să pregătească măsuri suplimentare de creştere pentru Grecia. Germania şi Franţa sunt pregătite “să studieze posibilitatea unor măsuri suplimentare pentru creşterea Greciei”, dacă această ţară va avea nevoie, a declarat Merkel în timpul unei conferinţe de presă susţinută alături de Hollande, la Berlin. “Vrem ca Grecia să rămână în zona euro”, a adăugat Merkel. La rândul său, preşedintele francez a afirmat că “este pregătit să pună totul pe masă” la Bruxelles, inclusiv problema euro-bondurilor. Cu toate acestea, Merkel a catalogat afirmaţiile presei care evocau “divergenţe puternice”, ca fiind inexistente între ea şi Hollande, deşi ar exista câteva dezacorduri între ei cu privire la pactul bugetar european. Hollande este susţinătorul creşterii economice iar Merkel acordă prioritate măsurilor de rigoare. Preşedintele francez şi-a reiterat dorinţa de a renegocia pactul bugetar. Prezentând ideea unui compromis între el şi cancelarul german cu privire la acest subiect, Hollande a declarat că se va pronunţa definitiv după o discuţie pe care o va purta cu Merkel. Cancelarul german a susţinut că are puncte de acord comune cu Hollande în ceea ce priveşte creşterea, recunoscând că este vorba despre un concept general care ar putea trata diferite tipuri de măsuri şi admiţând semne de divergenţă şi că Franţa şi Germania sunt “conştiente de responsabilitatea pe care o poartă” pentru Europa, cele două ţări având datoria de a colabora.Mediafax

Christine Lagarde menţionează posibilitatea unei ‘ieşiri ordonate’ a Greciei din zona euro. Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a menţionat marţi, la Paris, posibilitatea unei ‘ieşiri ordonate’ a Greciei din zona euro, într-un interviu pentru canalul de televiziune France 24, informează AFP. Dacă nu se respectă angajamentele, trebuie să se facă revizuirile cuvenite, iar ‘aceasta înseamnă fie finanţări suplimentare şi timp suplimentar, fie mecanisme de ieşire, care ar trebui să fie o ieşire ordonată în acest caz’, a declarat Christine Lagarde. ‘Este ceva ce ar fi extraordinar de costisitor şi care ar prezenta mari riscuri, dar aceasta face parte din opţiunile pe care suntem obligaţi să le privim din punct de vedere tehnic’, a adăugat oficialul FMI. Liderul socialist grec Evangelos Venizelos a anunţat marţi că Grecia trebuie să se întoarcă la urne pentru alegeri legislative, din cauza lipsei de acord între liderii politici cu privire la un guvern de coaliţie după scrutinul din 6 mai. Christine Lagarde şi-a exprimat totodată speranţa că va fi găsită ‘o soluţie de compromis’.Agerpres

Disperarea din Grecia creşte în a noua zi fără Executiv. Criza politică se adânceşte în Grecia, după ce parlamentarii nu au reuşit să ajungă la un compromis cu privire la formarea unui nou Executiv. Primii care au părăsit consultările au fost membrii partidului Syriza, care refuză să facă parte dintr-un Guvern ce acceptă planul de salvare şi măsurile de austeritate impuse. Grecia va trece printr-un nou tur de scrutin în luna iunie a acestui an. Grecia va organiza un nou tur al alegerilor parlamentare, după ce principalele partide politice au eşuat în a forma un guvern, prelungind astfel criza politică. În a noua zi de negocieri, părţile implicate în discuţii au renunţat să caute soluţii pentru un nou Executiv. Partidele implicate în rundele de negocieri cu preşedintele Greciei, Karolos Papoulias, au acuzat partidul de stânga Syriza pentru refuzul de a forma un guvern unit. Liderul partidului Syriza, Alexis Tsipras, a refuzat să fie implicat într-un guvern care sprijină planul de salvare şi măsurile de austeritate. Situaţia Greciei a fost unul dintre subiectele de pe ordinea de zi a ECOFIN, ce reuneşte miniştrii de finanţe din Uniunea Europeană. Alegerile legislative din 6 mai din Grecia au provocat o dispută între susţinătorii şi oponenţii parlamentari cu privire la planul de salvare în valoare de 130 de miliarde de euro. Acesta prevede tăieri salariale, reducerea pensiilor şi a altor cheltuieli de natură publică. Adevarul.

Jean-Marc Ayrault, noul premier francez. Franţa are de marţi în mod oficial un nou preşedinte dar şi un premier. Înainte de a pleca în Germania, prima vizită în străinătate dupa învestire, François Hollande a numit un prim ministru. Iar numele său nu este o supriză pentru nimeni, întrucât numele lui Jean-Marc Ayrault era vehiculat de multă vreme. În vârstă de 62 de ani, Jean-Marc Ayrault, noul premier francez este unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui François Hollande, căruia i-a fost “consilier special” în toată perioda cât a durat cursa spre palatul Elysée al actualului preşedinte. Ca formaţie profesională, Jean-Marc Ayrault este profesor de germană, şi mulţi comentatori văd în numirea sa ca prim ministru un nou simbol: François Hollande doreşte să aibă un premier capabil să discute, eventual să negocieze cu Berlinul, direct în limba principalului partener al Franţei în contextul construcţiei europene, dar şi al fricţiunilor inevitabile dintre francezi şi germani. Jean-Marc Ayrault are în spatele său o carieră politică solidă, dar nu lipsită de unele peripeţii. El este primar al oraşului Nantes şi în ultimii 15 ani a fost preşedintele grupului socialist la Adunarea Naţională. Jean-Marc Ayrault riscă să fie însă ţinta unor critici, cel mai probabil din partea opoziţiei, întrucît în 1997 a fost condamnat pentru favoritism în atribuirea unui contract. Justiţia a pronunţat atunci împotriva sa o sentinţă de 6 luni închisoare, cu suspendarea pedepsei, şi o amendă de 30 000 de franci (ceea ce înseamnă acum 4 600 de euro). Avocatul premierului a declarat însă deja, pentru Agenţia France Presse, că respectiva condamnare a devenit nulă   în urma unei reabilitări intervenită în 2007. Noul prim ministru provine dintr-o familie modestă, tatăl său a fost lucrător agricol iar apoi salariat într-o uzină, iar mama sa a fost croitoreasă. Soţia sa este profesoară de franceză iar cuplul are doi copii. Jean-Marc Ayrault, care cunoaşte extrem de bine  galaxia personalităţilor şi sensibilităţilor socialiste, mai este văzut ca o personalitate capabilă să federalizeze, să realizeze o sinteză a tuturor tendinţelor, ceea ce l-a plasat ca favorit pentru postul de prim ministru. RFI

Germania, elevul model. Graţie unei neaşteptate performanţe economice, zona euro a reuşit să evite recesiunea la finalul primul trimestru din 2012. Produsul intern brut în clubul euro a stagnat, comparativ cu aceiaşi perioadă a anului trecut. Dar faimosul “club euro” rămâne puternic divizat. În timp ce locomotiva germană reuşeşte un plus de 0,5 procente, Franţa, bate pasul pe loc. Ţările aflate în criză sunt evident marcate de minusuri. Economia iberică a scăzut în ultimul trimestru din 2011 cu 0,3 la sută, iar Italia a finalizat anul cu un minus de 0,8 procente. Fără Germania, economia din zona euro ar fi scăzut drastic şi s-ar fi aflat acum în recesiune, după cum au calculat specialiştii de la Commerzbank. Germania s-a dovedit din nou a fi ancora în puternica furtună ce s-a abătut asupra europenilor. “Minusul de la finalul ultimului treimestru din 2011 nu a fost începutul recesiunii, ci doar o scădere conjucturală,” explică Jörg Krämer, economistul şef al Commerzbank. Germania se prezintă mult mai bine decât restul zonei euro, dar nu este clar dacă va reuşi să îşi menţină ritmul actual. Există însă şi opinii mai optimiste. De pildă cea exprimată de Ferdinand Fichtner, şeful Institutului German pentru Studii Economice din Berlin. El precizează că economia federală se mai bazează pe un fundament solid: consumul privat. “În special situaţia de pe piaţa muncii sprijină economia. Bugetele familiilor sunt asigurate prin creşterile salariale şi siguranţa sporită a locurilor de muncă. Consumul privat va susţine creşterea economică în Germania” , după cum este convins Fichtner. Integral in Deutsche Welle

Advertisements