Ştiri Europene – 19 mai 2012 / “Europa de care avem nevoie”

Posted on 19/05/2012 by

3


Liderii G8 se reunesc la Camp David în căutare de soluţii pentru criza Europei. Liderii celor mai industrializate naţiuni ale lunii, membre ale G8, se reunesc în acest weekend în Statele Unite, la Camp David, pentru căutarea unor soluţii la criza datoriilor din Europa, unde temerile legate de posibila ieşire a Greciei din zona euro sunt în creştere, transmite Reuters. Gazda reuniunii, preşedintele american Barack Obama, a cerut în repetate rânduri liderilor europeni să facă mai mult pentru stimularea creşterii, îngrijorat că problemele din Europa pot afecta economia Statelor Unite şi şansele sale de câştigare a unui nou mandat prezidenţial în noiembrie. Premierul britanic David Cameron, care a fost tot mai vocal în apelurile ca Europa să facă mai multe pentru rezolvarea crizei datoriilor, va spune participanţilor că trebuie să lucreze împreună pentru a opri contagiunea. La reuniune nu sunt aşteptate decizii majore de politică economică, dar unii oficiali au spus că Obama speră să declanşeze o discuţie pentru o abordare cuprinzătoare pentru rezolvarea crizei. Obama va încerca vineri să creeze o legătură cu noul preşedinte francez Francois Hollande, la o întâlnire la Casa Albă, înainte de a merge la Camp David. Hollande, învestit în această săptămână, a făcut deja valuri prin contestarea concentrării Europei pe austeritate, dar şi prin afirmaţia că va retrage trupele combatante din Afganistan, până la sfârşitul acestui an. Obama ar putea să se folosească de întâlnirea de prezentare din Biroul Oval pentru a-l încuraja pe liderul socialist francez să regândească planurile referitoare la Afganistan. Cei doi lideri, care şi-au exprimat susţinerea pentru politicile pro-creştere în Europa, sunt aşteptaţi să facă front comun în problema crizei din zona euro, care va domina discuţiile G8. Integral in ZF.

Europa de care avem nevoie. Continentul e în plină degringoladă. Bună parte din elita europeană a fost cuprinsă de panică. O cascadă de prăbuşiri de guverne a însoţit crizele economice şi financiare din ultimii 5 ani. Colac peste pupăză, alegerile franceze au determinat o treime a electoratului nu doar să refuze austeritatea şi programul de asanare a continentului propus de Angela Merkel. Acelaşi scrutin a gripat motorul franco-german al Europei, iar în Grecia au avut câştig de cauză extremiştii. Care, după ce statul elen a devenit neguvernabil şi a devenit inevitabilă reluarea alegerilor ar putea obţine încă şi mai multe voturi în urma scrutinului din iunie. Nu mai puţin grav e semnalul lansat de noul preşedinte socialist al Franţei. Francois Hollande nu s-a mulţumit să pună în discuţie consolidarea bugetară prescrisă Europei de succesul economic german, cerând măsuri inflaţioniste şi sporirea cheltuielilor publice în vederea finanţării unui pact al creşterii. Hollande nu s-a sfiit să arunce mănuşa pro-europenilor.  În guvernul francez au apărut, la loc de frunte, doi euro-sceptici, între care şi noul ministrul de externe, Laurent Fabius. In opinia lui, actuala Europă n-ar înclina excesiv spre stânga. Dimpotrivă, din punctul lui de vedere, Europa ar fi, pasămite, prea neo-liberală. În aceste condiţii, Europa se resimte. Proiectul integrării ei pare a fi la pământ. Dar ne mai trebuie oare Europa? Şi dacă da, de ce? La Aachen, vechea capitală carolingiană, şeful guvernului din Luxemburg, Jean-Claude Juncker, a rostit discursul principal în cursul ceremoniei în care, pentru meritele sale de om politic european, i s-a decernat creştin-democratului german, Wolfgang Schaeuble, prestigiosul premiu Carol Cel Mare. În elogiul adresat succesorului său la cârma Eurogroup, premierul luxemburghez a scos în evidenţă nu doar meritele de european ale actualului ministru german de Finanţe. Remarcabile sunt şi repetatele intervenţii ale lui Wolfgang Schäuble în favoarea unei accentuări a integrării europene ca soluţie pentru problemele continentale. Adevărul, spus simplu, este că europenii sunt condamnaţi să se înţeleagă şi să se integreze dacă vor să aibă o pondere suficientă în treburile politice şi economice globale, în care concurenţa americano-asiatică ameninţă să-i anihileze. Că integrarea, prescrisă Europei, după război, de elitele ei, nu va fi un exerciţiu lesnicios, s-a ştiut din capul locului. De la bun început ar fi trebuit să fie clară dificultatea de obţine o uniune într-un conglomerat de state, regiuni şi colectivităţi lipsite de o identitate lingvistică şi naţională cât de cât clară. Dacă s-a progresat totuşi pe calea integrării, acest progres s-a datorat în primul rând păcii, libertăţii şi prosperităţii postbelice. Europenii (cu excepţia britanicilor, care şi le-au câştigat cu arma în mână) le-au primit în dar pe primele două de la americani, prin intermediul Alianţei Nord-Atlantice şi prin umbrela lor nucleară. Prosperitatea le-a asigurat-o economia de piaţă. Nici masiva imigraţie musulmană, nici crizele din ultimii cinci ani n-au schimbat fundamental datele problemei. Dar cele două fenomene au potenţat, amplificat şi întărit peste tot în Europa mişcările populiste, extremiste, fundamentaliste şi colectiviste, fie sub forma lor ultranaţionalistă şi neofascistă, ori în ipostaze marxiste, anti-capitaliste şi anti-globaliste. Integral in Deutsche Welle

Grecia: Angela Merkel sugerează un referendum asupra euro. Cancelarul german, după câte s-ar părea, s-a avântat în apele politice agitate ale Greciei vineri, când Atena a declarat că Angela Merkel a sugerat că ţara ar trebui să organizeze un referendum asupra monedei euro împreună cu alegerile naţionale luna viitoare, comentează Associated Press. Berlinul a refuzat la început să comenteze şi apoi a negat că dna Merkel a venit cu această idee în timpul unei convorbiri telefonice cu preşedintele grec Carolos Papoulias. Pretinsa propunere a tulburat spectrul politic profund fragmentat al Greciei, cu partide afirmând că este o intervenţie nejustificată în afacerile Atenei. Comentariile dnei Merkel au fost menţionate la început de purtătorul de cuvânt al guvernului elen Dimitris Tsiodras într-un comunicat: “/Merkel/ i-a transmis de asemenea preşedintelui că ea s-a gândit la organizarea unui referendum împreună cu alegerile, cu întrebarea în ce măsură grecii doresc să rămână în zona euro”. Grecia secătuită de criză are programate alegerile pe 17 iunie pentru a pune capăt unui impas politic după ce un vot anterior la 6 mai a produs un parlament lăsat în suspensie. Ascensiunea partidelor opuse angajamentelor luate în vederea austerităţii, vitală pentru a asigura împrumuturi internaţionale de salvare, a ridicat temeri că în cazul în care partidele anti-salvare ar prevala, ţara ar putea fi forţată să părăsească euro, aminteşte AP. Tsiodras a precizat că un referendum este “evident” în afara chestiunii, întrucât iese din cadrul jurisdicţiei noului guvern interimar numit în Grecia. O purtătoare de cuvânt a guvernului german a declarat că relatările privind o pretinsă propunere de referendum “sunt inexacte”. Ea a precizat că această convorbire între Merkel şi Papoulias – un vorbitor fluent de limbă germană – a fost confidenţială. Purtătoarea de cuvânt, care s-a exprimat vineri seară după consultări cu biroul cancelarului, nu poate fi numită în conformitate cu politica guvernului. Agerpres.

Europa de Est construieşte un ”Inel de Apărare” împotriva ieşirii Greciei. Un “inel de apărare” trebuie construit în jurul vecinilor est-europeni: România, Bulgaria şi Serbia pentru a-i ajuta să facă faţă consecinţelor unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, a declarat vineri economistul şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) Erik Berglöf canalului american de televiziune de afaceri CNBC. Cea mai mare dintre cele trei ţări, România, va fi capabilă să reziste crizei, chiar dacă băncile greceşti au o prezenţă destul de semnificativă în sectorul financiar al ţării, au afirmat oficiali de la bănci centrale şi comerciale pe marginea reuniunii anuale a BERD la Londra, citaţi de CNBC, în ediţia online. Există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti. “Există deja măsuri” pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. “Noi nu vorbim mult despre asta dar… în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare”. Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia”, a adăugat el. Când prima fază a crizei a lovit Europa Centrală şi de Est în 2009, băncile occidentale prezente în regiune şi autorităţile din ţările respective s-au întâlnit în capitala Austriei şi au creat Iniţiativa de la Viena – un acord menit să se ocupe de efectele colapsului băncii Lehman Brothers asupra regiunii CEE (Comunitatea Economică Europeană), aminteşte CNBC. În cadrul Iniţiativei de la Viena, băncile occidentale s-au angajat să menţină fonduri în filialele lor din Est, în ciuda nevoii de capital în băncile-mamă, pentru a preveni o ieşire dezordonată de fonduri din regiune. Iniţiativa de la Viena a avut succes în asigurarea faptului că nu a existat nicio ieşire semnificativa de capital din ţările est-europene, dar, din cauza crizei datoriilor din zona euro, regiunea încă nu şi-a revenit şi o nouă iniţiativă, denumită Viena 2.0, a fost lansată.Sub Viena 2.0, băncile occidentale s-au angajat să menţină nivelurile de creditare în ţările din regiune ce primesc ajutor de la Fondul Monetar Internaţional, inclusiv România. Integral in Adevarul.

Summit NATO: Parisul şi Washingtonul, pe poziţii divergente. O importantă reuniune la vârf a Alianţei Nord-Atlantice începe duminică la Chicago. Summit-ul este eşalonat pe două zile şi are în centrul atenţiei problema Afganistanului. Or la acest capitol, Franţa riscă să-i contrarieze pe americani. Preşedintele francez, François Hollande, a promis în cursul campaniei sale electorale că va ordona în cazul victoriei la prezidenţiale retragerea trupelor franceze din Afganistan până la sfârşitul acestui an. De notat că Nicolas Sarkozy făcuse o propunere similară, dar prevăzuse retragerea în 2013. Oricum, deci, Franţa dorea să-şi retragă cei 3.500 de soldaţi staţionaţi în Afganistan, înaintea datei preconizate de Alianţa Nord-Atlantică, 2014. NATO îşi propune să analizeze în special acest dosar, deşi cele 28 de ţări membre ale organizaţiei au şi alte teme de abordat, cum ar fi posibilele focare de criză din Orientul Apropiat şi Mijlociu. După ce America s-a îndepărtat de Europa şi a decis că în prezent centrul intereselor sale este Asia, acum ea se vede din nou obligată să se apropie de bătrânul continent, pe fondul unui conflict posibil cu Iranul… Pe lângă ţările membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi alţi parteneri ai acesteia sunt invitaţi de fapt duminică la Chicago. Practic, pe malul lacului Michigan se vor întâlni 50 de şefi de stat şi de guvern din întreaga lume, o ocazie petru François Hollande deci de a avea câteva întâlniri bilaterale şi cu alţi lideri. Fără îndoială, forţele de ordine vor avea de-a face la Chicago şi cu diverse manifestaţii de protest, cum se întâmplă de obicei ori de câte ori NATO se reuneşte la aceste nivel. Aş mai semnala că vineri în ziarul Le Monde a apărut un articol semnat de ambasadorul Iranului la Paris, Ali Ahani. El pledează pentru un nou start în relaţiile dintre Franţa şi Iran şi cere Parisului să adopte o poziţie mai constructivă în privinţa programului nuclear iranian civil. Apariţia unor astfel de articole semnate de înalţi demnitari iranieni în presa franceză reprezintă un lucru rar, de unde şi concluzia că numeroase priviri sunt acum îndreptate spre François Hollande, aşteptând să remarce noile nuanţe şi eventual noile atitudini ale Franţei în privinţa unor dosare extrem de sensibile. RFI.

Advertisements