Ştiri Europene – 21 mai 2012 / “o lume complexa şi rece ca gheaţa”

Posted on 21/05/2012 by

1


”Steagul NATO trebuie înlocuit cu cel al UE”. La summitul NATO de la Chicago se discută, pe lângă retragerea unor forțe din Afganistan, despre viitorul rol al Alianței. ”Tratatul NATO trebuie menţinut pentru a oferi o reasigurare strategică, iar Articolul 5 (apărarea teritorială colectivă) trebuie să rămână unica sarcină a NATO. La mai bine de 60 de ani după sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a venit vremea să transferăm Europei responsabilitatea pentru propria securitate”, scria profesorul american Sean Key în FP România nr.18. Alianţa funcţionează într-un „ecosistem” în care suntem nevoiţi să identificăm acele părţi ale lumii care pot şi vor să-şi avanseze în mod autonom propriile aranjamente de securitate. Europa este categoric un astfel de spaţiu. Însă, atunci când vorbim despre NATO, ne aflăm parcă blocaţi într-o secvenţă birocratică în care se porneşte de la ideea că trebuie să-şi asume mereu noi sarcini. În loc de a ataşa noi misiuni, poate că ar trebui să ne întoarcem la momentul fondator. Eisenhower însuşi avertiza în 1950 că „dacă peste cinci ani NATO mai există înseamnă că întregul proiect a fost un eşec”. Ideea era să creezi un context strategic în care nu mai era nevoie de NATO. Mai mult, arhitectul doctrinei de îndiguire, George Kennan, a văzut în NATO un pericol, un instrument care va permanentiza dependenţa Europei de garanţiile de securitate americane. Pentru Kennan, NATO era în mod fundamental un mecanism de tranziţie: de a oferi o umbrelă de securitate până când europenii vor fi capabili să stea pe propriile lor picioare. Tipul de realism politic promovat de Kennan în acele momente fondatoare este vocea care lipseşte din dezbaterea de astăzi cu privire la Noul Concept Strategic al Alianţei. Integral in Adevarul

Europa ameţeşte Grecia cu ameninţări şi încurajări pentru a obţine ceea ce vrea: rămânerea în zona euro. Liderii europeni par hotărâţi să oblige Grecia să joace după cum cântă ei, insistând, pe de o parte, că vor ca statul elen să rămână în zona euro, dar că acest lucru va fi imposibil dacă Atena nu-şi respectă angajamentele de austeritate, caz în care rămâne fără finanţare, iar pe de alta “şoptind” presei că Europa pregăteşte planuri pentru “Grexit”. Cele mai multe opinii înclină spre aceste două alternative, rămânerea Greciei în zona euro, cu respectarea promisiunilor, sau excluderea ei, ceea ce ar avea consecinţe devastatoare pentru greci şi Europa în general, sau cel puţin de neimaginat. Există însă şi al treilea scenariu, al rămânerii statului elen în zona euro, dar privat, în parte sau total, de finanţarea externă. Ieşirea Greciei din zona euro ar aduce, pe termen scurt, haos, cu efecte brutale atât în Grecia, cât şi în economia mondială, problemele pornind de la sarcina aproape imposibilă de a pune în circulaţie suficient de rapid noua monedă grecească şi ajungând până la pagubele catastrofale provocate sistemului financiar, se arată într-o analiză a Thomson Reuters. Statul elen nu şi-ar putea satisface necesarul de import de alimente şi energie, comerţul de zi cu zi ar fi redus la barter, iar guvernul nu şi-ar mai putea plăti salariaţii. Totul pentru că faptul se va consuma atât de rapid încât noile bancnote nu ar putea fi imprimate suficient de repede. “Ar fi haos. Băncile s-ar prăbuşi şi ar trebui naţionalizate. Nu ai mai putea plăti decât în cupoane. Există o singură presă în toată Grecia, la un muzeu din Atena, şi nu mai funcţionează”, explică Marios Efthymiopoulos, profesor la Universitatea Johns Hopkins. Integral in Ziarul Financiar.

Tomislav Nikolici a câştigat alegerile sârbe cu 50,21 la sută din voturi. Naţionalistul populist Tomislav Nikolici a câştigat alegerile prezidenţiale din Serbia cu 50,21 la sută din voturi, potrivit rezultatelor parţiale anunţate duminică seara de Comisia Electorală Centrală (CEC). Potrivit rezultatelor anunţate de CEC după numărarea a 41 la sută din buletinele de vot, Nikolici a obţinut 50,21 la sută, iar contracandidatul său, preşedintele în exerciţiu Boris Tadici, a primit 46,77 la sută din voturi. Tadici şi-a recunoscut înfrângerea în alegerile prezidenţiale de duminică încă înainte de anunţarea rezultatelor oficiale. “Îl felicit pentru victoria sa meritată. Îi urez succes”, a declarat Tadici, referindu-se la adversarul său. Nikolici a dat asigurări la rândul său că ţara sa îşi va menţine calea europeană. “Serbia îşi va menţine calea europeană (…). Acest scrutin nu a fost despre cine va conduce Serbia către Uniunea Europeană (UE), ci despre cine va soluţiona problemele economice create de Partidul Democratic (DS)” al lui Tadici, a declarat Nikolici pentru presă. Cunoscut ca “groparul”, după ce s-a aflat la conducerea unui cimitir din Kragujevac (centru), Nikolici îşi ia, în sfârşit, revanşa împotriva preşedintelui în exerciţiu Boris Tadici, care l-a învins în alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2008. După ce a fost, timp de mai mulţi ani, braţul drept al ultranaţionalistului Vojislav Seselj în cadrul Partidului Radical Sârb (SRS), Nikolici şi-a fondat, în 2008, propria formaţiune, Partidul Sârb al Progresului (SNS). Cu o statură impunătoare, părul grizonant şi o faţă puţin expresivă, Nikolici pare, de cele mai multe ori, încruntat, iar felul în care zâmbeşte pe afişe pare forţat. El este cunoscut pentru declaraţiile directe. În cursul unei intervenţii în Parlament, acesta a declarat că Serbia ar face mai bine să fie “o provincie rusă” decât să adere la UE. Între timp el şi-a schimbat discursul, afirmând că UE este importantă pentru relansarea economiei sârbe. “Vrem să ne alăturăm UE. Ea are proiecte şi investiţii pentru noi”, a declarat el recent. Mediafax ( 1 si 2)

Die Welt: Germania a devenit santajabila in chestiunea Euro. Berlinul a investit o caruta de bani in Grecia in incercarea de a reforma structurile tarii. Acum este insa confruntat cu intrebarea cea mai grea: mai pariaza in continuare sau se opreste si isi linge ranile? Zilele acestea, seful stangii radicale elene le spune compatriotilor sai ca Europa nu va indrazni sa-i dea afara din zona Euro din cauza riscului de contagiune catre Italia si Spania. Le mai spune si ca europenii nu le vor mai da bani chiar daca ei, grecii, isi respecta angajamentele. Problema e ca extremistul elen nici macar nu prea se inseala. Dar nu in ceea ce priveste Spania si Italia, ci in ceea ce priveste banii contribuabililor europeni. Germania ar pierde in caz de faliment al Atenei circa 86 de miliarde Euro care ar trebui recuperati din buzunarele populatiei. Dincolo de faptul ca Europa a esuat in chestiunea Greciei (timp de doi ani nu a reusit nici sa gaseasca o solutie la criza, nici sa se pregateasca pentru ce e mai rau) trebuie sa recunoastem ca si Germania a esuat la capitolul comunicare politica. Situatia a rezumat-o cel mai bine Fareed Zakaria intr-un editorial al revistei Time: “Trebuie sa intelegem ca o democratie a luat banii propriului popor pentru a salva un altul ai carui lideri se fac vinovati de proasta administrare, inselaciune si indolenta. Germania a zis ‘da’ si pentru asta sunt injurati in ziare si facuti nazisti”. RFI

“Canibalism” politic, „rece ca gheaţa”.  Consecinţele alegerilor regionale renane, deloc faste pentru creştin-democraţii Angelei Merkel, continuă să sape la temelia edificiului conservator german. Demiterea din funcţia de ministru federal al ecologiei a candidatului de vârf al CDU în alegerile-test din Renania de Nord-Vestfalia, Norbert Röttgen, constituie principalul subiect al comentatorilor germani. Că revoluţiile îşi devoră puii, ştim. Aflăm mai nou că şi „viaţa politică îşi mănâncă proprii copii”. Ziarul Südwest Presse din Ulm deplânge această formă de „canibalism”, manifestată la vârful guvernului federal, unde „mămica” Merkel l-a dat afară „fără nici o milă” pe fostul ei „prinţ moştenitor potenţial”, Norbert Röttgen. Omul care fusese elevul ei model. Gestul, mai afirmă ziarul german, „ar fi fost menit să fie o demonstraţie de forţă, dar s-ar putea dovedi până la urmă o manifestaţie a disperării” şi să-i provoace mari prejudicii lui Merkel. Şi ziarul conservator Die Welt relevă că „duritatea Angelei Merkel a speriat Uniunea Creştin-Democrată”, ai cărei demnitari revendică acum un comportament mai omenos. Ziarul consacră o analiză pe cât de amplă, pe-atât de convingătoare acestei demiteri. „Răsunătoarea lovitură de ciocan” ar fi fost menită, potrivit ziarului, să refacă ştirbita autoritate a cancelarului. Demersul ar fi fost ineluctabil în măsura în care Merkel şi-a asumat în politica europeană „lupta vieţii ei”, dar se confruntă cu tot mai ample contestări interne şi externe, din partea propriilor politicieni, a opoziţiei de stânga şi a noii conduceri de la Paris. Deutsche Welle

Obama şi Merkel insistă pe măsuri de consolidare fiscală. Preşedintele american, Barack Obama, şi cancelarul german, Angela Merkel, au convenit sâmbătă că zona euro nu trebuie să renunţe la măsuri de consolidare fiscală în timp ce luptă pentru creşterea economică, a indicat Casa Albă. Obama şi Merkel au avut o întâlnire bilaterală pe marginea summitului G8 de la Camp David, Maryland, în cursul căreia au insistat pe necesitatea de a lucra pe cele două fronturi ‘în tandem’, a declarat presei consilierul adjunct pentru securitatea naţională al lui Obama, Ben Rhodes – reatează AFP, citat de Agerpres. ”Există o recunoaştere tot mai mare a necesităţii de a lua măsuri pentru a stimula creşterea în zona euro pe termen scurt (…) dar şi de a continua să se ia măsuri fiscale de consolidare, asupra cărora insista cancelarul Merkel şi alţii”, a declarat Rhodes ziariştilor la bordul avionului prezidenţial care îl transporta pe Obama la Chicago. Obama şi Merkel s-au deplasat amândoi la Chicago, unde duminică şi luni va avea loc summitul NATO. Anterior, la G8, dna Merkel a încercat să nege orice divergenţă cu Parisul în privinţa creşterii. ‘Mesajul important de reţinut de la acest summit este acela ca consolidarea bugetelor şi creşterea sunt cele două feţe ale aceleiaşi medalii’, a afirmat ea. Liderii ţărilor din G8 au pledat sâmbătă în favoarea creşterii economice pentru a compensa efectul austerităţii bugetare şi şi-au exprimat dorinţa ca Grecia să fie menţinută în zona euro. Capital.

Advertisements