Ştiri Europene – 22 mai 2012 / “Europa se trezeşte din visul utopic”

Posted on 22/05/2012 by

1


David Cameron: Grecii aleg în iunie dacă rămân sau pleacă din zona euro. Europa trebuie să aibă planuri pentru ambele situaţii. Grecii vor opta, la alegerile generale din luna iunie, dacă rămân sau pleacă din zona euro, iar Europa trebuie să fie pregătită pentru orice eventualitate, a declarat premierul britanic, David Cameron. Cameron, prezent la Chicago înaintea unui summit NATO, a respins ideea că summit-ul G8 de la sfârşitul săptămânii trecute de la Camp David ar fi fost un eşec, deoarece crede că “a ajutat la cristalizarea modului de gândire al liderilor economici mondiali şi, în particular, la cristalizarea modului de gândire al membrilor zonei euro”. “Acum trebuie să trimitem un mesaj foarte clar oamenilor din Grecia. Există o alegere: puteţi vota să rămâneţi în zona euro, cu toate angajamentele pe care vi le-aţi asumat, sau puteţi vota altfel, pentru a pleca. Important este ca liderii zonei euro să aibă pregătite planuri pentru ambele situaţii, planuri clare care să ne protejeze economiile, să le asigure stabilitatea, iar eu voi face tot posibilul în Marea Britanie pentru a mă asigura că şi noi suntem pregătiţi”, a afirmat premierul britanic. Alegerile anticipate care au avut loc în Grecia pe 6 mai nu au rezultat într-o coaliţie de guvernare, iar partidele care se opun măsurilor de austeritate convenite în acordul cu instituţiile financiare internaţionale au înregistrat scoruri istorice.    Guvernul elen a convocat noi alegeri pentru 17 iunie. Indiferent de poziţia faţă de măsurile de austeritate, liderii politici eleni susţin în unanimitate menţinerea ţării în zona euro. Mediafax.

Scutul anti-rachetă al NATO, gata de acţiune? Încotro o va apuca Alianţa Nord-Atlantică de acum încolo? Summitul NATO a debutat şi a continuat în SUA sub semnul austerităţii, al retragerii din Afganistan, precum şi al scutului anti-rachetă. În prima zi a reuniunii de la Chicago a Pactului Nord-Atlantic i s-a aplicat Rusiei ceea ce Moscova doreşte cu tot dinadinsul să considere o palmă pe obrazul federaţiei ruse, anunţându-se că scutul anti-rachetă a dobândit o capacitate operativă interimară. „E primul pas pe calea realizării obiectivului nostru pe termen lung de a ne apăra populaţiile, statele, teritoriile şi forţele armate ale tuturor statelor europene membre în NATO”, a declarat în context secretarul general al alianţei, Anders Fogh Rasmussen. Ceea ce înseamnă, concret, că SUA predau conducerea componentei turceşti a sistemului radar comandamentului NATO, dând astfel alianţei posibilitatea de a lansa şi dirija rachetele anti-rachetă staţionate pe nave americane. Chiar şi aceste nave ar putea fi transferate sub controlul alianţei. România, Turcia, Spania şi Polonia au acceptat să preia segmente centrale ale sistemului american anti-balistic. Conform Casei Albe, operativitatea reală a sistemului urmează să fie asigurată din 2015, iar funcţionarea lui integrală din 2018. La finanţarea scutului vor pune umărul toate cele 28 de state membre ale NATO. Rusia şi-a menţinut opoziţia, deşi i s-a semnalizat în repetate rânduri că sistemul n-o priveşte. Nici n-ar avea de altfel cum s-o ameninţe,  dat fiind, pe de o parte, că e un sistem defensiv, iar pe de alta pentru că Rusia deţine prea multe rachete pentru a putea fi anihilate de acest scut. Moscova ar fi vrut să i se aloce un drept de veto. Or, Rasmussen a subliniat că Rusiei nu i se va oferi posibilitatea de a exercita vreo influenţă asupra deciziilor suverane ale statelor NATO, dar a invitat concomitent Moscova să colaboreze cu alianţa. Şi şeful diplomaţiei germane, Guido Westerwelle, s-a pronunţat în favoarea unei cooperări cu Rusia în elaborarea unei strategii de securitate comune pentru Europa. Iniţial se inclusese pe agenda întrunirii de la Chicago şi un summit NATO-Rusia, care a fost însă anulat în aşteptarea unei noi victorii a lui Obama în alegerile prezidenţiale americane, care să înmoaie poziţiile dure adoptate în această chestiune la Moscova şi Washington. Integral in Deutsche Welle

Armata, un lux necesar: Ţările UE cheltuiesc, anual, circa 200 miliarde de euro pentru apărare. Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au cheltuieli de apărare de aproximativ 200 de miliarde de euro pe an, conform calculelor preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy. ”Aceasta sumă importantă ar trebui cheltuită mai eficient pentru ca să poată să asigure rezultate mai bune”, a afirmat Van Rompuy, în cadrul summitului NATO ce se desfăşoară luni la Chicago, transmite Radio Liberty. Preşedintele Consiliului European a făcut și un apel la întărirea parteneriatului strategic şi a cooperării între UE şi NATO, subliniind interacţiunea eficientă şi productivă între părţi din prezent în ceea ce priveşte dezvoltarea capacităţilor militare. ”Aş dori să îndemn toate părţile să sprijine consolidarea parteneriatului strategic între UE şi NATO. O Europă puternică este în interesul Alianţei Nord-Atlantice”, a subliniat Herman Van Rompuy, citat de Agerpres. În 2012, bugetul armatei SUA se ridică la 662 miliarde de dolari, în timp ce Beijingul are prevăzut pentru apărare anul acesta 106 miliarde de dolari. Capital.

Banca Angliei speră că Jocurile Olimpice vor scoate economia din recesiune. Experienţele altor ţări sunt însă descurajatoare. În urma găzduirii Jocurilor Olimpice din această vara, economia Marii Britanii va beneficia de impulsul de care are atât de multă nevoie, datorită turismului şi investiţiilor publice, care vor stimula activitatea şi pot scoate economia din re­cesiune, se arată într-un studiu al Băncii Angliei. Conform estimărilor băncii centrale, impactul găzduirii Jocurilor Olimpice de pe 27 iulie până pe 12 august asupra Produsului Intern Brut ar putea fi un aport de aproximativ 0,2% în al treilea trimestru, scrie The Guardian. Autorităţie britanice speră că Olimpiada va stimula cererea internă între lunile iulie şi septembrie atât de mult, încât ar putea să aducă economia britanică pe creştere după patru trimestre consecutive de declin. Construcţiile necesare evenimentului sunt finalizate, astfel că majoritatea cheltuielilor ocazionate de Jocurile Olimpice au fost deja făcute. Însă este posibil să mai fie necesare fonduri cu puţin înaintea începerii evenimentului şi în timpul desfăşurării acestuia. Potrivit estimărilor comitetului londonez de organizare a Jocurilor Olimpice (Locog), este posibil ca investiţiile totale să se ridice la 2 miliarde lire sterline (2,48 miliarde euro), ceea ce reprezintă 0,5% din PIB-ul trimestrial. În luna martie, Locog a cheltuit 500 milioane lire sterline (622 milioane euro). Economiştii au avertizat însă că orice impuls dat economiei ţării de fluxul de iubitori ai sportului veniţi din străinătate sau de creşterea consumului de bere şi de vânzarea mascotelor suvenir va fi de scurtă durată. Integral in Ziarul Financiar.

Bruxellesul vrea cărţi de identitate electronice pentru cetăţenii din UE. Comisia Europeană urmează să lanseze în iunie o revizuire substanţială a regulilor privind documentele personale cu scopul impulsionării identităţilor electronice în UE. Carte de identitate electronică .Cel mai probabil, propunerea se va confrunta cu opoziţia grupurilor de apărare a drepturilor civile şi a statelor membre unde nu există cărţi de identitate. Neelie Kroes, comisarul european pentru agenda digitală, va prezenta la începutul lunii iunie o propunere legislativă care urmăreşte “să faciliteze tranzacţiile electronice transfrontaliere” prin adoptarea unor semnături electronice, a unor identităţi electronice şi a unor servicii de autentificare electronică (eIAS) armonizate în statele membre UE, conform unui document intern intrat în posesia EurActiv, citat de Agerpres. “Un mediu de reglementare clar pentru eIAS va impulsiona confortul, încrederea şi siguranţa utilizatorului în lumea digitală. Acest lucru va spori disponibilitatea serviciilor de autentificare electronică transfrontaliere şi transectoriale şi va stimula acceptarea tranzacţiilor electronice transfrontaliere în toate sectoarele”, se arată în document. Bruxellesul a încercat de mult timp să faciliteze crearea unui sistem paralel de identificare electronică, pe lângă documentele deja existente în formă tipărită. În 1999 a fost adoptată o directivă care stabileşte un cadru comun pentru semnături electronice. Raţiunea pentru acest text legislativ este aceea că, în cazul în care cetăţenii UE se simt confortabil în semnarea de documente online, aceştia vor începe să treacă în număr tot mai mare în lumea comerţului online pentru a face afaceri şi cumpărături, indiferent de graniţele naţionale. EVZ.

Europa se trezeşte din visul utopic. Germania nu poate decide, pur şi simplu, să ajute Grecia (sau Spania, sau Italia) pentru a ieşi din datorii. Oricât de mult ar fi cicălită, certată, bruscată şi luată de sus Angela Merkel de Barack Obama, David Cameron, sau de cei care consideră supravieţuirea proiectului euro ca fiind de importanţă critică pentru interesele lor, ea nu poate revoca, unilateral, regulile guvernului german şi ale Bundesbank. Refuzul ei persistent de a “acţiona decisiv” într-un fel în care ar răspunde scopurilor tuturor acelor voci zgomotoase de la G8,  nu e “şovăială”, aşa cum se spune adesea. Nu vine nici din teama superstiţioasă produsă de coşmarul hiperinflaţiei. Şi nici o expresie prostească a gospodinei germane care pune preţ pe economie şi disciplină. Angela Merkel, în mod corect, nu face decât să respecte constituţia ţării ei, principiile pe care Germania şi-a construit succesul economic  şi interesul propriului electorat. Spectrul Germaniei de Est planează şi el asupra acestui dezastru: modelul sovietic al unei monede false, construită pentru a satisface necesităţi politice şi care  – la momentul colapsului naţional – ar putea fi pur şi simplu schimbată, precum marca est-germană, la o rată arbitrară, fără niciun sens, pentru a evita sărăcirea unui întreg popor. Spre asta crede, probabil, Merkel (şi noi, restul) că se îndreaptă euro dacă va face ceea ce vor cei care cer “o acţiune decisivă”. Nu doar către un nivel periculos de inflaţie, dar şi către statutul de monedă fictivă care să menţină o iluzie ideologică. The Telegraph aduce Adevarul

Advertisements