Ştiri Europene – 24 mai 2012 / “Summit UE: ideile dezbătute”

Posted on 24/05/2012 by

1


Germania vs. Franţa, austeritate contra creştere economică: Două soluţii pentru aceeaşi problemă gravă, criza din zona euro. Cineva va trebui să cedeze. n faţa nevoii stringente de creştere economică în Europa, cancelarul german Angela Merkel rămâne tot mai izolată în demersul ei pentru mai multă austeritate, cu toate că şi ea re­cunoaşte că economia trebuie impulsionată. Pe de altă parte, preşedintele francez François Hollande, singurul lider european care s-a angajat să lupte pentru apli­carea unor planuri concrete de stimulare, a atras de partea sa aliaţi de calibru, precum FMI şi OCDE. Cum Europa trebuie să meargă într-o singură direcţie, cineva trebuie să cedeze. În campania electorală, Hollande a promis că va prezenta rapid partenerilor europeni un memorandum destinat stabilirii unei strategii de relansare care să nu ducă la mărirea deficitelor bugetare ale statelor. Documentul a fost prezentat, în campanie, ca fiind revoluţionar, însă o parte din propunerile preşedintelui francez fac deja obiectul discuţiilor la Bruxelles de mai multe luni. Hollande este însă singurul lider european care are suficientă putere pentru a influenţa poziţia Germaniei, cea mai mare economie a Europei. Primul schimb de focuri între Hollande şi Merkel a avut loc ieri, când cei doi s-au întâlnit cu alţi lideri europeni la un summit informal la Bruxelles. O bătălie decisivă s-ar putea da la summitul UE de pe 28-29 iunie. Integral in Ziarul Financiar

Angela Merkel : “A avut loc o dezbaere variată privind euro-obligaţiunile, însă foarte echilibrată. ” Cancelarul german, Angela Merkel a apreciat că problema creării euro-obligaţiunilor, pe care ea o respinge în timp ce Franţa o susţine, a condus la o dezbatere “echilibrată” la summitul liderilor europeni de miercuri la Bruxelles, relatează AFP. “A avut loc o dezbaere variată privind euro-obligaţiunile, însă foarte echilibrată şi cu diferite puncte de vedere”, a declarat aceasta la ieşirea de la summit în noaptea de miercuri spre joi, informează Mediafax. “Mi-am explicat poziţia mea germană”, iar preşedintele francez Francois Hollande “s-a exprimat aşa cum a anunţat, însă aceasta a fost o discuţie foarte diferenţiată”, a apreciat aceasta. “Mai mulţi participanţi” şi-au exprimat îndoielile cu privire la eficacitatea ratelor dobânzilor unificate la nivelul zonei euro, a apreciat ea. Preşedintele francez Francois Hollande a solicitat la rândul său ca “perspectiva” euro-obligaţiunilor să fie “înscrisă” în tematica Uniunii Europene pentru summitul de la sfârşitul lui iunie, ca o “etapă suplimentară de integrare” europeană. Adevarul.

Italia, amenințată de revenirea violențelor din anii 70. Cine ar putea profita de pe urma crizei, Italia riscă să revină la genul de violenţe politice care au marcat ţara în anii 70, grupări ale crimei organizate putând încerca să profite de climatul de nesiguranţă provocată de criză. Avertismentul a fost lansat de preşedintele italian Giorgio Napolitano, în discursul rostit cu ocaiza împlinirii a 20 de ani de la asasinarea judecătorului antimafia Giovanni Falcone. ”Mafia, Cosa Nostra şi alte forme de crimă organizată rămân o problemă serioasă pentru societatea italiană şi astfel pentru democraţie”, a declarat Napolitano la penitenciarul Ucciardone din Palermo, (Sicilia), scena unui proces prezidat de Falcone în cadrul căruia sute de mafioţi au fost aduşi în faţa justiţiei, în anii 80. Napolitano a afirmat că grupări ale crimei organizate ar putea încerca să profite de climatul de nesiguranţă şi de nemulţumirea larg răspândite provocate de criza economică şi să determine o revenire la tulburările sângeroase înregistrate în ”anii de plumb”din deceniul 70. Avertismentul său vine după ce un atac cu bombă la un liceu din Brindisi  s-a soldat cu moartea unei tinere şi cel puţin cinci răniţi. Giovanni Falcone şi soţia sa Francesca Morvillo au fost ucişi împreună cu trei gărzi de corp într-un atentat în Sicilia, la 23 mai 1992. O serie de recente scandaluri politice şi atacuri împotriva agenţiei de colectare a impozitelor au aruncat o umbră asupra autorităţii de care se bucură numeroase instituţii de stat din Italia. EVZ

Summit UE: ideile dezbătute. Liderii europeni iau masa impreuna miercuri  seara la Bruxelles si incearca sa gaseasca  cele mai eficiente masuri pentru oprirea prabusirii economiei si pentru cresterea economica. La capitolul solutii, se vorbeste despre emiterea de eurobonduri, taxarea sectorului financiar si planuri nationale impotriva somajului, fenomen care a atins cote istorice, in prezent 24 de milioane de europeni nu au o slujba. Pe agenda sefilor de stat si de guvern, subiectul cel mai sensibil este eventuala ieşire a Greciei din zona euro. Oficial toate statele doresc ca Grecia sa nu paraseasca clubul euro. Neoficial insa este limpede ca se fac scenarii pentru o eventuala despartire de Grecia. Se zice ca Banca Centrala Europeana pregateste trecerea Greciei spre un euro grec (ca moneda de tranzitie) si apoi inapoi la drahma. Iar in paralel sint imaginate scuturi suplimentare pentru ca unda de soc care s-ar crea sa nu loveasca din plin Spania, Portugalia, Irlanda si eventual Italia. Emiterea de euro obligatiuni ca solutie la problemele financiare, idee respinsa ferm de Germania. 10 miliarde de euro suplimentare ar trebui alocate Bancii Europene de Investitii astfel ca aceasta sa se poata implica in proiecte de infrastructura europene care implicit arrelansa piata muncii si economia. Comisia Europeana le va cere in aceasta seara statelor membre sa faca acest efort. Fonduri structurale comunitare ar putea fi realocate unor proiecte vizînd si ele aceasi relansare economica, este o idee de inspiratie franceza si nu numai, Comisia Europeana o sustine si ea activ dar Germania vede aici cheltuieli inutile. Integral la RFI

Apărarea inteligentă poate fi testul de supravieţuire al NATO. Unul pentru toţi şi toţi pentru unul. Nici unul dintre aliaţi nu îşi mai permite cheltuielile de apărare de altădată; dar toţi, împreună, îşi pot întări capacităţile militare defensive. Noul concept strategic îmbrăţişat de cei 28 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice la summitul NATO de la Chicago se numeşte “Smart Defense”. “Apărarea inteligentă” mai are însă de primit girul democratic al parlamentelor naţionale. Printre deciziile adoptate la Chicago se numără, de exemplu, preluarea de către Alianţă a apărării aeriene a statelor baltice, în aşa fel încât acestea să se concentreze – militar vorbind – asupra participării la misiunea internaţională din Afganistan. Şi costurile sistemului de supraveghere AGS au fost împărţite de 13 naţiuni, între care şi România. Germania este, după SUA, cel mai mare contributor la construcţia mecanismului de monitorizare terestră – dacă, desigur, participarea la proiectul militar va trece de obstacolul votului din Parlament. Germania preia construcţia capacităţilor de patrulare aeriană a zonelor maritime, refuzând, în schimb, să se implice activ în eventuale desfăşurări combatante în zonele de conflict. Se pune întrebarea dacă această diviziune a muncii aliate are nevoie de acordul parlamentelor, sau dacă un proces politic de durată (consultarea tuturor forurilor legislative aliate) ar contraveni tocmai conceptului de “apărare inteligentă”. Ţările aliate trebuie să se poată baza pe promptitudinea cooperării cu partenerii. Deutsche Welle

Advertisements