Apogeul uneu crize de proportii , fie ea locala sau internationala este momentul numit dupa numele economistului american Minski (1919 – 1996). Minski a fost considerat economist post-keynesian din cauza faptului ca sustinea interventia statului in momente de criza majora, parerea mea ca omul a fost un original si nici de cum keynesian. Cunoscand foarte bine lumea financiara la nivelurile cele mai inalte, Minski a fost un mare dusman al deregularizarii financiare, mentionand (cata dreptate a avut!), ca acesti oameni nu pot fi crezuti si nici intentiile lor nu pot fi considerate onorabile. Minski a sustinut faptul ca o crestere prin “datorie” si sutinerea unei bunastari sociale prin majorarea datoriilor suverane va fi cea mai mare greseala economica a secolului XX (secolul XXI nu l-a apucat).
In orice caz, “momentul Minski” este momnentul in care datornicii nu pot plăti, creditorii nu vor să plătească şi toţi încearcă să anuleze datoria în acelaşi timp. Unele tari din Europa au fost foarte aproape de acest moment, Grecia a ramas inca profund amenintata de acest fenomen si ca sa vorbim cinstit nici ceilalti PIIGS nu au reusit inca sa depaseasca acest nefast moment.
Experienta ultimului secol ne arata că nu se poate crea o minima bunastare fără un sistem financiar care funcţionează normal (generând credit pentru cetateni şi companii), şi că simpla stabilizare a sistemul financiar nu este o garanţie a a iesirii din criza, ci este nevoie, în acelaşi timp, de un plan de salvare pentru economia reală, cu obiectivul de a creste producţia şi a crea locuri de muncă.
Ei bine, daca din punct de vedere financiar s-a ajuns la un “modus vivendi” la felul in care se poate creste producţia şi a crea locuri de muncă nici pe departe nu exista opinii comune. Toata lumea vrea sa creasca productia, competivitatea si sa micsoreze somajul, dar fiecare are un plan propriu complet diferit de cel al celorlati parteneri.
Personal, nu sunt adept major al planurilor germane (care, intre noi fie vorba, multa fericire nu au adus umanitatii) sunt insa adeptul felului in care Merkel gestioneaza lucrurile in fata unor “latini mai usurateci” si a unui imbecil care inca nu a inteles pe ce lume traieste! Nu, nu ma refer la Ponta ci la ditai Presedinte al Republicii Franceze.
Conform celor publicate de Der Spiegel (aveti linkul la versiunea lui engleza), citez:
Merkel vrea programe favorizând crearea de companii mici şi medii aşa cum oferă Germania. […] Statele europene ce suferă de un şomaj important ar trebui să-şi reformeze piaţa muncii după modelul german. Astfel, protecţia împotriva concedierii ar putea să fie relaxată, şi se vor introduce contracte de muncă mai lejere pentru patronate, cu salariu minim, şi se va întări formarea prin alternanţă. [În ţările din Sud existând numeroase companii ce profită de o protecţie a statului], vor trebui să fie create fonduri pentru a le privatiza, aşa cum existau în Germania de Est. […] În plus, consilierii lui Merkel preconizează zone economice speciale precum cea care a dus la progresul Chinei. În sfârşit, statele din Europa ar trebui să investească în energii regenerabile, să reducă obstacolele fiscale şi să favorizeze mobilitatea muncitorilor.
Articolul este foarte interesant si cred ca merita citit!
casandra
28/05/2012
Buna ziua, Theophyle!
Am recitit cateva carti si articole ale lui Minsky anul trecut. Teoria lui Minsky pune lucrurile si evenimentele in matca adevarului, dupa parerea mea. Tare bine ai facut ca l-ai pus in discutie aici.
Te rog sa fii de acord sa dau aici cateva linkuri care sa aduca cititorilor tai ceva informatie suplimentara.
http://www.latribune.fr/dossiers-la-tribune/la-tribune-de-l-ete/20110803trib000640546/hyman-minsky-stabilizing-an-unstable-economy-1986.html?folder=636857
http://findarticles.com/p/articles/mi_m1093/is_6_45/ai_95629327/
http://www.levyinstitute.org/publications/?docid=1520
http://www.debtdeflation.com/blogs/2008/03/10/time-to-read-some-minsky/
Iar cartea lui “Cum stabilizăm o economie instabilă” a aparut anul trecut si la noi la Ed. Publica. Este fundamentala.
Si eu cred ca suntem intr-un moment Minsky. El se vedea inca de acum doi ani la orizont. Solutiile Minsky sunt insa tare enervante pentru cei “relevanti”, nu-i asa?
Un “urmas” al lui Minsky are si o solutie. Solutia lui este departe, departe de ceea ce ni se serveste astazi.
http://htdig.informatia.ro/curierulnational/afisez.php?sid=161667&date=2011-12-02&afisez=local
Dar inclin sa dau dreptate acestui profesor australian care spune ca ne asteapta doua decenii de durere si poate chiar de mai rau. Daca nu suntem decisi sa taiem tentaculele industriei financiare care au sugrumat economia.
stefan60
28/05/2012
Seara buna mare scrib .
In UE bolnavii financiar sint multi , medicii putini . 🙂
Nu e terminata inca tragedia greaca iar nationalizarea bancii spaniole Bankia a creat un nou “cutremur” pe burse .
Ca curiozitate , acesta banca a prezentat un profit oficial de cam 500 miliaone euro pe anul trecut . Ulterior (putine saptamini in urma ) a refacut calculele si a declarat o pierdere de 3,5 miliarde pe anul 2011 . 🙂 Ajutata de statul spaniol cu 4,5 miliarde euro . Acum a cerut un alt ajutor de stat . Initial 7 miliarde , recalculat la 13 miliarde si in final 19 miliarde euro de noi ajutoare de stat . Pina acum si in total banca a cerut 23,5 miliarde euro ajutoare. Problema e de unde sa obtina guvernul spaniol cele 19 miliarde euro de noi ajutoare promise avind un deficit bugetar ridicat si lipsa de investitori straini in titlurile de stat spaniole.
Pare ca momentul Minski se aproprie pentru fiecare cu pasi repezi .