Ştiri Europene – 31 mai 2012 / “Cutremure la propriu si la figurat”

Posted on 31/05/2012 by

11


Sondaj: Germania, ţara percepută cel mai favorabil la nivelul UE. La polul opus, Grecia. Germanii sunt consideraţi cei mai muncitori şi cel mai puţin corupţi din cadrul Uniunii Europene, în timp ce Grecia este percepută negativ, conform unui sondaj efectuat în opt state europene. Germania este privită ce mai favorabil decât orice alt stat membru al Uniunii Europene, în timp ce majoritatea celor intevievați consideră că integrarea europeană a afectat economiile ţărilor proprii, conform unui sondaj efectuat de Pew Research Center, citat de Der Spiegel. Germania este singura ţară ai cărei cetăţeni cred în proporţie de 59 la sută că integrarea europeană a avut efecte pozitive. La polul opus, 70 la sută dintre greci cred că integrarea europeană i-a afectat profund. La sondajul efectuat în perioada martie – aprilie au participat 9.000 de persoane din Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania, Italia, Grecia, Polonia şi Cehia. Der Spiegel aduce Capital.

BCE a respins planul Spaniei de salvare directă a uneia dintre cele mai mari bănci Banca Centrală Europeană (BCE) a refuzat să participe la planul prin care Spania spera să salveze Bankia, una dintre cele mai mari bănci ale ţării, cu banii instituţiei, ceea ce lasă Madridului doar posibilitatea intervenţiei prin finanţare de pe pieţe, cu riscul creşterii şi mai mult a datoriei. Costurile de finanţare ale ţării însă cresc spre cotele de pericol, deoarece investitorii nu mai au încredere în guvernul spaniol, unii dintre ei temându-se chiar că neputinţa Spaniei de a-şi repune pe picioare sistemul bancar este un semn că statul este insolvabil. Bankia are nevoie de un bailout de 23,5 miliarde euro, dar propriul fond de bailout al Spaniei are resurse de doar nouă miliarde de euro. Resursele pot fi în teorie suplimentate cu împrumuturi de pe pieţele de finanţare, dar aici costurile de împrumut cresc de câteva zile. De aceea, Madridul a vehiculat ideea “neortodoxă” de a reca­pitaliza Bankia, a treia bancă din ţară în funcţie de mărime, printr-o injecţie de 19 miliarde euro în compania mamă prin intermediul unor obligaţiuni guver­na­mentale. Acestea ar fi fost schimbate în lichidităţi printr-un program de finanţare pe termen scurt al BCE, ceea ce ar fi permis guvernului să evite împrumutarea de pe pieţe. “Ar fi ca şi cum Madridul ar cere BCE să printeze bani pentru a-i salva băncile. Aceasta echivalează cu recunoaşterea sinceră că Spania este insolventă”, scrie Mattheu O’Brian, editorialist la The Atlantic.Integral in Ziarul Financiar

Julian Assange poate fi extrădat în Suedia. Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, poate fi extrădat în Suedia, la cererea acestui stat, într-un dosar de viol şi de agresiuni sexuale, a decis miercuri Curtea Supremă de Justiţie de la Londra, informează agenţiile internaţionale de presă. Cu cinci voturi pentru şi două împotrivă, Curtea Supremă a respins recursul apărării lui Assange întrucât consideră că cererea autorităţilor suedeze este în concordanţă cu prevederile legale şi ziaristul poate fi extrădat în următoarele zile. Julian Assange, care are naţionalitate australiană, este arestat la domiciliu în Marea Britanie şi a încercat să evite o extrădare către Suedia, temându-se şi de o posibilă predare a sa către autorităţile americane, deranjate de publicarea a numeroase documente confidenţiale pe site-ul Wikileaks. Assange mai are acum o singură cale de atac, şi anume apelul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.Agerpres

Medicamentul disciplinei bugetare îşi face efectul în UE. Comisia Europeană îşi ia în serios noua sa competenţă de supraveghere bugetară a statelor membre.  Printr-o primă serie de rapoarte publicate miercuri, 30 mai, la Bruxelles, Comisia Europeană le cere capitalelor şi mai multe eforturi împotriva crizei. A  a se înţelege “eforturi de disciplina bugetara”, recomandări care vor deveni obligatorii după cele ele vor fi adoptate de miniştrii europeni de finanţe în luna iulie. Pe parcurul celor 1500 de pagini publicate este intâlnit  un tablou destul de variat. De retinut este remarca presedintelui José Manuel Barroso care a explicat ca de maniera generala tarile se afla pe drumul cel bun privind disciplina bugetara. Ele au fost indrumate si pâna acum de la Bruxelles unde Barroso isi permite sa zâmbeasca : « medicamentul incepe sa-si faca efectul » . Asta nu inseamna totusi ca eforturile vor fi oprite, dimpotriva ele trebuie dublate.   O atentie deosebita este acordata unor tari al caror deficit public excesiv a fost constatat in iarna. Acestea sint  Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franta, Italia, Ungaria , Slovenia, Spania, Suedia si Marea Britanie. Nu avem de-a face insa aici doar cu vesti proaste. Pentru Ungaria de exemplu Comisia recomanda deblocarea celor 500 de milioane de euro care a caror plata ar fi fost in mod normal sistata din 2013 din cauza refuzului anterior al Budapestei de a face dovada de disciplina bugetara. La fel, intrucât tendinta este pozitiva, Bulgaria si Germania pot iesi din procedura de deficit excesiv lansata anterior. Dar Spania si Franta sint aspru criticate . Spania trebuie sa-si accelereze substantial ritmul reformelor si sa recâstige increderea pietelor. Integral la RFI

Pensionar sinucigas: Grecia poate fi salvată doar de un politician ca Margaret Thatcher. Numărul sinuciderilor în Grecia s-a dublat în ultimul an. Cel mai recent caz, cel al unui electrician în vârstă de 61 de ani, a atras atenția presei internaționale, după ce acesta a afirmat că țara sa ar putea fi salvată doar de un om politic ca fostul premier britanic Margaret Thatcher. Deși avea una dintre cele mai mici rate de sinucidere din lume, numărul sinuciderilor au cunoscut o creștere alarmantă în ultimii cinci ani, de când țara se află în criză economică. Experții susțin că, cel mai probabil, rata sinuciderilor s-a dublat de anul trecut. Cel mai recent caz este cel al unui electrician de ocazie în vârstă de 61 de ani, tată a doi copii, care a fost descoperit mort într-un parc, miercuri, de un cuplu care se plimba în apropierea portului Pireu. Bărbatul, care a ales să se spânzure ca să scape de datoriile pe care le avea la bancă, a lăsat și un bilet de adio. “Sper că nepoții mei nu se vor naște în Grecia, deoarce de acum încolo ea nu va mai fi poulată de greci”, scrie el, potrivit unor surse din poliție, citate de Reuters. “Cel puțin, ei vor ști o limbă străină, pentru că greaca va dispărea până atunci, excepție făcând cazul în care va apărea un politician puternic, ca Thatcher, care să ne repare atât pe noi, cât și statul”, mai scrie acesta. Adevarul.

Europa şi infracţionalitatea informatică. Criminalitatea în mediul virtual provoacă pagube uriaşe. Cu cât importanţa internetului sporeşte în rândul consumatorilor casnici şi în economie, cu atât mai sofisticate şi mai bine puse la punct sunt atacurile cibernetice. Cu toate că, la nivel european, s-au luat măsuri privind combaterea acestui tip de infracţiuni, specialiştii sunt de părere că europenii încă nu sunt protejaţi cum trebuie. Vin tiptil, se răspândesc cu repeziciune şi pustiesc totul în cale. Dăunătorii digitali (troieni sau alţi viruşi) se numără printre cele mai mari pericole la adresa sistemului nervos al societăţilor moderne, a internetului. Infractorii din mediul online au realizat că atacurile informatice sunt mai profitabile şi mai puţin riscante ca alte forme de comitere a unei fărădelegi. Sustrase sunt date de cont, parole care asigură accesul la tranzacţii bancare, informaţii personale din computer sau agenda de pe telefonul mobil. De asemenea, nici datele din profilul unui utilizator înscris pe reţelele de socializare nu sunt sigure. Conform Interpol, criminalitatea cibernetică provoacă anual pagube de 750 de miliarde de euro, numai în Europa. UE estimează că numărul victimelor ar fi de un milion de persoane, zilnic. Dar nu numai volumul pagubelor înregistrate este înspăimântător. La fel de grave sunt şi consecinţele sociale ale infracţiunilor comise în mediul virtual – avertizează comisarul european pentru politică internă, Cecilia Malmström: “Teama de a mai face cumpărături online, teama de a mai fi prezent în reţelele de socializare, de a folosi normal internetul, de a ne simţi liberi”. La începutul anului 2011, 73% din locuinţele din Uniunea Europeană erau conectate la internet. În 2010, 36% dintre europeni foloseau servicii bancare online. În prezent, 80% din tinerii europeni sunt pe reţele de socializare. Integral la Deutsche Welle

Presa Europeana:

Les Echos – Euro: cum pregătesc băncile un scenariu negru. Băncile europene analizează eventualitatea unei ieşiri a Greciei din zona euro. Comisiile de risc sunt mai întâi însărcinate cu evaluarea probabilităţii ca “Grexit” să se producă, şi apoi cu evaluarea impactului unui astfel de eveniment. Les Echos

El País – Bruxelles se gândeşte să îi acorde Spaniei un an suplimentar. Comisia Europeană ar acorda încă un an guvernului spaniol pentru îndeplinirea obiectivelor legate de reducerea deficitelor. În schimb, primul ministru Mariano Rajoy ar trebui să accelereze reforma pensiilor, să mărească TVA-ul şi să înăsprească condiţiile de primire a alocaţiilor de şomaj. Articolul original în El País.

Financial Times Deutschland – Merkel şi surpriza celor 57 de miliarde de euro. Pentru prima dată, furnizorii de electricitate au estimat costul revoluţiei verde lansate în Germania în 2011. În următorii zece ani, Berlin va trebui să finanţeze dezvoltarea reţelelor alternative pentru energia solară şi eoliană, să instaleze 3 800 de km de cabluri, să racordeze parcurile eoliene şi să consolideze reţelele regionale de distribuţie. Articolul original în Financial Times Deutschland

La Stampa – Cutremur de pământ, masacru de muncitori. Pentru a doua oară în zece zile, un seism – de magnitudine 5,8 pe scara Richter – a zguduit Nord-Estul ţării pe 29 mai. Printre cele 16 victime, 10 erau muncitori care au fost victime ale prăbuşirii uzinelor lor. Se numără 350 de răniţi şi 14 000 de persoane fără adăpost. Guvernul a cerut ca Bruxelles să nu ia în considerare costul reconstrucţiei în calculul deficitului italian. Articolul original în La Stampa / Aduce PressEurop

Advertisements