Ştiri Europene – 2 iunie 2012 / “ Putin, über alles”

Posted on 02/06/2012 by

5


Europa se îndreaptă cu viteză spre “zona de intervenţie”. Criza intră într-un nou ciclu. Europa se deplasează periculos de aproape de o altă dimensiune, iar următoarea „staţie“ ar putea fi „zona de intervenţie“, au avertizat analiştii şi jucătorii din piaţă. Preţul obligaţiunilor din ţările aflate la periferia zonei euro a continuat să fie împins în jos odată ce atenţia pieţei s-a mutat către Spania – a patra cea mai mare economie a regiunii, care este văzută de tot mai mulţi economişti ca „prea mare pentru a fi răscumpărată“. Pe de altă parte, acţiunile europene au scăzut puternic, dar nu s-au prăbuşit încă la minumul atins în criza anterioară, un semn că piaţa trăieşte cu speranţa unor noi intervenţii. „Este o atmosferă în care se simte că am trecut în «zona de intervenţie» în care toate drumurile se îndreaptă spre o nouă rundă de acţiuni din partea autorităţilor. Este dificil de previzionat cum îşi va recăpăta piaţa calmul fără asemenea intervenţii“, avertizează Jim Reid şi Colin Tan, strategii Deutsche Bank. „Autorităţile nu îşi permit un eşesc, altfel cel mai probabil ne vom trezi cu o nouă criză pe cap“, spun aceştia. Până acum am mai asistat la o serie de intervenţii asupra crizei datoriilor din zona euro. Cea mai recentă a fost injecţia masivă de lichidităţi aplicată de Banca Centrală Europeană – cunoscută drept operaţiunea de refinanţare pe termen lung – care a adus în sistemul bancar european o nouă porţie de credite ieftine în valoare de 1.000 mld. euro. Această intervenţie a calmat pieţele în primul trimestru al anului, dar îngrijorările au reapărut după ce statisticile au arătat că efectul său nu a fost încă simţit în economia reală. Depozitele şi împrumuturile băncilor din zona euro au scăzut mai mult decât era aşteptat în Aprilie, odată ce scurgerea de capital din ţările „mai slabe“ a continuat. Partidele anti-austeritate au câştigat sprijin în Irlanda şi Grecia, două din ţările răscumpărate de triumviratul format din Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană.Integral in Capital.

Şomajul din zona euro a crescut la 11%, un nou maxim istoric. Şomajul din zona euro a crescut la 11%, un nou maxim istoric, reflectând impactul crizei datoriilor de stat, însoţită de măsuri de austeritate pe întregul continent şi de un impas economic dificil pentru statele mediteraneene. Rata şomajului din zona euro a fost de 11% în aprilie, a anunţat vineri Eurostat, revizuind totodată cifrele pentru luna martie de la 10,9% la 11%. În UE, rata şomajului a crescut de la 10,2% în martie la 10,3% în aprilie. În a patra lună a anului trecut, şomajul era de 9,9% în zona euro, respectiv 9,5% în UE. Numărul şomerilor din UE a crescut în aprilie la 24,667 milioane, cu 110.000 mai mulţi decât în martie, respectiv cu 1,932 milioane mai mulţi faţă de aprilie 2011. În zona euro, numărul şomerilor a crescut cu 102.000 în aprilie, respecti cu 1,797 milioane în ultimele 12 luni, la 17,4 milioane. Cel mai scăzut şomaj a fost înregistrat în Austria (3,9%), Luxemburg şi Olanda (5,2% fiecare) şi Germania (5,4%), la polul opus situându-se Spania (24,3%), Grecia (21,7%), Letonia şi Portugalia (5,2%). Şomajul în rândul tinerilor sub 25 de ani a crescut la 22,4% în UE, respectiv 22,2% în zona euro, cu situaţii îngrijorătoare în Grecia, 52,7%, şi Spania, 51,5%. Cu o rată a şomajului de 7,4%, similară cu cea înregistrată în Belgia, România este încadrată în statistica Eurostat de Suedia (7,3%) şi Danemarca (7,6 %). Ziarul Financiar

Ciocniri violente între NATO şi sârbii din nordul Kosovo. Ciocniri violente au izbucnit vineri dimineaţă în nordul Kosovo după ce forţele KFOR au încercat să înlăture baricadele ridicate de sârbii din nordul teritoriului, transmite postul de radio RTK de la Pristina. Localnici din oraşul Zvecan şi din satul vecin Rudare au încercat să împiedice distrugerea baricadelor, aruncând cu pietre în soldaţii NATO. Potrivit agenţiei sârbe BETA, militarii din cadrul misiunii NATO în Kosovo /KFOR/ au folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea, iar în jurul baricadelor s-au auzit şi focuri de armă. Cel puţin cinci protestatari şi un soldat NATO au fost răniţi în violenţe. Potrivit unui purtător de cuvânt al KFOR citat de Reuters, militarul rănit a fost evacuat, iar starea lui este stabilă. Potrivit unor informaţii neconfirmate oficial, mai mulţi soldaţi KFOR au fost capturaţi de localnici. În acest moment situaţia din nordul Kosovo rămâne tensionată, transmit agenţiile de presă de la Belgrad şi Pristina. Soldaţii NATO au blocat cu sârmă ghimpată toate drumurile spre Zvecan şi Rudare, iar principalul oraş din zona Mitrovica este survolat de elicoptere militare. NATO a blocat reţeaua de comunicaţii mobile din nordul teritoriului pentru a împiedica organizarea populaţiei pentru rezistenţă. Nordul Kosovo este populat în cea mai mare parte de etnici sârbi care nu recunoscut jurisdicţia autorităţilor albaneze de la Pristina, care şi-a autoproclamat independenţa în anul 2008. Anul trecut, sârbii din nordul Kosovo au ridicat baricade pe drumurile principale din zonă, încercând astfel să împiedice autorităţile albaneze şi misiunea UE din Kosovo să-şi impună controlul asupra punctelor de trecere a frontierei cu Serbia. De atunci, în ciuda numeroaselor încercări, forţele KFOR nu au reuşit să deblocheze toate drumurile din nordul provinciei.Agerpres

Hollande şi Putin vor organiza un seminar pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări. Preşedintele francez, Francois Hollande, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au stabilit vineri seara că “vor organiza, cât mai curând, un seminar interguvernamental” precedat de un “consiliu economic şi financiar”. Este posibilă o vizită a mea în Rusia pentru aceste reuniuni”, a declarat Hollande în timpul unei conferinţe de presă de la Elysee, conferinţă pe care a susţinut-o alături de Putin. “Am stabilit să organizăm rapid un seminar interguvernamental pentru a consolida schimburile economice, comerciale şi relaţiile culturale” între ţările noastre, a adăugat preşedintele francez. El a mai precizat că acest seminar va fi “precedat de un consiliu economic şi financiar, care ar avea drept scop impulsionarea relaţiilor comerciale”, între Paris şi Moscova. În timpul acestei conferinţe de presă, Francois Hollande a mai evocat si situaţia fostului premier al Ucrainei, Iulia Timoşenko. “Locul ei nu este în închisoare”, a declarat Hollande, care a explicat din nou refuzul său, şi cel al miniştrilor săi, de a merge în Ucraina pentru Euro 2012, la care Franţa participă. Un alt subiect pe care cei doi preşedinţi l-au discutat a fost situaţia Siriei. “Nu există o soluţie posibilă” în Siria fără “înlăturarea” preşedintelui Bashar al-Assad. Trebuie să existe nişte sancţiuni” împotriva regimului sirian, a declarat Hollande, menţionând că este conştient de “riscurile de destabilizare, şi pe cele ale unui război civil” în Siria. “Regimul lui Bashar al-Assad conduce într-o manieră inacceptabilă, intolerabilă. A comis nişte fapte care îl descalifică. Nu există ieşire din această situaţie decât cu îndepărtarea lui Bashar al-Assad”, a declarat Francois Hollande, susţinând că această îndepărtare este “necesară pentru a se face o tranziţie politică”. Omologul său rus nu a fost însă de aceeaşi părere, considerând că plecarea preşedintelui sirian de la putere nu este o soluţie. “Dacă îi luăm puterea preşedintelui în exerciţiu, credeţi că va fi bucurie totală în această ţară?”, a declarat Putin, menţionând că scopul lui este de a evita un război civil în Siria. Mediafax.

Irlandezii au aprobat pactul fiscal al UE. Electoratul irlandez a votat “da” în referendumul privind aprobarea pactlui fiscal al UE, arată rezultatele provizorii, neoficiale. Atât susţinătorii pactului cât şi oponenţii acestuia au recunoscut că tratatul, care are scopul de a impune reguli bugetare în zona euro, a fost aprobat în referendumul de joi. Cifrele provizorii indică faptul că 60% din electorat a votat “da”. Numărătoarea continuă, iar rezultatele oficiale vor fi anunţate vineri seară. Irlanda este până în prezent singura ţară membră UE care supune unui referendum acest tratat care vizează să consolideze disciplina în cadrul Uniunii ca urmare a crizei datoriilor. Pactul, aprobat de liderii tuturor ţărilor membre, cu excepţia Marii Britanii şi Cehiei, prevede respectarea “regulilor de aur” cu privire la echilibrul finanţelor, sub ameninţarea sancţiunilor. Premierul irlandez de centru Enda Kenny a făcut campanie pentru aprobarea referendumului, care va fi, potrivit lui, sinonim cu “stabilitatea”. În schimb, Gerry Adams, liderul Sinn Fein, partid naţionalist de stânga, a apreciat că pactul ar semnifica şi mai multă austeritate. “Ştim că austeritatea nu funcţionează şi acest lucru îl spun tot mai multe persoane în Europa”, a reiterat el cu o zi înaintea scrutinului. Irlanda se află într-o situaţie deosebită în UE, deoarece beneficiază de la sfârşitul lui 2010 de un plan de salvare de 85 de miliarde de euro acordaţi de UE şi Fondul Monetar Internaţional în schimbul unor angajamente în domeniul bugetar. Adevarul.

Grecia: Liderul Syriza vrea să anuleze memorandumul cu FMI şi UE. Liderul stângii radicale elene Syriza, Alexis Tsipras, a declarat vineri că, dacă partidul său va câştiga alegerile legislative din 17 iunie, vrea să anuleze memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care stabileşte programul de austeritate în schimbul ajutorului financiar internaţional, transmite AFP. “Memorandumul este fie de aplicat, fie de anulat (…) Noi îl vom anula”, a afirmat Tsipras, precizând, potrivit Associated Press, că termenii acordului nu pot fi aplicaţi parţial. “Imediat după anularea memorandumului”, care fixează obligaţiile Greciei în contrapartidă cu ajutorul financiar până în 2014, “guvernul va cere renegocierea acordului de împrumut”, a mai indicat liderul stângii radicale. Propunerea alternativă a Syriza vizează să garanteze “o asanare bugetară justă din punct de vedere social” şi “participarea la egalitate a Greciei în zona euro”, a menţionat Tsipras, prezentând programul politic al formaţiunii sale pentru alegerile din 17 iunie. Potrivit lui Alexis Tsipras, programul de austeritate la care s-a angajat precedentul guvern conservator-socialist era “pilotul automat ce ducea la catastrofă”, adâncind Grecia pe panta recesiunii. În opinia sa, respectarea reţetelor, aşa cum o cer partenerii Greciei şi creditorii săi internaţionali pentru a ţine ţara sub perfuzie financiară şi a-i asigura rămânerea în zona euro, ar însemna, dimpotrivă, împingerea ţării spre drahmă. Alexis Tsipras a respins “pseudo-dilema” pusă în faţa grecilor privind ieşirea din zona euro dacă vor anula angajamentele de austeritate. Partidul său a ieşit pe locul al doilea în scrutinul anticipat din 6 mai, în urma căruia nu s-a reuşit formarea unui guvern. Cele mai recent sondaje plasează Syriza umăr la umăr cu Noua Democraţie, dar fără perspectiva de formare a unei majorităţi absolute. Agerpres

Relaţiile germano-ruse, din perspectiva escalei berlineze a lui Putin. Vizita fulger efectuată în Germania de preşedintele Rusiei s-a văzut copios dominată de chestiunile presante ale actualităţii, de situaţia tot mai dramatică din Siria şi de criza economică şi monetară din zona euro. Primit cu onoruri militare dar şi de un mic grup de protestatari, Putin s-a văzut confruntat cu revendicările occidentale adresate Moscovei. Vestul îi cere să-şi abandoneze aliatul de la Damasc şi să-i forţeze mâna să accepte, aşa cum ar dori Germania, o soluţie „yemenită” a conflictului, implicând un azil politic pentru clanul Assad în schimbul acceptării debarcării preşedintelui. Cu ocazia escalei la Berlin, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, amnesty international, i-a lansat lui Putin un apel, solicitându-i să sisteze exporturile de arme ruseşti în Siria. Iar şefei executivului de la Berlin i-a recomandat să abordeze cu liderul de la Kremlin masivele încălcări ale drepturilor omului comise pe teritoriul federaţiei ruse. Prin tradiţie, relaţiile ruso-germane sunt bune. De la Bismarck încoace, Berlinul atribuie o mare importanţă întreţinerii unor legături optime cu Moscova. Nu de puţine ori aceste legături nu s-au adecvat în schimb la fel de bine intereselor statelor central-şi est-europene situate între Germania şi Rusia. Dar raporturile dintre liderii celor două puteri nu mai sunt chiar atât de cordiale precum erau în epoca prieteniei la toartă dintre Helmuth Kohl şi Boris Elţin, ori dintre Gerhard Schröder şi Valdimir Putin. Nu în ultimul rând pentru că Putin, fostul kaghebist din Dresda, şi-a manifestat plenar tendinţele autoritare şi e slăbit, pe plan intern. Integral in Deutsche Welle

Advertisements