Ştiri Europene – 6 iunie 2012 / “Austria işi plăteste lăcomia”

Posted on 06/06/2012 by

1


Cele mai mari trei bănci din Austria – Erste, Raiffeisen şi Unicredit, retrogradate de Moody’s din cauza expunerilor mari pe România şi Ungaria. Agenţia de evaluare financiară Moody’s Investors Service a retrogradat în cursul nopţii de marţi spre miercuri ratingul celor mai mari trei bănci din Austria – Erste Bank, Raiffeisen Bank International (RBI) şi Bank Austria, filială a grupului italian UniCredit -, din cauza, în special, a expunerii lor la criza din ţările Europei de Est, între care şi România. Într-un comunicat, citat de Agerpres, Moody’s subliniază că grupul Erste Bank este puternic expus în Europa de Est, în special în Ungaria şi România, în timp ce retrogradarea Bank Austria este justificată de situaţia precară a băncii mamă italiene, UniCredit. Ratingul grupului Erste Bank a fost coborât cu două trepte, la A3, şi cu o treaptă pentru RBI, la A2, şi Bank Austria, la A3. Pentru Erste Bank şi Bank Austria, perspectiva este pe mai departe “negativă”, în timp ce pentru RBI este “stabilă”. Retrogradarea din partea americanilor de la Moody’s intervine într-un context în care cele trei bănci au prezentat, totuşi, rezultate excelente în luna mai. Astfel, Raiffeisen Bank International a anunţat că şi-a dublat beneficiul net pe primul trimestru, la 541 milioane de euro, datorită efectelor excepţionale asupra răscumpărării de acţiuni, un rezultat superior estimărilor formulate de analişti. Beneficiul net s-a ridicat pe primul trimestru din 2011 la 270 de milioane de euro. În ce priveşte Erste Bank, grupul a înregistrat pe primul trimestru un beneficiu de 346,5 milioane de euro, faţă de beneficiul de 321,4 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. La rândul său, Bank Austria, filială a italienilor de la UniCredit, a realizat pe primul trimestru un beneficiu de 399 de milioane de euro, în creştere cu 17% în raport cu trimestrul întâi din 2011. Capital.

Spania a cerut pentru prima dată ajutor extern pentru bănci şi negociază un tratament preferenţial care să nu o oblige la austeritatea dură cerută de UE şi FMI. Spania, a patra economie ca mărime din zona euro, a surprins ieri Europa cerând pentru prima dată ajutor financiar extern pentru a lupta cu o criză com­plexă care-i erodează sistemul bancar şi-i blochează accesul la finanţarea de pe pieţe. Madridul a asigurat de mai multe ori în ultimele săptămâni, în stricta tradiţie europeană, că poate face faţă singur situaţiei, scrie presa inter­naţională.
Schimbarea de ton a fost făcută de ministrul spa­­niol al bu­getului Cris­to­bal Montoro, care a aten­ţionat ieri că instituţiile europene ar trebui să contribuie la spriji­nirea băncilor spaniole, potrivit Bloomberg. El a avertizat că Spania se apropie de momentul în care nu se va mai putea împrumuta de pe pieţele de obliga­ţiuni fără ajutor din partea partenerilor europeni. “Prima de risc ne spune că Spania nu mai găseşte deschisă uşa spre pieţe. Prima de risc ne spune că noi, ca stat, avem probleme în a accesa pieţele când trebuie să ne refinanţăm datoriile”, a afirmat Montoro la un post spaniol de radio. Prima de risc reprezintă dobânda suplimentară cerută de investitori pentru a deţine obligaţiuni spaniole în locul celor germane, considerate cele mai sigure din zona euro. Montoro a asigurat că băncile spaniole nu au nevoie de “sume excesive” pentru recapitalizare. Pe de altă parte, ministrul a avertizat că Spania nu poate face “tehnic” obiectul unui plan de salvare din cauza dimensiunilor economiei. Economia este de două ori mai mare decât cele ale Greciei, Portugaliei şi Irlandei la un loc. Mesajul Madridului vine după ce presa a indicat că Spania lucrează împreună cu instituţiile europene pentru a găsi moduri în care se pot refinanţa direct bănci spaniole utilizând fondurile de salvare fără ca guvernul să fie nevoit să intre complet sub incidenţa vreunui program de ajustate al UE/FMI. Analiştii consideră că astfel de programe au fost inefi­ciente în cazul Por­tugaliei şi mai ales al Greciei. “În mo­men­tul acesta, cea mai fierbinte pro­­blemă o re­prezintă băn­cile şi se poartă negocieri pentru refi-nanţarea băncilor direct, fără ca acest lucru să fie de fapt o intervenţie. Ar fi un me­canism pentru toate băncile euro­pene, nu doar pentru cele spaniole”, a de­clarat pentru Thomson Reu­ters o sursă apro­piată negocierilor. Integral in Ziarul Financiar.

Duma Rusiei adoptă o lege împotriva manifestanţilor. Duma, Camera inferioară a parlamentului rus, a aprobat în cursul nopţii de marţi spre miercuri în a doua şi a treia lectură o lege care prevede amenzi considerabile pentru participanţii şi organizatorii acţiunilor de protest ce încalcă legea privind manifestaţiile, transmite AFP. În a doua lectură, 239 de deputaţi au votat în favoarea iniţiativei legislative, 207 împotrivă, iar unul s-a abţinut. Cea de-a treia lectură, şi ultima, a avut loc imediat după aceea şi a fost adoptată cu 241 de voturi pentru şi 147 împotrivă. Ea urmează să fie adoptată de Camera superioară a parlamentului, Consiliul Federaţiei, şi apoi să fie ratificată de preşedintele rus, Vladimir Putin. Propusă de partidul aflat la putere, Rusia Unită, legea prevede amenzi considerabile pentru participanţii şi organizatorii adunărilor neautorizate sau în caz de tulburare a ordinii publice în cursul manifestaţiilor ce au primit acordul autorităţilor. Potrivit agenţiilor ruse de presă, proiectul prevede amenzi de până la 300.000 de ruble (7.300 de euro) pentru persoanele fizice, de până la 600.000 de ruble (14.500 de euro) pentru responsabilii oficiali şi de până la un milion de ruble (peste 25.000 de euro) pentru persoanele juridice. Opoziţia parlamentară a denunţat acest proiect, susţinând că este vorba despre o încălcare flagrantă a Constituţiei ruse. Agerpres

Remediul miracol al crizei : Uniunea bancară. Criza actuală a demonstrat faptul că modelul pe care a fost construită Uniunea monetară, fără componentă financiară sau bancară, nu mai poate rezista. În 1992, liderii UE de atunci lansau o Uniune monetară bazată doar pe o structură monetarâă, euro, şi  pe una bugetară, Pactul de stabilitate. BCE, care gestioneaza euro, nu reprezinta in sine o componenta financiara, ea vegheaza doar de departe la stabilitatea monedei unice. Piaţa unică monetară, fără o integrare financiară şi bancară, este de fapt foarte fragmentată iar de când timpurile au devenit dificile, această fragmentare duce la pieirea sa. Băncile  „europene”, cele numite în fiecare membra a zonei euro “Banca Centrala”, cu vocatie europeana, au devenit de la o vreme pur nationale. Cum doar statul le poate controla iar el are nevoie de capitalul acestor banci in timpul crizei, structurile au intors spatele Europei, prin forta lucrurilor.Iar statul insusi se clatina pe alocuri in zona euro, in Grecia mai ales, dar si in Irlanda, Spania si Portugalia ; riscul de contagiune se mareste, oamenii se tem, economiile se repliaza fiecare pe ea insasi lasînd de-o parte conceptele de solidaritate si de « comunitate ». Pentru a inversa aceasta tendinta periculoasa, Comisia Europeana propune acum crearea uniunii bancare. Aceasta ar aduce o responsabilitate comuna si centralizata privind garantia depunerilor si a supravegherii bancare. Uniunea monetara ar deveni mai solida iar criza s-ar stinge mai repede. De asemenea, prin forta uniunii bancare, s-ar reduce riscul ca datoria excesiva a unui stat sa puna in pericol banca sa centrala, asa cum se intâmpla acum. Regrupate si centralizate, prin practici comune , aceste banci ar fi duse de parte de focul care le pârjoleste la ele acasa. Astfel expus, planul pare miraculos. Dar cine va garanta depunerile, cu ce fonduri  ? Cine va asigura o supraveghere necesar centralizata, nu lasata ca acum la nivel national ? In fine , cum va fi implicata Londra, electronul liber al finantelor europene,  in aceasta structura ? Pentru moment, exista un acord de principiu asupra chestiunii intre Bruxelles si Berlin. Restul va fi dezbatut la summitul UE din 28 iunie. RFI

Reţete germane de mântuire a Europei. Cum se poate salva Europa? Răspunsul elitei germane la această întrebare, un răspuns pe care prea puţini îl contestă vehement în Germania, spre deosebire de Marea Britanie de pildă, este următorul: problemele pe care le are Europa se rezolvă nu cu mai puţină Europă, ci, dimpotrivă, cu mai multă. Altfel spus, elita germană recomandă măsuri sporite de integrare europeană. Dar nu orice fel de măsuri. De pildă, guvernul Merkel respinge categoric eurobondurile, care, în opinia Berlinului – o opinie împărtăşită şi de mare parte a opoziţiei de stânga – ar reprezenta o pernicioasă colectivizare a datoriilor, care ar antrena în hău şi statele europene încă neatinse de criză. Între ele, Germania. Ceea ce, în schimb s-ar impune întru salvarea Europei, este, din unghiul oficialilor germani, nu doar amplificarea competitivităţii economice a statelor europene, prin adoptarea de reforme structurale, ci şi realizarea unei uniuni fiscale şi – de ce nu – a unei uniuni politice. Creierul economico-financiar al guvernului Merkel, ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble, s-a exprimat clar în acest sens. Potrivit ziarului Die Welt, liderii Europei, Barroso şi van Rompoy, şeful Băncii Centrale Europene, Draghi, precum şi premierul luxemburghez Juncker, cel care conduce Eurogroupul, au fost însărcinaţi să elaboreze un plan de salvare a Europei. Dar Germania dă semne că ştie încă de pe acum ce hapuri ar trebui să înghită europenii ca să se lecuiască de fatala maladie abătută asupra continentului. „În lupta împotriva crizei datoriilor avem nevoie de o mai puternică integrare europeană”, a spus ministrul german de finanţe, cerând, textual, uniunea fiscală, într-un interviu acordat cotidianului economic Handelsblatt. Demnitarul creştin-democrat şi-a motivat de altfel propunerea, una pe care, în trecut, şi alţi experţi germani au considerat-o o condiţie sine qua non a oricărei uniuni monetare, fiind însă ignoraţi la vremea lor, din motive politice, de guvernul Helmut Kohl, înaintea introducerii monedei euro. Schäuble a explicat că, în absenţa acestei uniuni fiscale, nu se poate realiza o concordanţă între politica fiscală şi cea monetară. Integral la Deutsche Welle

Presa Europeana:

Expansión – Bruxelles şi Paris susţin metoda de refinanţare urmată de Madrid. Comisarul european pentru Afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a evocat ieri posibilitatea de a recapitaliza băncile prin intermediul Mecanismului European de Stabilitate (MES), mai degrabă decât prin intervenţia troicii, contrazicând astfel declaraţiile sale de săptămâna trecută. Această metodă va fi dezbătută în cadrul viitorului summit european, din 28-29 iunie. Articolul original în Expansión

La Repubblica – Criza, palma dată Europei de Statele Unite – Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a declarat că “pieţele sunt sceptice asupra faptului că măsurile adoptate până acum ar fi suficiente pentru a asigura reluarea creşterii în Europa şi pentru a se feri de o înrăutăţire a crizei”, “un mesaj clar în vederea summitului european de la sfârşitul lunii iuni”, notează La Repubblica. Articolul original în La Repubblica.

Handelsblatt – Europa are nevoie de principii – Ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, respinge ideea unei schimbări a politicilor de austeritate pentru ţările din Sud. El susţine ideea că recesiunea este o criză de ajustare provocată de neatenţia elitelor. El se arată din nou disponibil să preia conducerea eurogrupului, cu condiţia de a-şi păstra ministerul de la Berlin.  Articolul original în Handelsblatt.

Público – Troica cere schimbări în legislaţia muncii şi asupra preţurilor în domeniul energetic. Evaluarea trimestrială a fost pozitivă însă troica (UE/BCE/FMI) susţine că dreptul muncii este prea rigid şi că preţul energiei ar trebui să scadă. Guvernul a declarat ă sectorul bancar este de acum înainte capabil să finanţeze economia ţării. Articolul original în Público  Aduce PressEurop

Advertisements