Ştiri Europene – 7 iunie 2012 / “Putinizarea Europei de Răsărit”

Posted on 07/06/2012 by

1


Guvernul francez reintroduce pensionarea la vârsta de 60 de ani pentru unii salariaţi. Guvernul socialist francez a reintrodus posibilitatea de pensionare la vârsta de 60 de ani, faţă de 62 anterior, pentru acei salariaţi care au început să lucreze mai devreme, semnând miercuri un decret în acest sens, relatează AFP şi Reuters. Adresându-se presei la încheierea unui consiliu de miniştri, ministrul afacerilor sociale, Marisol Touraine, a afirmat că decizia noului guvern, prezentată drept ”o măsură de dreptate finanţată în întregime”, va viza 110.000 de persoane în 2013 şi va costa 1,1 miliarde de euro pentru acel an şi până la 3 miliarde în 2017, când se va încheia mandatul preşedintelui Francois Hollande. Ca urmare a acestei măsuri, persoanele care au început să muncească la vârsta de 18 sau 19 ani şi care au cotizat cel puţin 41 de ani pot să iasă la pensie la 60 de ani, fără să aştepte vârsta legală de pensionare, majorată treptat până la 62 de ani prin reforma fostului preşedinte de dreapta Nicolas Sarkozy. Agerpres

Veste proastă: Investiţiile străine directe în Europa de est vor scădea în acest an. Investiţiile străine directe în cele 22 de ţări din Europa de Est vor scădea în acest an, în condiţiile în care creşterea economică încetineşte în Europa Occidentală, avertizează Institutul de la Viena pentru Studii Economice Internaţionale (WIIW), citat de Bloomberg. ‘În medie, intrările de FDI vor fi cu 3% mai mici în 2012 decât în 2011. Aceste prognoze sunt confirmate de scăderea intrărilor de FDI şi a proiectelor greenfield în primul trimestru’, se arată într-un raport al institutului austriac. Preconizata scăderea a intrărilor de FDI în acest an vine după ce în 2011 investiţiile în Europa Centrală şi de Est au crescut cu 26%, până la 96 miliarde de euro. Maximul istoric a fost de 134 miliarde de euro şi a fost înregistrat înaintea crizei, în anul 2007/2008. O mare parte din investiţiile străine directe au mers anul trecut spre Rusia, 38 miliarde de euro, dar şi Kazahstanul, Turcia, Ungaria, Serbia şi Slovacia au înregistrat un adevărat boom al investiţiilor străine. În schimb, în alte cinci state s-a înregistrat o scădere a FDI, printre aceste state fiind şi România. Integral in Capital.

The Guardian: e vorba de bănci, prostule! În sfârşit, liderii Eurozonei discută despre problema care chiar contează: ameninţarea existenţială pentru moneda unică. Săptămâna aceasta, Guvernul spaniol a făcut ceva extraordinar şi periculos şi cu toate acestea corect din perspectiva faptelor. Miniştrii au recunoscut că băncile trec prin turbulenţe mari şi că vor avea nevoie de infuzii de lichidităţi mai mari decât poate strânge Madridul. Asta e cotitura pe care o aşteptau analiştii: solicitarea unui soi de ajutor bancar internaţional. Asta înseamnă că Germania şi alte state mari ar putea da zeci, dacă nu sute de miliarde de euro Spaniei şi altor state în dificultate, pentru a-şi ajuta băncile. Recunoscând, în  sfârşit, că problema băncilor sale este prea mare pentru a o rezolva de unul singur, Guvernul lui Mariano Rajoy a deschis uşa unei serii întregi de îngrijorări şi întrebări: dacă Spania va trebui să ceară un împrumut uriaş, dacă celelalte state euro au suficient capital politic şi financiar şi dacă, esenţial, asta se va face înainte ca sudul Eurozonei să se transforme într-o problemă de tip Northern Rock. Înainte de a ajunge la aceste întrebări, merită spus: în sfârşit, liderii Eurozonei discută despre problema care chiar contează: ameninţarea la existenţa euro. Lăsând deoparte austeritatea, uniunea fiscală, inflaţia din perspectiva Băncii Centrale Europene. Cu excepţia Greciei, dizolvarea euro depinde de cum tratează guvernele mizeria din sectoarele lor financiare. Sigur că şi alţi factori au jucat un rol: scăderea salariilor în Germania a trimis sudul Europei în afara pieţei. Însă problema fundamentală a euro poate fi redusă la esenţă, întorcând o vorbă celebră a lui Clinton: e vorba de bănci, prostule! RFI

Putinizarea Europei de Răsărit.  Pe comentatorii cu privirea aţintită spre răsărit îi alarmează în răstimp Vladimir Putin şi antanta dintre autocratul lider al Rusiei şi regimul totalitar chinez. Această alianţă sino-rusă are între altele neajunsul de a bloca orice tentativă apuseană de rezolvare a crizei siriene, în ciuda masacrelor comise la nord de Ţara Sfântă. Unii analişti germani mai abordează lipsa de specialişti din Republica Federală şi eforturile guvernului de la Berlin de a importa experţi. Alţii reiau dezbaterile de la Curtea Supremă privind controversatul drept electoral german. TAZ din Berlin se opreşte asupra alegerilor locale româneşti. Ziarul german scoate în evidenţă terifianta mutare cu forţa, în laboratoarele infestate chimic ale fostului combinat Cuprom, a unui grup de romi, la ordinul primarului liberal din Baia Mare. Primar care, potrivit ziarului, s-ar vrea reales datorită acestui demers cotat drept „xenofob”. Ziarul german evocă în context excesele rasiste comise împotriva romilor din România în pogromurile de la începutul anilor 90. Probleme similare există şi mai la răsărit. La est de graniţele actuale ale statului român „moldovenii privesc spre occident”, aflăm din Neue Zuercher Zeitung. Ziarul elveţian semnalează că prioritatea noii conduceri de la Chişinău e apropierea ţării de Uniunea Europeană. Această apropiere presupune însă adoptarea unei legi anti-discriminare care să asigure oamenilor drepturi egale, indiferent de originea lor etnică, religioasă, rasială, de posibila lor handicapare sau de orientarea lor sexuală. Or, adoptării acestei legi îi rezistă comuniştii, cot la cot cu Biserica Ortodoxă. Conform ziarului din Zuerich, şi comuniştii şi ierarhii ortodocşi alimentează temerile difuze ale oamenilor de o „islamizare” sau chiar de-o prezumtivă „homosexualizare” a societăţii. Din păcate, nu democratizarea e tema cea mai importantă pentru cetăţenii Republicii Moldova, ci, potrivit ziarului elveţian, care-l citează pe Arcadie Barbăroşie de la Institutul de Politici Publice, libertatea de călătorie, renunţarea la obligativitatea vizelor pentru vizite în occident. Ediţia online a ziarului Die Welt se arată alarmată de ceea ce, trimiţând la preşedintele Rusiei, ziarul conservator de la Berlin afirmă a fi periculoasa „putinizare”, din răsăritul Europei care ameninţă să distrugă fragedele democraţii esteuropeane. Ziarul, care citează un studiu al organizaţiai Freedom House, se opreşte între altele asupra cazului Ungariei. Deutsche Welle

Euro, echivalent cu sărăcia. Pentru a înţelege cât de nedrept este sistemul monedei euro, să luăm ca exemplu Slovacia. Timp de câteva zile, în octombrie anul trecut, această ţară de cinci milioane de oameni a sfidat Bruxelles-ul. Europarlamentarii săi au refuzat să aprobe fondul de ajutor, spunând că este greşit ca ţările prudente să fie amendate, pentru a le răsplăti pe cele risipitoare. UE s-a întors imediat, cu toată puterea sa, împotriva curajoasei republici carpatice. În cinci zile, guvernul a căzut şi parlamentul a ratificat fondul. „De când am intrat în eurozonă”, spune  Richard Sulik, liderul partidului liberal  SaS, din Slovacia, „suma netă primită de la bugetul Bruxelles-ului este puţin peste un miliard de euro.  Prin Mecanismul European de Stabilitate, trebuie să plătim 13 miliarde ţărilor cu PIB mai mare decât al nostru”. Potrivit sondajelor, două treimi din populaţia care foloseşte euro, crede că e acum mai săracă. Au dreptate. La periferia Europei, uniunea monetară înseamnă deflaţie, sărăcie şi emigraţie. În centru, înseamnă creşteri de taxe fără precedent. Liderii UE nici nu mai susţin că moneda unică stimulează creşterea economică. În schimb, ei par a bate monedă pe faptul că „tratamentul ar fi mai rău decât boala”. Imaginaţi-vă haosul destrămării zonei euro, spun ei, cu ochii lărgiţi de oroare. Panica la bănci, întoarcerea la protecţionism!Integral in Adevarul

Băncile europene care pun în pericol siguranţa financiară ar putea fi restructurate sau dezmembrate. Comisia Europeană a răspuns cerinţei Băncii Centrale Europene pentru o uniune bancară mai strânsă propunând reforme precum posi­bilitatea ca autorităţile fiecărui stat din UE să poată restructura sau dez­membra băncile care pun în pericol stabilitatea financiară a ţării. “Pentru a ieşi din criză, a recâştiga încredere şi a reveni la creştere este vital să facem paşii decisivi pentru întărirea sistemului bancar şi să-l punem în folosul consumatorilor din economia reală”, a declarat comisarul european pentru piaţa internă Michel Barnier (foto), citat de Thomson Reuters. Comisarul a avertizat că în prezent soarta finanţelor publice este legată prea mult de bănci. Oficialul notează că una dintre soluţiile prin care se poate evita ca bailouturile băncilor să se axeze pe banii contribuabililor este ca auto­rităţile publice să primească puterea de a restructura sau dezmembra băncile ale căror falimente riscă să pună în pericol stabilitatea financiară. “Băncile şi autorităţile va trebui să facă în avans planuri pentru a face faţă unor scenarii posibile de stres şi să reziste pe cont propriu problemelor. Dacă totuşi o bancă are probleme, autorităţile trebuie să poată acţiona lejer”, a spus Barnier. Posibilele intervenţii ar putea implica înlocuirea managerilor sau, în cazuri extreme, vânzarea băncii unui competitor sănătos. Reformele prevăd, de asemenea, stabilirea unor fonduri naţionale, deci noneuropene, prin care să fie sprijinite băncile, scrie Le Monde. Fondurile ar urma să fie finanţate de chiar sectorul bancar, prin intermediul unei parti­cipaţii obligatorii de circa 1% din de­pozite. Integral in Ziarul financiar.

Advertisements