Ştiri Europene – 12 iunie 2012 / “Tunurile se mută pe Italia”

Posted on 12/06/2012 by

7


Protest de amploare pregătit la Moscova: Opoziţia aşteaptă zeci de mii de persoane la o manifestaţie anti-Putin. Zeci de mii de persoane sunt aşteptate marţi la Moscova la o mare manifestaţie a opoziţiei împotriva preşedintelui Vladimir Putin, la o zi după o serie de percheziţii fără precedent vizând liderii săi şi pe fondul riscului unor amenzi considerabile. După o reuniune prevăzută să se desfăşoare la prânz (11.00 ora României) în piaţa Puşkin din centrul capitalei, participanţii vor defila până pe bulevardul Saharov, unde va avea loc manifestaţia “marşul milioanelor” autorizată între orele 11.00 şi 14.00 GMT (14.00 şi 17.00 ora României) de municipalitate. Pe acest bulevard, unde aproximativ 100.000 de manifestanţi împotriva lui Putin s-au reunit în februarie, se vor exprima liderii opoziţiei în această zi liberă în Rusia. Circa zece percheziţii au fost efectuate luni, în special la domiciliul bloggerului anticorupţie Aleksei Navalnîi, al liderului Frontului de Stânga Serghei Udaţov, al liderului mişcării Solidaritatea Ilia Iliaşin şi al prezentatoarei de televiziune Ksenia Sobceak. Opoziţia a denunţat imediat o “tentativă de a submina manifestaţia” de marţi, potrivit unuia dintre liderii săi, Ilia Ponomarev, de la mişcarea Pentru drepturile omului. Mediafax.

Feţele crizei. Pompierismul european, mîndria Spaniei, drama interminabilă a Siriei, iluzia socialistă a Franţei, iritaţiile româno-ungare sunt temele prioritar comentate şi la acest început de săptămînă de presa europeană. Decisive pentru viitorul Europei sunt următoarele două-trei săptămîni, consideră TAGESSPIEGEL şi argumentează: în Germania guvernul şi opoziţia vor să cadă la înţelegere asupra cursului politicii europene, în Grecia au loc noi alegeri, membrii grupului G-20 se întîlnesc. Iar după aceea, are loc summitul Uniunii Eurropene. Să nu ne facem însă speranţe prea mari. Şi totuşi în cumpănă stă viitorul politic şi economic al complexei democraţii europene. O revenire la modelul îngust al statelor naţionale ar arunca întregul continent înapoi. Din ultimele cinci şase decenii putem trage multe învăţăminte. Europa s-ar afla la anaghie acum şi fiindcă nu a învăţat prea multe din lecţiile istoriei, crede dimpotrivă DER SPIEGEL. Confirmarea colaterală a impresiei este că şi de astă dată oalele sparte de marile bănci în 2008 le plătesc tot contribuabilii de rînd.  Opinia, publicată în cotidianul ungar MAGYAR NEMZET, este dublată de o întrebare evident retorică, vizînd în subtext şi criza Spaniei: ce au păzit consiliile de conducere ale băncilor? Tot din estul Europei urmează următoarea întrebare care se face auzită şi în vest: Va urma Spania modelul Greciei? Interogaţia, formulată în ziarul bulgar SEGA, este urmată de o plastică descriere a situaţiei: a cincea cea mai puternică economie a Europei se află internată, alături de Portugalia, Irlanda şi Grecia, în clinica financiară. Aşa numitul grup PIGS este acum complet. Va fi aplicată în cazul Spaniei o altă terapie sau creditorii vor ordona aceleaşi pastile pe care le-a înghiţit şi Grecia? Numai că Spania, din mîndrie naţională, dar şi fiindcă şi-a făcut mult mai bine temele în timp decît Grecia, refuză terapia, punînd condiţii, respingînd controlul FMI. Integral in Deutsche Welle

Bloomberg: “Tunurile” se mută pe Italia, după ce Spania a “scăpat” cu un ajutor de 100 mld. euro. Ajutorul de 100 miliarde euro convenit în weekend pentru băncile spaniole împinge Italia în linia întâi a crizei datoriilor de stat, guvernul condus de Mario Monti având misiunea grea de a evita “sucombarea” în faţa unui eventual asalt venit din pieţe, potrivit unei analize Bloomberg. “Italia este urmărită atent, ceea ce nu se va schimba după acordul cu Spania. Asta nu înseamnă că Italia va fi atacată, ci că investitorii vor fi foarte atenţi la orice informaţie înainte de a decide dacă vor cumpăra sau vor vinde obligaţiuni italiene”, comentează pentru Bloomberg un analist de la Glendevon King Asset Management, din Londra. Italia are o datorie de stat de peste 2.000 miliarde euro, a treia din lume ca procent din PIB după Grecia şi Japonia. Trezoreria italiană este nevoită să vândă obligaţiuni şi titluri de peste 35 miliarde euro în fiecare lună. Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, a anunţat sâmbătă că va solicita un ajutor de 100 miliarde euro de la zona euro pentru a sprijini sistemul bancar, care se clatină sub povara unor credite neperformante de peste 180 miliarde euro acumulate în urma prăbuşirii pieţei imobiliare. Temerile privind băncile şi finanţele publice din Spania au împins în luna mai costurile de finanţare ale statului la noi recorduri. Neîncrederea din pieţe a provocat şi creşterea dobânzilor Italiei. “Problema Italiei este că există în permanenţă percepţia că s-ar putea duce după Spania. Nu este suficientă diferenţiere în pieţe. E clar ca lumina zilei şi a fost întotdeauna că situaţia Spaniei este mult mai gravă decât a Italiei. Asta nu a apărat Italia de efecte de revărsare din Spania”, potrivit unui analist d ela Spiro Sovereign Strategy, Londra. Integral in ZF.

Gaze fierbinţi! Israel se aliază cu Cipru, România, Grecia şi Bulgaria pentru a contracara Turcia. Israelul încearcă să formeze o alianţă cu Grecia, România, Bulgaria şi Cipru pentru a contracara Turcia, scrie luni La Tribune, care notează că descoperirea de gaze în apele teritoriale cipriote a condus la amplificarea tensiunii în regiune, potrivit Agerpres. În plus, presa turcă relatează despre deplasarea de trupe israeline în Cipru. Turcia nu vede cu ochi buni luna de miere între Cipru şi Israel, care s-a apropiat de Nicosia pentru a-i exploata şi proteja resursele sale de gaze. Israelul şi Cipru au intrat într-o căsătorie de convenienţă având ca zestre comună o nesperată rezervă de gaze, scrie La Tribune. Cele două state, aflate la o distanţă de câteva sute de kilometri, au descoperit în Mediterana orientală enorme rezerve de gaze, a căror valoare se cifrează la zeci de miliarde de dolari. Niciunul din cele două state nu are mijloacele să exploateze aceste bogăţii fără ajutorul multinaţionalelor sau fără a coopera, inclusiv în domeniul apărării pentru a contracara în special Turcia, care ocupă partea de nord a insulei Cipru. Pe teren, există o lună de miere între statul evreu şi Cipru. Delek, unul din cele mai importante grupuri energetice israeliene, şi-a anunţat candidatura la licitaţia lansată la mijlocul lunii mai pentru noi licenţe de explorare în apele cipriote. Această companie intenţionează să colaboreze cu Total, de asemenea în cărţi pentru viitoarele proiecte de construire a unei uzine de lichefiere de gaz în Cipru. Acest interes se traduce, de asemenea, prin trimiterea unei importante delegaţii de oameni de afaceri isralieni la un seminar internaţional organizat în week-end-ul trecut la Nicosia despre piaţa de gaze. Integral in Capital.

The Telegraph – Grecia, Germania si procesul democratiei. Neonazistii in Parlament, sistemul politic bipartit distrus de austeritate, se intorc oare zilele negre din istoria Greciei? In ultimele saptamani si luni, institutiile elene si-au pierdut imaginea in fata comunitatii internationale. O runda de alegeri nu a produs niciun rezultat edificator. Extrema dreapta a avut un scor fara precedent in istoria recenta, iar nesiguranta politica este accentuata de valul pe care este miscarea stangista Syriza – o coalitie de partide care nu au guvernat niciodata. Sigur, perioade tumultuoase au existat din plin in istoria Greciei, ele pareau insa lasate undeva in urma odata cu integrarea europeana a Atenei si odata cu bunastarea ce a urmat. Criza pune astazi in pericol tocmai fundamentele democratice ale republicii elene. Si culmea e ca Uniunea Europeana s-a transformat din protectorul democratiei in principala sursa de presiune la adresa acestui sistem. Era clar ca partidele traditionale vor plati un pret enorm pentru sustinerea masurilor de austeritate. Totusi, in ciuda popularitatii extrem de scazute, grecii nu au devenit antieuropeni. Este una din cele mai mari greseli ale guvernului german faptul ca s-a opus atat de vehement ideii de referendum in Grecia. Un plebiscit care cu siguranta ar fi fost covarsitor proeuropean. Grecii nu neaga nici necesitatea unor reforme profunde in tara lor, dar vor si ei un singur lucru: putini bani in buzunar. Implozia sistemului politic elen se datoreaza lipsei cu desavarsire a unui plan care sa stimuleze cresterea economica, nu se datoreaza unor cauze ideologice sau politice. La finele saptamanii, odata cu alegerile din Grecia, elenii vor trebui sa demonstreze ca sunt dedicati ideii europene. Iar germanii vor trebui sa demonstreze si ei ca Europa este dedicata ideii de democratie. RFI

Inaugurarea preşedintelui sârb boicotată de vecinii din Balcani. Vecinii Serbiei din Balcani au boicotat, luni, ceremonia de inaugurare a preşedintelui Tomislav Nikolic, susţinând că anumite declaraţii făcute de noul lider naţionalist sârb reaprind tensiunile din timpul războiului şi îi pun la îndoială ţinta proclamată proeuropeană, relatează Associated Press. Deşi invitaţi, liderii Croaţiei, Bosniei, Sloveniei şi Macedoniei – statele din Balcani implicate într-o dezmembrare sângeroasă a fostei Iugoslavii în anii 1990 – au evitat ceremoniile de la sediul preşedinţiei din centrul Belgradului. Gestul vine, după ce Nikolic a negat că masacrul de la Srebrenica, în care forţele sârbe bosniace au ucis aproximativ 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani în 1995, a fost un genocid. Cel mai grav masacru de civili din Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial a fost proclamat genocid de Curtea Internaţională de Justiţie şi de o instanţă a ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie care a condamnat mai mulţi sârbi bosniaci pentru a fi luat parte la măcel. Vecinii ex-iugoslavi sunt de asemenea supăraţi din cauza pretenţiilor lui Nikolic care afirmă că Vukovar, un oraş croat distrus de forţele sârbe în timpul războiului pentru independenţa Croaţiei în 1990, este de fapt un oraş sârbesc. Declaraţiile recente ale lui Nikolic au alimentat temerile că victoria lui surpriză în al doilea tur de scrutin prezidenţial de la 20 mai asupra liderului Partidului Democrat proeuropean Boris Tadic ar putea să pună în pericol reconcilierea postbelică în Balcani, condiţie-cheie pentru ca Serbia să devină un membru al blocului. “Am vrut să-i trimit un mesaj lui Nikolic că declaraţiile sale cu privire la Srebrenica şi Vukovar, declaraţii ce ne reamintesc de Nikolic din urmă cu 10-15 ani, sunt inacceptabile”, a declarat luni Bakir Izetbegovic, membrul bosniac al preşedinţiei Bosniei-Herţegovinei, în capitala bosniacă Sarajevo. Adevarul.

Advertisements