Ştiri Europene – 13 iunie 2012 / “Fotbal afaceri şi profituri”

Posted on 13/06/2012 by

2


Euro e la doar câteva zile de un posibil naufragiu. Uniunea Europeană mai are la dispoziție doar luna aceasta pentru a stabili viitorul monedei unice. Imediat după alegerile din Grecia, urmează cel mai important summit al anului. Zona euro și moneda unică au în față o perioadă de turbulențe majore, indiferent de rezultatul alegerilor din Grecia. Dar a doua tură electorală a elenilor va reprezenta punctul de pornire pentru o perioadă în care se va decide dacă zona euro se dezintegrează sau continuă în actuala formă. Deocamdată, reprezentanții eurogrupului se pregătesc și negociază măsurile ce vor fi, obligatoriu, luate după alegerile din Grecia. În stilul deja consacrat, SUA, prin președintele Barack Obama, au dat vina pe criza din Europa pentru numărul redus de locuri de muncă nou-create în luna precedentă și au cerut imperativ o rezolvare cât mai rapidă a problemelor. Preferabil printr-o im­plicare și mai mare a autorităților statale, mai exact prin pomparea de bani în economie și salvarea băncilor și companiilor în dificultate. Dar deciziile nu se iau atât de ușor și de repede în UE. În timp ce Franța se contrează din nou cu Germania pe marginea soluțiilor la criza euro, o voce se face tot mai mult auzită în opoziție cu șefii statelor: cea a președintelui Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi. BCE a păstrat neschimbat nivelul dobânzii de referință, la 1%, și continuă să strâmbe din nas atunci când aude de „quantitative easing“ (relaxarea cantitativă), adică modelul american, mai exact al Federal Reserve, de pompare de bani în economie. Chiar și așa însă, Mario Draghi dă semne că politica monetară a BCE este pe cale să devină mai relaxată. Îngrijorarea șefului BCE nici nu mai vine atât de mult din Grecia, cât din Spania. Ibericii au fost nevoiți să naționalizeze o bancă, Bankia, care a avut nevoie de 19 miliarde de dolari, ocazie cu care au arătat că nici rezerve nu mai au. Ceea ce înseamnă că trebuie să ceară deja bani eurogrupului. Iar un bail-out pentru Spania ar fi deja prea mult pentru economia zonei euro, care se zbate să evite recesiunea anul acesta. Integral in Capital

Fitch a retrogradat 18 bănci spaniole. Fitch Ratings a retrogradat marţi ratingurile pe termen lung a 18 bănci spaniole şi ratingurile de viabilitate (VR) a 15 instituţii spaniole de creditare, acţiunea venind la câteva zile după ce aceeaşi agenţie a retrogradat ratingul suveran al Spaniei cu trei trepte, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. De asemenea Fitch a plasat sub revizuire, pentru o posibilă retrogradare, ratingurile pe termen lung şi scurt a trei bănci spaniole şi a menţinut calificativele a cinci instituţii spaniole de creditare sub revizuire, pentru o posibilă retrogradare.Decizia Fitch vine ca urmare a temerilor privind potenţiala deteriorare a portofoliilor de împrumuturi ale anumitor bănci, în special a celor cu expunere semnificativă la sectorul imobiliar şi al construcţiilor. Luni, agenţia de evaluare financiară a retrogradat, cu două trepte, calificativele primelor două bănci spaniole, Banco Santander şi Banco Bilbao Vizcaya Argentaria, iar ambele ratinguri au o perspectivă negativă.Decizia ‘reflectă îngrijorări similare cu cele care au afectat ratingul suveran al Spaniei, în special estimările că Spania ar urma să rămână în recesiune în restul acestui an şi în 2013, spre deosebire de estimările anterioare potrivit cărora economia spaniolă va beneficia de pe urma unei relansări modeste’, a anunţat Fitch.Retrogradarea băncilor vine la patru zile după ce Fitch a coborât ratingul de ţară al Spaniei cu trei trepte, până la ‘BBB’, citând creşterea costurilor cu salvarea sectorului bancar. Spania, a patra mare economie din zona euro, a acceptat în sfârşit sâmbătă un plan european de salvare în valoare de 100 miliarde de euro. Împrumutul european va fi injectat în Fondul public spaniol de sprijinire a sectorului bancar (Frob), care la rândul său va acorda aceste fonduri băncilor spaniole care solicită ajutor. Spre deosebire de celelalte ţări europene care au primit ajutor, Grecia, Portugalia şi Irlanda, Spania nu a trebui să accepte noi reduceri ale cheltuielilor pentru a obţine banii. Agerpres

Vladimir Putin, despre manifestaţiile din Moscova: Orice decizie care duce la tulburări sociale şi economice este inacceptabilă. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat marţi că nu va permite slăbirea Rusiei prin revolte sociale, în timp ce zeci de mii de persoane manifestau împotriva lui la Moscova. “Tot ceea ce slăbeşte ţara şi divizează societatea este inacceptabil pentru noi. Orice decizie sau măsură care duce la tulburări sociale şi economice este inacceptabilă”, a declarat acesta în timpul unei recepţii organizată cu prilejul sărbătorii naţionale ruse. “O dovedeşte toată istoria noastră politică”, a adăugat acesta. “Pentru un stat multietnic mare, cum este Rusia, principiul fundamental este dezvoltarea progresivă şi evolutivă”, a continuat acesta. Peste 100.000 de persoane, potrivit opoziţiei, şi 18.000 potrivit poliţiei, au manifestat marţi în centrul Moscovei împotriva lui Vladimir Putin, sfidând înăsprirea măsurilor puterii, marcată în ziua precedentă prin percheziţii fără precedent la domiciliile liderilor opoziţiei.Mediafax.

Tsipras avertizează: După alegeri, programul impus de FMI şi UE va aparţine trecutului. Liderul stângii radicale elene, Alexis Tsipras, şi-a luat angajamentul să desfăşoare o “revoluţie paşnică” în Grecia şi să acţioneze în aşa fel încât programul impus ţării de FMI şi UE să aparţină trecutului după alegerile parlamentare ce vor avea loc duminică, relatează AFP. Programul FMI-UE “face deja parte din trecut şi va aparţine definitiv istoriei cu începere de luni”, a doua zi după scrutinul legislativ, a declarat Tsipras în cursul unei conferinţe de presă desfăşurate la Atena, citat de Agerpres. Liderul Coaliției stângii radicale (Syriza), Alexis Tsipras, a declarat la 1 iunie că, dacă formațiunea sa va câştiga legislativele de la 17 iunie, vrea să anuleze memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care stabileşte programul de austeritate în schimbul ajutorului financiar internaţional. Adevarul.

Fotbal şi profituri. Investiţii de miliarde în străzi, gări şi stadioane. Campionatul European de Fotbal, organizat de această dată în Polonia şi Ucraina, pare a fi o afacere profitabilă. Cum spunea antrenorul Otto Rehhagel: “Importantă e cupa. Restul sunt fleacuri”. Dar vorba e valabilă numai în fotbal, nu şi în economie. Pentru economişti, meciul de pe stadion n-are nicio relevanţă. Markus Kurscheidt, profesor în economie la Universitatea Bayreuth, analizează de ani de zile legătura dintre fotbal şi dezvoltarea economică. Într-adevăr, sportul-rege înviorează conjunctura economică, însă efectele nu sunt atât de puternice cum se speră. Cu toate că, în perioada Campionatului Mondial de Fotbal din 2006, organizat în Germania, comerţul cu amănuntul, firmele de transporturi şi restaurantele au făcut încasări spectaculoase, Produsul Intern Brut a crescut cu numai 0,13%. Suporterii au investit în steguleţe, bere şi bilete la meciuri, dar au economisit în altă parte. De exemplu, mulţi au renunţat să mai plece în concediu. “Profituri s-au înregistrat de pe urma oaspeţilor străini, care asigură o proaspătă infuzie de capital. Acesta este avantajul economic al marilor evenimente sportive”, explică Kurscheidt. Pe termen scurt, economia câştigă puţin de pe urma investiţiilor în infrastructură. Totuşi, “străzile sau stadioanele nou construite pot fi folosite şi în viitor. Nişte aeroporturi, gări sau autostrăzi reînnoite înseamnă investiţii de care economia va profita pe termen lung”, afirmă Jörn Quitzau – reprezentant al Berenberg Bank din Hamburg. La răndul său, şi Quitzau studiază efectele marilor turnee de fotbal asupra economiei. Nu creşterea consumului sau consolidarea infrastructurii sunt principalele avantaje, ci “reclama pe care ţara gazdă are ocazia să şi-o facă în lume. O bună imagine poate atrage încrederea străinătăţii şi poate stimula relaţiile comerciale”, susţine specialistul. Condiţia principală ar fi o organizare impecabilă a campionatului şi securitatea pe stadioane, respectiv in afara acestora. Şi bursa reacţionează la derularea unui campionat de fotbal. Când o echipă părăseşte turneul, scade şi cursul acţiunilor în respectiva ţară. Interesant este faptul că, în cazul unei echipe care câştigă un meci, cursul nu creşte. Brokerii interpretează victoria ca pe un pas mic în bătălia pentru cupă, căci echipa este ameninţată în continuare cu eliminarea. Cursul acţiunilor creşte abia după victoria în finală – susţin specialiştii. În cazul Poloniei şi Ucrainei, Campionatul European de Fotbal ar putea fi un eveniment profitabil. Suporterii ar putea reveni cândva ca turişti sau ca investitori în aceste două ţări. Integral pe Deutsche Welle

Limitarea retragerilor de la bancomate şi controale la graniţă sunt măsuri luate în considerare de liderii europeni în cazul unui Grexit. Charles Dallara, directorul general al Institutului de Finanţe Internaţionale şi arti­zanul restructurări datoriilor Greciei, cea mai mare operaţiune de acest fel din lume, este convins că statul elen va alege să rămână în zona euro. Presa arată însă că liderii europeni s-au gândit serios la posibilitatea Grexitului, au luat în considerare limitarea sumelor care pot fi extrase de la banco­matele din Grecia, precum şi impunerea de verificări la graniţă. “Chiar şi cei mai radicali lideri din Grecia se feresc să vorbească despre părăsirea zonei euro”, a spus Dallara, care a fost negociatorul-şef din partea creditorilor privaţi în discuţiile cu Grecia privind schimbul de obligaţiuni şi re­structurarea datoriei elene. Economistul con­­­sideră că Grexitul ar fi nociv pentru toată lu­­­mea. “Cred că ne-ar trimite înapoi în rece­siune globală”, a spus el, menţionând că într-un astfel de scenariu Banca Centrală Euro­peană ar deveni “imediat aproape insol­ventă”. Miniştrii de finanţe ai zonei euro au luat în considerare limitarea sumelor care pot fi extrase de la bancomatele din Grecia, înăs­prirea verificărilor la graniţă şi introducerea de controale pentru fluxurile de capital în zona euro în cel mai negativ scenariu pentru cazul în care Grecia iese din zona euro, po­trivit unor surse citate de Thomson Reuters. Oficialii UE au spus pentru agenţia de ştiri că ideile fac parte dintr-o serie de planuri pentru eventualitatea Grexitului, variantă pe care niciunul dintre miniştrii implicaţi nu o vede ca probabilă. Ministrul de finanţe al Belgiei Steve Vanackere declara la sfârşitul lui mai că fiecare stat membru al zonei euro trebuie să fie pregătit pentru orice fel de probleme. Aceasta a fost tema discuţiilor dintre miniştrii de finanţe ai zonei euro. Grecia se pregăteşte acum pentru o nouă rundă de alegeri legislative, după ce rezultatele scrutinului din 6 mai nu au permis formarea unei majorităţi parlamentare şi a unui guvern. Cel mai mare risc legat de alegerile elene este posibilitatea unei victorii a partidului de stânga SYRIZA, care intenţionează să scoată Grecia din acordurile cu creditorii externi, ceea ce ar determina ţara să părăsească zona euro. Altă măsură luată în calcul de miniştri este suspendarea acordului Schengen, care permite călă­toriile nerestricţionate în 26 de ţări europene. “Acestea nu sunt discuţii po­litice, ci discuţii între experţi financiari, care trebuie să fie pregătiţi pentru orice situaţie. Nu e decât o planificare rezonabilă, o pregătire pentru cel mai negativ scenariu”, au spus sursele. Marea majoritate a grecilor nu vrea părăsirea zonei euro, iar acest fapt este ştiut de politicieni şi i-ar putea determina să renunţe la orice fel de planuri de grexit. Integral in ZF

Advertisements