Ştiri Europene – 16 iunie 2012 / ” uniune politică sau nimic ”

Posted on 16/06/2012 by

5


Prima înghetare a conturilor a crizei: Mii de clienți nu au acces la banii lor. Situația se complică în Italia, unde la începutul acestei luni a avut loc prima înghețare a conturilor de către o bancă, ce e drept micuță, dar care a creat un precedent deosebit de periculos. Cât de periculos? Cât să bage în sperieți clienții altor 9 bănci italiene, tot mici, care se așteaptă acum să li se înghețe conturile de către băncile unde-și țin banii.După anunțul făcut de BNI, potrivit căruia administratorul băncii a hotărât să înghețe conturile clienților săi, presa italiană a publicat o listă de 10 bănci italiene mici care se află tot sub administrare specială:

– Delta/SediciBanca spa (Bologna-Roma)
– Bcc di Cosenza (Cosenza)
– Cassa di Risparmio di Rimini (Rimini)
– Bcc di Tarsia (Cosenza)
– Bcc “Luigi Sturzo” di Caltagirone (Catania)
– Bcc di Altavilla Silentina e Calabritto (Salerno)
– Banca Network Investimenti spa (Milano)
– Istituto per il Credito Sportivo (Roma)
– Banca Tercas – Cassa di Risparmio della Provincia di Teramo (Teramo)
– Bcc Monastir e del Sile (Treviso)

Toate aceste bănci se află sub administrație specială încă de pe data de 8 mai 2012, ceea ce presupune faptul că în perioada în care banca se află sub adminitrație specială se pot lua măsuri excepționale în interesul clienților.În ceea ce privește  Banca Network Investimenti, aceasta a lăsat nu mai puțin de 28.000 de clienți fără posibilitatea de a retrage sau depune bani și fără posibilitatea de a face plăți. “Nu mai pot fi stăpânul banilor mei”, spune Maximus, un italian care a aflat că nu mai are acces la bani în momentul în care a vrut să facă plata către service-ul auto care i-a reparat mașina. Network Investment Bank  Banca network investimenti – BNI) este în pragul colapsului şi vrea să simuleze cât timp sunt dispuşi clienţii săi să aştepte până când vor avea din nou acces la economiile lor (conturile fiindu-le blocate), anunță presa italiană. Mai multe in  Capital

Grecii îşi lichidează conturile bancare şi fac stocuri de carburant înaintea scrutinului parlamentar. Cetăţenii greci îşi lichidează conturile bancare, au făcut stocuri de carburant, iar unii au angajat agenţi de securitate înaintea alegerilor parlamentare de duminică, un scrutin considerat crucial pentru rămânerea ţării în zona euro, relatează Wall Street Journal, în ediţia online. “Nu ştiu în cine să mai am încredere”, declară Ilias Daskalopoulos, un bărbat în vârstă de 28 de ani rămas şomer. El a decis să îşi retragă toţi banii din bancă, câteva mii de euro pe care îi ţine ascunşi în casă.  “Situaţia poate fi foarte gravă după alegerile de duminică”, crede tânărul. Alţi greci transferă banii în străinătate, au angajat agenţi de securitate şi au făcut stocuri de carburant, de teamă că economia ţării va intra în colaps şi că instituţiile nu vor mai fi capabile să menţină ordinea. Rata şomajului a atins nivelul de 22%, iar criminalitatea este în creştere. Mediafax.

Europenii vor fi reticenţi faţă de planul pentru o „uniune politică”. Cetăţenii europeni vor fi reticenţi în ceea ce priveşte acceptarea accelerării integrării politice în contextul corupţiei şi standardelor judiciare scăzute din noile şi viitoarele state membre, exemple în acest sens fiind România şi Bulgaria. Comentariile îi aparţin unui analist al Institutului britanic Public Service Europe. „Este puţin probabil ca alegătorii să accepte o uniune politică mai puternică în lipsa unor instrumente europene pentru monitorizarea activităţii administraţiei publice şi pentru contracararea preocupărilor privind corupţia şi standardele scăzute în materie de justiţie în viitoarele state membre”, notează Hugo Brady, de la Institutul Public Service Europe, într-un material intitulat „Corupţia este adevărul deranjant al integrării europene”, notează Mediafax. „Combaterea corupţiei şi remedierea problemelor administraţiilor statale sunt principalele preocupări ale politicienilor de la Bruxelles. Acest lucru se întâmplă pe fondul temerilor privind criza din zona euro şi a situaţiei statului de drept în noi state membre, inclusiv în Bulgaria şi România, care relevă adevărul deranjant despre integrarea europeană”, subliniază analistul, observând că disfuncţionalităţile instituţionale şi corupţia sunt probleme majore în sudul, centrul şi estul Europei, conform unui raport recent al Transparency International. Surse citate de EUObserver anunţau joi că preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi cel al Consiliului European, Herman Van Rompuy, pregătesc un proiect în vederea unor noi reforme politice ale Uniunii Europene care va fi prezentat cu ocazia summitului UE de la sfârşitul lunii iunie. Integral in Adevarul.

Mariano Rajoy cere intervenţia de urgenţă a BCE. În mijlocul furtunii stârnite de declarațiile cu privire la falimentul controlat al băncilor spaniole, Joaquín Almunia, vicepreşedintele Comisiei Europene, s-a întâlnit vineri cu premierul Mariano Rajoy. În cadrul întâlnirii, seful Executivului spaniol a reiterat ceea ce a reclamat deja preşedintelui CE, Jose Manuel Durao Barroso şi preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, intervenţia de urgenţă a BCE, prin cumpărare de obligațiuni de stat, pentru a scădea presiunea investitorilor, care a făcut ca prima de risc să urce la un maxim istoric, depășind joi 550 de puncte. Mariano Rajoy a susținut ideea stabilirii  unui plan şi a unui calendar pentru realizarea uniunii fiscale şi bancare europeane, ceea ce în opinia sa, “se impune cu urgență”, pentru a completa  procesul de integrare monetară. Revenind la declarațiile făcute zilele trecute de către comisarul european, acesta sugera Executivului spaniol perspectiva lichidării entităților bancare care vor continua să creeze probleme în urma aplicării planului de restructurare financiară. Sugestia demnitarului european, în afara faptului că a fost exclusă cu fermitate de către autorități, în plus a stârnit reacții violente în rândul militanților partidului de guvernământ, ajungând până la a cere demisia lui Almunia din funcția de vicepreședinte al Comisiei Europene, pentru ”lipsă de loialitate față de Spania” si răspândirea de informații alarmiste si periculoase. În cele din urmă, starea de tensiune s-a transferat în mediile politice locale. Partidul Socialist Spaniol, din rândurile căruia provine vicepreşedintele Comisiei Europene, sărind în apărarea acestuia, califica acuzaţiile conservatorilor ca fiind “patetice” şi “iresponsabile”. În cele din urmă, însuși Almunia a trebuit să revină asupra problemei și să atragă atenția asupra faptului că declarațiile pe care le face sunt în virtutea mandatului pe care îl are și a postului pe care îl ocupă. Integral pe RFI.

G20, un tigru de hârtie? De la reuniunea G20 din Mexic nu se aşteaptă soluţii radicale de ieşire din marasmul economic, cu care se confruntă în special Europa şi SUA. Poate n-ar fi rău ca la summitul grupului G20, care se va desfăşura pe 18 şi 19 iunie în staţiunea balneară mexicană Los Cabos, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor puternic industrializate şi ai celor emergente, să-şi pună în bagaj şi o măturică. Aceasta în cazul în care la alegerile de dumincă, grecii se pronunţă contra cursului dur de economii, impus de UE iar alianţa radicală de stânga, Syriza, va deveni principala forţă în Parlamentul elen. Într-o atare situaţie, reprezentanţii G20 ar trebui, mai întâi, să înlăture molozul edificiului european pentru a putea să treacă apoi la punctele centrale aflate pe agenda reuniunii. Dacă Grecia abandonează politica de austeritate nu va mai primi bani din partea UE. Iar aceasta înseamnă că statul elen va da în scurt timp faliment. O astfel de criză de proporţii în cadrul zonei euro ar avea consecinţe considerabile asupra economiei mondiale, avertizează Joerg Hinze de la Institutul de studii economice din Hamburg HWWI. Criza va afecta profund statele emergente şi cu atât mai mult pe cele în curs de dezvoltare, mai atrage atenţia economistul german. În Los Cabos vor fi abordate cam aceleaşi subiecte care au fost dezbătute la Cannes anul trecut, în noiembrie: stabilizarea economiei mondiale şi depăşirea dezechilibrelor globale, consolidarea sistemului financiar şi continuarea reformării arhitecturii financiare internaţionale.  Cancelara Angela Merkel vrea să propună în Mexic mecanisme mai severe de de reglementare a sistemului bancar. “Există solicitări de înfiinţare a unor asemenea pârghii încă de la falimentul Băncii Lehmann Brothers, dar acestea nu au fost onorate decât într-o prea mică măsură”, subliniază Joerg Hinze. Ca reacţie la falimentul băncii americane de investiţii, în septembrie 2008, Uniunea Europeană a înfiinţat doi ani mai târziu “Sistemul european de supraveghere a pieţei financiare” (ESFS). Acest mecanism este menit să verifice activitatea băncilor, asigurărilor şi burselor şi să interzică, de exemplu, afaceri bursiere de mare risc. Mai multe pe DW.

BCE stă cu banii pregătiţi pentru orice valuri ar ridica Grecia duminică. Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să asigure lichidităţi suficiente băncilor comerciale, dacă Grecia crează noi tulburări pe piaţa financiară, a indicat, vineri, preşedintele BCE, Mario Draghi, potrivit Financial Times. Draghi se alătură astfel unui cor de şefi de bănci centrale care promit sprijin sectorului financiar în contextul alegerilor de duminică din Grecia. Comentariile lui Draghi urmează unui anunţ al Băncii Angliei că va ajuta economia Marii Britanii cu 100 de miliarde de lire sterline şi sugerează o strategie coordonată a celor mai mari bănci centrale din lume. “BCE are rolul crucial de a asigura lichiditate băncilor sigure în schimbul unor garanţii adecvate. Asta am făcut în timpul crizei (…) şi asta vom continua să facem”, a spus şeful BCE. Băncile centrale din zona euro vor “continua să furnizeze lichiditate băncilor comerciale solvabile dacă este nevoie”, a spus Draghi, fără să ofere detalii. BCE a pus la dispoziţia băncilor lichidităţi nelimitate pe trei ani prin două licitaţii în decembrie şi februarie, iar băncile au împrumutat peste 1.000 de miliarde de euro. Repetarea unei astfel de măsuri ar fi o opţiune dacă alegerile din Grecia duc la blocarea accesului băncilor din piaţă, potrivit Financial Times. “În perioade de instabilitate financiară sporită, «lichiditate adecvată» indică un volum de bani ai băncii centrale care contracarează o incapacitate temporară a băncilor în a se refinanţa de pe piaţă, situaţie care ar putea duce la consecinţe sistemice pentru întregul sector bancar”, a spus el.  Banca Japoniei a menţinut vineri dobânda de politică monetară, dar guvernatorul, Masaaki Shirakawa, a declarat că instituţia este pregătită să ia orice măsuri necesare menţinerii stabilităţii sectorului financiar. Shirakawa nu a comentat asupra unei posibile acţiuni coordonate a băncilor centrale îndreptat împotriva volatilităţii ce ar putea urma alegerilor din Grecia, dar a afirmat că băncile naţionale înţeleg stabilitatea financiară în acelaşi fel. Ziarul Financiar

Advertisements