Ştiri Europene – 18 iunie 2012 / ” Alegeri şi rezultate”

Posted on 18/06/2012 by

4


Liderii europeni întind o mână Greciei, după rezultatele pozitive ale votului. Imediat după primele estimări anunţate oficial, Berlinul a transmis un semnal de relaxare a poziţiei sale tradiţional intransigentă cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru a întări competitivitatea economiei Greciei, aflată în plină criză. ‘Putem lua în considerare să discutăm despre noi termene’ pentru punerea în aplicare a programului de reforme negociat de Atena cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în schimbul ajutorului financiar, a declarat şeful diplomaţiei de la Berlin, Guido Westerwelle. El a a subliniat că Grecia a cunoscut ‘o paralizie politică în ultimele săptămâni din cauza alegerilor’. ‘Cetăţenii obişnuiţi nu trebuie să fie victimele acesteia, mai ales cei care au suportat reduceri drastice’, a adăugat Westerwelle, avertizând, însă, că nu există ‘nicio cale în afara reformelor’. În Belgia, fostul ministru de finanţe, Didier Reynders, a afirmat la rândul său că există ‘o marjă de manveră disponibilă pentru termenele de aplicare’ a memorandumului încheiat de Atena cu creditorii săi internaţionali. ‘Trebuie ca europenii să însoţească Grecia spre creştere, este nevoie de disciplină, dar şi de speranţă’, a menţionat ministrul francez al finanţelor, Pierre Moscovici.Guvernul de la Londra s-a arătat dispus să colaboreze cu viitorul cabinet elen, ‘oricare ar fi acela’. ‘Marea Britanie va colabora cu guvernul ce va fi format, oricare va fi acela’, a declarat o purtătoare de cuvânt a Foreign Office.Responsabilii europeni, care nu şi-au ascuns preferinţa pentru şeful conservatorilor din Noua Democraţie, Antonis Samaras, au fost liniştiţi după victoria acestuia în faţa liderului stângii radicale, Alexis Tsipras. Samaras părea duminică seară în măsură să formeze un guvern de uniune naţională împreună cu toate partidele cu orientare proeuropeană. Integral Agerpres

Rezultate alegeri grecia: Noua Democraţie obţine 29,96 la sută la alegerile legislative după numărarea a 85 la sută din voturi. Antonis Samaras susţine formarea unui “guvern de uniune naţională”. Partidul Noua Democraţie ocupă primul loc la alegerile legislative din Grecia fără a obţine însă majoritatea cu 29,96 la sută după numărarea a 85 la sută din voturi, conform rezultatelor publicate de Ministerul de Interne. Noua Democraţie obţine 130 de locuri în Parlamentul grec, fiind urmată de stânga radicală Syriza cu 26,65 la sută din voturi (71 de locuri) şi partidul socialist Pasok cu 12,46 la sută (33 de locuri). Partidul neonazist Chryssi Avghi (Zori de Aur) la obţinut 6,92 la sută din voturi ocupând 18 locuri în Parlament. Liderul dreptei greceşti, Antonis Samaras, a făcut apel duminică către toate partidele pro-euro să formeze un “guvern de uniune naţională” condus de partidul său după ce a câştigat alegerile legislative, conform primelor estimări oficiale. Mediafax.

Alegeri în Franţa: Partidul Socialist şi aliaţii săi apropiaţi câştigă 314 mandate în Parlamentul francez. Partidul Socialist şi aliaţii săi apropiaţi (stânga radicală şi diverse forţe politice de stânga, fără ecologişti) au câştigat majoritatea absolută în Parlamentul francez cu 314 mandate din totalul de 577, potrivit rezultatelor definitive. Potrivit rezultatelor definitive ale Ministerului de Interne pentru Franţa metropolitană şi teritoriile de peste mări şi rezultatelor aproape definitive pentru secţiile de votare din străinătate, PS a obţinut 280 de mandate, diversele forţe politice de stânga 22, iar stânga radicală 12, de unde rezultă un total de 314 mandate. EELV are 17 mandate, Frontul de Stânga zece şi independenţii din Martinica două, ceea ce ridică numărul total al mandatelor stângii la 343. UMP a obţinut 194 de locuri în Parlament, Noul Centru şi forţele politice de centru 14, forţele de dreapta au obţinut 15 mandate, iar radicalii şase, ceea ce înseamnă un total de 229 de mandate pentru dreapta. Extrema dreaptă are trei mandate, dintre care două obţinute de Frontul Naţional, iar mişcarea MoDem are două. Mediafax.

Fraţii musulmani revendică victoria la prezidenţialele din Egipt. Fraţii Musulmani din Egipt au revendicat luni victoria candidatului lor Mohammed Morsi la primele alegeri prezidenţiale organizate în ţară după îndepărtarea lui Hosni Mubarak, dar tabăra candidatului Ahmad Shafiq contestă această victorie. “Doctorul Mohammad Morsi este primul preşedinte al republicii ales de popor”, afirmă pe contul său de Twitter Partidul Libertăţii şi Justiţiei (PLJ), ramura politică a Fraţilor Musulmani, prezidat de Morsi. Morsi s-a exprimat la scurt timp într-o conferinţă de presă pentru a le mulţumi celor care au votat pentru el. El a promis să lucreze “mână în mână cu egiptenii pentru un viitor mai bun, pentru libertate, democraţie şi pace”. El a promis, de asemenea, “să fie în slujba tututor egiptenilor” indiferent de orientarea lor politică sau religioasă. Mediafax.

Segolene Royal, fosta parteneră a lui Francois Hollande, a fost învinsă în alegerile legislative. Segolene Royal, fosta candidată socialistă la alegerile prezidenţiale franceze din 2007, a fost învinsă la alegerile legislative de la La Rochelle (vest), a anunţat ea însăşi pentru televiziune, denunţând o “trădare” politică. Segolene Royal a fost în centrul unei drame politico-sentimentale între cele două tururi ale scrutinului. Prima doamnă a Franţei Valerie Trierweiler l-a susţinut pe contul său de Twitter pe Olivier Falorni, adversarul lui Segolene Royal care este şi fosta parteneră a preşedintelui Francois Hollande, relatează Mediafax, citând AFP. Preşedintele francez, la rândul său, a făcut cunoscut că o susţine pe fosta sa parteneră care este şi mama celor patru copii ai săi. Impactul acestui dezacord din cadrul cuplului prezidenţial a acordat o dimensiune naţională duelului dintre Segolene Royal şi dizidentul socialist Olivier Falorni. “Este rezultatul unei trădări politice deoarece mobilizarea UMP (dreapta) a fost asociată cu utilizarea necinstită a etichetei majorităţii prezidenţiale care a indus în eroare un anumit număr de alegători”, a spus Segolene Royal. “Întotdeauna trădarea îl trădează pe trădător”, a adăugat aceasta, precizând că vrea să continue să “influenţeze deciziile politicii naţionale”. Ea rămâne preşedinta regiunii Poitou-Charente (vest), dar trebuie să renunţe la ambiţia sa de a deveni preşedinta noii Adunări naţionale. Adevarul.

CE solicită insistent crearea uniunii fiscale europene. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, face presiuni din ce în ce mai mari asupra statelor europene “într-un moment de răscruce” pentru a fi depăşită criza actuală. Referindu-se la rata mare a şomajului, Barroso a declarat că Europa se află într-o situaţie de “urgenţă socială” a cărei rezolvare presupune măsuri atât imediate, cât şi pe termen lung. Oficialul CE s-a pronunţat totodată şi pentru crearea unei uniuni fiscale şi bancare în Europa, în contextul în care multe state europene resping această iniţiativă din cauza temerii că nu se vor mai putea împrumuta de unele singure. În acest fel, suveranitatea acestor ţări ar fi puternic restrânsă, lucru respins vehement în multe parlamente naţionale. Ideea unei uniuni bancare, care să pună la un loc toate datoriile ţărilor UE este respinsă mai ales de Germania, care nu doreşte să îşi asume responsabilităţi şi mai mari pentru bănci şi state fragile. Pe acest fundal, preşedintele CE a declarat că nu este sigur “dacă urgenţa cu care trebuie făcuţi aceşti paşi a fost înţeleasă în toate capitalele europene”. Germania, împotriva euro-obligaţiunilor.  Discursul lui Barroso a punctat cu precădere necesitatea unei şi mai bune “integrări europene” ca metodă de luptă împotriva crizei. Momentan se întâmplă exact pe dos, a lăsat Barroso să se înţeleagă, dând ca exemplu dezbaterea despre viitorul zonei Schengen, respectiv decizia statelor care aparţin acestui spaţiu de a decide singure când şi de ce ar putea reintroduce controalele la graniţe. “Este un semnal greşit transmis într-un moment greşit, mai ales că este vorba despre unul din cele mai importante aspecte ale integrării europene”, a declarat preşedintele CE, stârnind aplauzele sălii. Integral in Deutsche Welle

Italia trebuie să vândă proprietăţile de stat pentru a preveni o criză bugetară. Guvernul italian condus tehnocratul Mario Monti încearcă să ia măsuri pentru a preveni criza bugetară care se întrevede la orizont, cele mai recente iniţiative fiind vânzarea activelor şi a proprietăţilor de stat deţinute la nivel central şi local.Guvernele regionale şi locale din Italia au datorii de peste 100 mi­liarde euro, iar cele mai multe din acestea tre­buie plătite gu-vernului central. Sondajele esti­mează că va­loarea activelor au­to­rităţilor lo­cale sunt de 386 miliarde euro, dintre care 17 miliarde euro reprezintă partici­paţiile deţinute la companii. Presa italiană a estimat că se vor strânge 50 miliarde euro din vânzarea activelor, însă oficialii consideră că cifra reală va fi mai mică. Guvernul încă nu a luat o decizie cu privire la vânzarea participaţiei sale la companiile de im­portanţă naţională.În Italia, privatizarea companiilor de utilităţi este o problemă politică extrem de sensibilă. Anul trecut, italienii au votat într-un referendum să nu privatizeze companiile de apă. Ziarul Financiar

Advertisements