Ştiri Europene – 19 iunie 2012 / ” În chinurile facerii”

Posted on 19/06/2012 by

1


G20 va cere Europei să reducă măsurile de austeritate bugetară. Ţările dezvoltate şi cele emergente din cadrul G20 vor cere reducerea măsurilor de austeritate bugetară în Europa în faţa deteriorării situaţiei economice, a declarat un oficial american care participă la discuţiile de la Los Cabos (Mexic). “Vedem o schimbare în discuţia europeană privind importanţa critică a susţinerii cererii şi creării de locuri de muncă”, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă subsecretarul Departamentului Trezoreriei Lael Brainard. “În mod important, există o recunoaştere a necesităţii de a evalua planurile de reechilibrare a bugetelor pe baze structurale, pe scurt, de a recunoaşte deteriorarea situaţiei economice”, a adăugat ea. Deficitul bugetar denumit “structural” ţine cont de gaura provocată în finanţele publice de o situaţie economică dificilă. În perioadă de criză este deci mai puţin ridicat decât deficitul real. Întrebată dacă Germania aprobă această idee de reducere a măsurilor de austeritate, Brainard a răspuns: “da, am auzit acest lucru din partea colegilor noştri germani, ei ţin cont de cerere în gândirea lor pe termen scurt”. “Credem cu certitudine că veţi vedea acest lucru în documentele de la încheierea summitului (…). Se va vedea că atenţia mare acordată susţinerii cererii, consolidării cererii, recunoaşterii faptului că situaţia s-a deteriorat, este foarte importantă pentru europeni”, a declarat ea. Ţările G20 au promis la summitul de la Toronto (Canada) din 2010 să reducă la jumătate deficitul bugetar în 2013, iar Germania a amintit periodic de atunci necesitatea respectării acestui angajament. Statele Unite nu ar urma să îl respecte şi au cerut Europei să nu dăuneze creşterii economice cu o austeritate bugetară excesivă. Mediafax

Resursele promise FMI cresc la 456 miliarde de dolari. Cele mai noi resurse promise FMI de statele sale membre au crescut la 456 miliarde de dolari în prima zi a unui summit al G20, a anunţat într-un comunicat directorul general al instituţiei, Christine Lagarde. Dna Lagarde a salutat contribuţiile a douăsprezece ţări care, fie nu au precizat o sumă – ca China care va furniza 43 de miliarde de dolari, fie au aderat la efort, printre care gazda acestui summit al şefilor de stat şi de guvern, Mexicul. “Ţări mari şi mici s-au alăturat apelului nostru la acţiune şi alţii ar putea să i se alăture. Le salut pentru angajamentul lor în favoarea multilateralismulului”, a spus franţuzoaica, citată de AFP. “În consecinţă, totalul promisiunilor a urcat la 456 de miliarde de dolari, dublând aproape capacitatea noastră de împrumuturi”, a adăugat ea.Agerpres

The Economist: Caznele fără sfârșit ale Ungariei. Ungaria, în câteva cifre: șo­ma­jul tinde spre 12%, iar inflația se apropie de 6%. Are cea mai slabă economie din zonă, iar PIB-ul său a scăzut din nou în primul trimestru. Printre investitori s-a instalat nervozitatea, iar dobânda la obligațiunile pe zece ani a crescut cu 9%. Premierul Viktor Orban s-a angajat să creeze milioane de locuri de muncă până în 2020. Până acum s-a achitat de 50.000, apărute după ce a decis să-i forțeze pe asistații sociali să sape șanțuri și să curețe ogoarele. Fidesz, partidul de extremă dreapta aflat la conducerea țării, a ajuns în pragul disperării. Inventează planuri megalomane, iar atunci când acestea nu funcționează, scornește noi tipuri de taxe. După ce a impozitat alimentele nesănătoase, acum a venit rândul convorbirilor telefonice. Fidez a venit la putere după opt ani de trândăvie și corupție socialistă; apoi, lucrurile au fost agravate serios de criza euro. Totuși, nu poate să dea la infinit vina pe factori externi. Previziunile bugetare ale Fidesz au fost întemeiate „pe cele mai optimiste ipoteze”, este de părere Tomas Boros, de la centrul de analiză Policy Solutions. După luni de discuții privind statutul băncii centrale, guvernul nu a demarat încă negocierile formale cu FMI. Ungaria are nevoie, în momentul de față, de 15 miliarde de dolari pentru a-și putea rostogoli datoriile externe. Săptămâna trecută, parlamentul a amânat votul asupra amendamentelor la legea băncii centrale, după ce BCE a avertizat că modificările introduse în noul act normativ nu sunt suficiente. Reacția piețelor a fost rapidă, iar moneda s-a prăbușit serios, euro fiind cotat la peste 300 de forinți. Veștile bune nu lipsesc cu desă­vâr­șire. UE și-a retras amenințările privind reducerea fondurilor structurale ce revin Ungariei cu 500 de milioane de euro, după ce ținta de deficit pentru 2012 a fost corectată până la 2,5% din PIB. Exporturile funcționează mulțumitor. Totuși, impasul negocierilor cu FMI lasă Ungaria expusă periculos la evenimentele externe, cum ar fi eventualitatea unui crah bancar în Spania sau un exit necontrolat al Greciei din zona euro. Integral in Capital.

Guvernul Greciei, în chinurile facerii. După legislativele de duminică, şansa Greciei de a ieşi din blocajul politic în care se află de o lună şi jumătate rămâne un guvern de uniune naţională. Un guvern de „consens naţional” în care să intre cât mai multe formaţiuni politice şi care să menţină Grecia în zona euro. Acesta este obiectivul lui Antonis Samaras, şeful partidului conservator Noua Democraţie, clasat pe primul loc la alegerile legislative anticipate de duminică. Chiar dacă formaţiunea sa nu a obţinut majoritatea parlamentară, Samaras a fost mandatat de preşedintele Carolos Papoulias să formeze cât mai rapid un guvern, având în vedere că Noua Democraţie a obţinut cele mai multe locuri în Parlament, fiind secondat de Syriza (Coaliţia stângii radicale). O misiune deloc uşoară. „Consensul naţional este un imperativ reclamat de toată lumea, problema (formării unui guvern) trebuie soluţionată imediat”, a declarat şeful conservatorilor greci, în vârstă de 61 de ani. Samaras are trei zile la dispoziţie pentru a forma un guvern. În cazul în care nu reuşeşte, liderul formaţiunii clasate pe locul doi va primi sarcina formării unui executiv. Liderul partidului Noua Democraţie, care s-a declarat recent în favoarea renegocierii condiţiilor impuse Greciei în schimbul ajutorului financiar extern, speră însă să ajungă la un acord mai repede. Cum Syriza nu a dorit să audă de o cooperare cu Samaras, promiţând doar o „opoziţie activă”, liderul conservatorilor s-a întâlnit aseară, după închiderea ediţiei, cu cei de la PASOK, formaţiunea clasată pe locul al treilea şi care a obţinut 33 de locuri în Parlament. Adevarul.

Egipt: ambii candidaţi la prezidenţiale îşi revendică victoria. În Egipt, unde au avut loc alegeri prezidenţiale, ambii candidaţi care s-au înfruntat la turul al doilea îşi revendică victoria. Islamistul Mohammad Morsi şi candidatul armatei Ahmad Chafiq vor trebui să aştepte însă anunţarea rezultatelor oficiale în cursul zilei de joi. Iar atmosfera nu este tocmai compatibilă cu ideea de tranziţie democratică pentru că între timp armata a revenit în prim-planul scenei politice asumîndu-şi puterea legislativă.  Revoluţia egipteană pare să fie în acest moment într-un punct mort iar speranţele pe care populaţia şi le-a pus în ideea de schimbare sunt total spulberate. Trebuie spus că în Egipt armata este un fel de stat în stat. Ea reprezintă, pe lîngă partea militară, şi o veritabilă forţă economică avînd sub controlul ei enorme privilegii şi un complex industrial şi comercial cu diferite ramificaţii. Cei care au crezut că militarii vor accepta treptat să se eclipseze de pe scena politică s-au înşelat. Iar acum iată-i pe aceşti militari din nou în situaţia de a prelua controlul prin decizia de dizolvare a unui Parlament ales în mod democratic dar dominat de islamişti. Iar în cazul în care joi vom afla că Ahmad Chafiq este câştigătorul prezidenţialelor, vom putea spune că armata se simte destul de puternică pentru a opri definitiv această experienţă numită democraţie şi în care egiptenii au crezut timp de un an. Evenimentele din Egipt ne reamintesc ceea ce s-a întâmplat în 1991 în Algeria, unde regimul de atunci, în spatele căruia se află tot armata, a permis organizarea de alegeri libere. Ele n-au mai ajuns însă până la turul al doilea când militarii au descoperit că islamiştii erau deja victorioşi la turul întîi. Aceasta este de fapt marea dramă a multor ţări din spaţiul arab şi musulman. Integral la RFI

Între Atena şi Berlin tensiunile continuă. Guvernul german a răsuflat uşurat la aflarea rezultatului scrutinului elen. În acelaşi timp, însă, solicită învingătorilor la urne respectarea înţelegerilor legate de creditele oferite Greciei pentru a scăpa de faliment. După succesul repurtat de către conservatorii eleni, Angela Merkel l-a sunat pe Antonis Samaras şi l-a felicitat. Cu acest prilej, potrivit cancelariei federale, şefa executivului german a adus în discuţie şi obligaţiile asumate de Grecia în contextul pachetului de ajutoare primite pentru a evita un faliment. Merkel şi-a exprimat speranţa că Atena îşi va onora aceste obligaţii. Pentru Berlin victoria lui Antonis Samaras şi a conservatorilor săi nu e tocmai un motiv de bucurie, dar reprezintă răul cel mai mic. E drept că Angela Merkel a spus în repetate rânduri că politica europeană e de fapt poltică internă, dar niciodată într-o ţară membră a UE nu s-a încercat, ca acum, în campania electorală din Grecia, influenţarea rezultatului scrutinului parlamentar. De un “scrutin decisiv pentru rămânerea Greciei în zona euro”, chiar de un “scrutin decisiv pentru soarta monedei euro” au vorbit adesea responsabilii de la Berlin, pentru a-i face pe greci să înţeleagă cât de multe depind de rezultatul acestor alegeri. Mesajul, se pare, a fost bine înţeles de electoratul elen. Anume că o victorie a forţelor radicale de stânga – Syriza – ar fi însemnat excluderea Greciei din spaţiul euro. Pentru a conferi şi mai multă greutate momentului, din cauza alegerilor elene Angela Merkel şi-a amânat, duminică, până după miezul nopţii, plecarea în Mexic, la summitul G20. Efectele presiunilor venite din afară nu s-au lăsat mult aşteptate: formaţiunea conservatoare, Nea Dimokratia, a reuşit să depăşească stânga la alegerile de duminică şi va fi, probabil, capabilă să formeze un nou guvern împtreună cu socialiştii de la PASOK. Integral la Deutsche Welle

Advertisements