Ştiri Europene – 22 iunie 2012 / ”The Economist despre ouale lui Nastase”

Posted on 22/06/2012 by

5


Liderii vechiului sistem nu merită milă. Europa trebui să rămână rezervată faţă de Grecia, în ciuda progreselor politice din ultimele zile. Fiecare sfârşit înseamnă un nou început – ceea ce se aplică şi în cazul nefericitei Grecii. Falimentul ameninţător, presiunile externe şi nemulţumirile sociale interne au contribuit la victoria raţiunii. La numai trei zile de la vot, Grecia are un guvern de alianţă format din trei partide, care însumează 172 din totalul celor 300 de parlamentari. Conservatorii de la Nea Dimokratia conduşi de Antonis Samaras, social-democraţii din PASOK ai lui Evangelos Venizelos şi Stânga democrată sub îndrumarea lui Fotis Kouvelis ar fi putut ajunge la un compromis chiar după primele alegeri din 6 mai, dar au reuşit să îşi dea mâna abia acum. Era şi timpul: starea de spirit a alegătorilor devenise explozivă, când statul mai avea puţin şi intra în incapacitate de plată, când stânga radicală câştiga tot mai mult teren. Rămâne de văzut în ce măsură, această alianţă va fi capabilă să soluţioneze problemele sociale şi financiare ale ţării. Noul guvern elen îşi propune să continue politica de austeritate, întocmai ca şi reformele structurale asumate. Trebuie însă amintit şi că două din partidele actualei coaliţii guvernamentale au respins pachetele de austeritate, după izbucnirea crizei în 2010: Nea Dimokratia o dată, iar stânga moderată chiar de două ori. Samaras însuşi părea, până în urmă cu an, ferm convins că politica de austeritate nu este cea mai bună cale. Săptămâna viitoare, atât Venizelos cât şi Kouvelis şi-au anunţat intenţia de a participa, alături de premierul Samaras, la summitul UE, pentru a obţine „cea mai bună variantă pentru poporul grec“.Se poate spune cu aproximaţie ce este realizabil şi ce nu. Date fiind întârzierile în aplicarea reformelor, corelate cu recesiunea care afectează economia elenă, partenerii europeni semnalizează deja că ar putea face unele concesii în priviţa planului asumat privind reformele. Dar din cercurile Puterii s-au mai scurs şi alte informaţii. Există deja indicii că noul guvern vrea să îmbuneze creditorii, promiţând combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale, urmând ca ulterior să prezinte rezulatatele drept victorii obţinute în “renegocierile” cu comunitatea internaţională. În cazul în care nu s-ar ajunge la nici un rezultat, atunci vina va fi atribuită “celorlalţi”. Integral la Deutsche Welle

The Economist: Nastase si-a invitat denigratorii acum opt ani de zile sa-i numere ouale. Acum judecatorii romani sunt cei ce au “oua”. Jurnalistii de la The Economist au publicat un amplu articol referitor la Adrian Nastase si la tentativa de suicid a acestuia. Nu a fost uitata si replica celebra a domnului Adrian Nastase, care acum opt ani cand a fost intrebat despre averea impresionanta pe care a acumulat-o in timpul mandatului, fostul premier a raspus: “Ii invit sa-mi numere ouale”. Acum judecatorii romani sunt cei “care au oua”, sustin jurnalistii de la The Economist, intr-un articol intitulat sugestiv: “A bloody sentence” (O sentinta insangerata). “Dupa un proces de trei ani si jumatate, judecatorii au decis ca domnul Nastase a adunat ilegal aproximativ 1,6 milioane de euro in timpul campaniei sale electorale din anul 2004, cand a candidat pentru prezidentiale”, informeaza jurnalistii britanici. Nu a fost uitata decizia data in cazul dosarului de coruptie “Trofeul Calitatii” in care a fost implicat fostul premier Adrian Nastase si pentru care a primit o sentinta de doi ani cu executare: “Acesta este un moment extrem de important pentru Romania, tara criticata constant de catre Uniunea Europeana in ultimii ani pentru ca ar fi fost incapabila sa se ocupe de politicienii corupti de rang inalt. In plus nivelul extrem de ridicat al coruptiei a fost si motivul pentru care Romaniei i s-a refuzat aderarea la spatiul Schengen in 2011”. The Economist si HotNews.

Ce efecte geopolitice are criza euro. „Eurocriza nu este doar una bancară. Este o criză politică serioasă care ar putea schimba în mod dramatic balanţa geopolitică din Europa şi Asia”, avertizează profesorul american Walter Russell Mead, într-un articol din Wall Street Journal. Rusia şi Turcia se vor îndepărta de Vest, speculând slăbiciunea sa. Declinul fiscal al NATO se va accentua, punând sub semnul întrebării viitorul Alianţei. Instabilitatea ar putea reveni în zonele de periferie geopolitică, precum Balcanii. Serbia, Ciprul şi Grecia vor pivota spre Rusia. Pentru profesorul de la prestigiosul Bard College, criza europeană nu are numai consecinţe economice, ci şi geopolitice, condamnând UE la o formă de izolaţionism. Influenţa internaţională şi capitalul de putere soft al Europei se vor contracta, căpătând tot mult conturul unei Italii mari – “un loc fermecător, cu arhitectură frumoasă, trecut cultural glorios, mâncare delicioasă, dar fără a conta semnificativ în politica globală”. Capitalul său de atracţie normativă se va estompa cât timp modelul său de integrare nu mai este perceput ca fiind unul de succes. Nu sunt însă excluse efectele colaterale. Dezordinea şi problemele europene pot fi percepute ca o mare oportunitate strategică de către Rusia. Moscova ar putea să redevină mult mai activă geopolitic în străinătatea sa apropiată. Ucraina, Moldova şi Belarusul şi-ar putea reorienta interesele strategice dinspre Vest către Est. Rusiei îi va fi mult mai uşor să-şi reafirme interesele comerciale şi politice în ţările lovite de griparea motorului economic european. Reformele şi monitorizarea justiţiei în state ca Bulgaria şi România vor aluneca treptat de pe radarul unui Bruxelles consumat tot mai mult de viitorul euro. Integral in Adevarul.

Moody’s a retrogradat 15 mari bănci occidentale. Moody’s Investors Service a revizuit în scădere ratingul pentru 15 mari bănci occidentale cu activităţi globale pe pieţele de capital, cinci din SUA, trei din Franţa, două din Elveţia, trei din Marea Britanie, una din Canada şi una din Germania, informează AFP. Cele mai puternic afectate sunt Bank of America şi Citigroup, ambele din SUA, ale căror ratinguri cu fost retrogradate la ‘Baa2’ şi se află pe penultimul loc în categoria recomandată investiţiilor. În ce priveşte băncile franceze, Moody’s a coborât cu două trepte nota acordată BNP Paribas şi Crédit Agricole SA şi cu una pentru Société Générale. Cele trei instituţii bancare se situează, în prezent, la nivelul ‘A2’. Agenţia a împărţit în trei categorii cele 15 bănci în ordinea stabilităţii lor. Astfel, chino-britanicii de la HSBC (Aa3 faţă de Aa2), americanii de la JPMorgan Chase (A2 faţă de Aa3) şi canadienii de la Royal Bank of Canada (Aa3 faţă de Aa1) se află grupa de frunte. La celălalt capăt al clasamentului se regăsesc americanii de la Citigroup, Morgan Stanley şi Bank of America, alături de britanicii de la Royal Bank of Scotland (RBS). Cele trei bănci din Franţa afectate de decizia Moody’s Investors Service se află în grupa a doua ca stabilitate. Capital.

Reabilitarea hortismului provoacă vii controverse în Ungaria. În ultimele luni, opinia publică a fost de-a dreptul inflamată de un ”război” între dreapta și stânga, de interpretare și reinterpretare istorică a fostului regent al Ungariei, contra-amiralul Miklós Horthy. Fostul aghiotant al lui Franz Josef, ultimul comandant al flotei austro-ungare, Horthy a guvernat ca regent țara în perioada interbelică, marcând decisiv destinul ei. Evaluarea acestei perioade divide radical dreapta și stânga și nu numai politic, ci și intelectual și emoțional. Stânga accentuează rolul funest al regentului în antrenarea țării în al doilea Război Mondial de partea puterilor Axei, ca aliat al lui Hitler, deportarea spre lagărele de exterminare a sute de mii de evrei maghiari, victimele, tot cifrate la sute de mii, căzute pe câmpurile de bătălie din Rusia, dar și caracterul autocratic, represiv și clerical al statului maghiar, născut din ruinele dublei monarhii. Dreapta, pe de altă parte, susține că Horthy a stabilizat politic și economic Ungaria, după apocalipsa primului Răboi Mondial și chiar a reușit să reintegreze țării o parte din teritoriile pierdute după pacea de la Trianon. Pe acest fundal, asistăm la o adevărată ofensivă a dreptei și a extremei-drepte de reabilitare a fostului regent: se dezvelesc statui ale lui Horthy, se denumesc piețe și parcuri cu numele lui, se reinaugurează o placă memorială, în presa de dreapta apar  articole laudative. Asistăm totodată la reabilitarea unor scriitori și intelectuali, care deși au avut o creație literară meritorie, s-au angajat totuși activ de partea ideologiei și partidului fascist Crucile cu Săgeți, cum ar fi, de exemplu József Nyírő sau Albert Wass, aceștia din urmă fiind incluși și în programa școlară obligatorie. Trebuie spus că aceste manifestări sunt inițiate și organizate nu numai de adepții partidului de extremă dreaptă Jobbik, ci și de exponenți ai partidului de guvernământ, Fidesz. Bustul fostului regent a fost inaugurat la Csókakő, de pildă, de primarul comunei ales în culorile partidului Fidesz. Integral la RFI

Guvernul Finlandei caută soluţii pentru ”sinistraţii” Nokia. Premierul finlandez, Jrky Katainen, şi-a anulat participarea la summit-ul de la Rio, pentru a sta de vorbă cu foştii salariaţi din zonele cele mai afectate de concedierile operate de Nokia şi anume Salo şi Oulu. Nokia a anunţat săptămâna trecută că va reduce la nivel mondial zece mii de posturi până la sfârşitul anului viitor, dintre care 3.700 în Finlanda. Compania a anunţat închiderea fabricii de la Salo, în sud-vestul ţării. Guvernul finlandez s-a reunit pentru a discuta acordarea de statut de zonă sinistrată oraşului Oulu, situat în zona de centru a ţării, cunoscut centru tehnologic universitar, care a prosperat tocmai datorită legăturii strânse între angajatori şi universităţile care pregăteau personal în funcţie de solicitările industriei. În cazul în care Oulu va fi declarată zonă sinistrată economic, va avea dreptul la mai multe subvenţii, stimultente pentru investiţii şi fonduri pentru recalificarea personalului. Oraşul Salo beneficiază deja de acest statut de anul trecut, când un alt val de disponibilizări a fost făcut de Nokia. Cu toate acestea, Guvernul va trebui să aloce noi sume pentru salvarea acestei regiuni, ceea ce destabilizează bugetul de criză şi aşa criticat pentru reducerile în sectoare strategice, precum sănătatea. Directorul general al Nokia, britanicul Stephan Elop, primul străin la cârma companiei, se confruntă cu decizii dificile, amânate de managemetul firmei ani la rând. De anul trecut, el a redus 40 de mii de posturi. În interior, lipsa de coordonare, dezvoltarea prea lentă a unor  produse care apar astfel deja învechite când sunt lansate, precum şi proverbiala lipsă de răspundere, de pasiune şi de asiduitate în rândul angajaţilor, lipsa de fiabilitate a telefoanelor nu mai pot fi ascunse. Integral la RFI.