Ştiri Europene – 26 iunie 2012 / “Summit pe marginea prăpastiei“

Posted on 26/06/2012 by

6


Angela Merkel şi Francois Hollande se vor întâlni miercuri seară, înaintea summitului european. Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande, se vor întâlni miercuri seară, în încercarea de aplanare a divergenţelor înaintea Consiliului European. primă întrevedere a celor doi lideri a avut loc la Berlin pe 15 mai, imediat după ce Hollande fusese învestit în funcţie. “Cancelarul german va merge la Paris pentru un schimb de păreri. Întrevederea va avea rolul definirii poziţiilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Steffen Seibert. Liderii din Germania, Franţa, Italia şi Spania s-au întâlnit, vineri, la Roma pentru discuţii pregătitoare înainte de summit. La reuniune, premierul italian Mario Monti, preşedintele francez Francois Hollande şi premierul spaniol Mariano Rajoy au făcut front comun, cerându-i Angelei Merkel flexibilizarea fondurilor de criză ale zonei euro, astfel încât să poată fi folosite pentru recapitalizarea directă a băncilor. Mediafax.

Încă o țară europeană tocmai a ajuns gunoi al investițiilor. Fitch Ratings a revizuit în scădere (de la ‘BBB minus’ la ‘BB plus’) în categoria ‘junk’ (nerecomandat pentru investiţii) ratingurile Ciprului pe termen lung, în valută şi monedă locală, cu perspectivă negativă, din cauza expunerii băncilor locale pe Grecia, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. De asemenea, Fitch a retrogradat şi ratingul pentru datoriile pe termen scurt în valută ale Ciprului, de la ‘F3’ la ‘B’. În schimb, plafonul de ţară a fost confirmat la ‘AAA’, nivel adecvat pentru statele din zona euro. Retrogradarea ratingului suveran al Ciprului reflectă creşterea nivelului capitalului de care au nevoie, în opinia Fitch, băncile cipriote, faţă de precedenta estimare, din ianuarie 2012. Retrogradarea vine în principal ca urmare a expunerii celor mai mari trei bănci, Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank, la Grecia şi mai puţin ca urmare a deteriorării aşteptate a calităţii activelor în Cipru. În plus pe lângă cei 1,8 miliarde de euro (10% din PIB-ul Ciprului) de care are nevoie Cyprus Popular Bank, Fitch estimează că băncile cipriote au nevoie de injecţii substanţiale de capital, posibil până la 4 miliarde de euro (23% din PIB). Deşi majoritatea pierderilor sunt asociate cu expunerea băncilor cipriote la Grecia, rata creditelor neperformante pentru creditele interne din Cipru a crescut de asemenea semnificativ în ultimul an deoarece economia s-a contractat iar şomajul a crescut. Chiar dacă Grecia rămâne în zona euro, băncile cipriote se vor confrunta în continuare cu pierderi din cauza expunerii la Grecia deoarece în continuare economia elenă se va contracta iar calitatea activelor se va deteriora, apreciază Fitch. erspectiva atribuită ratingului pe termen lung al Ciprului rămâne negativă, ceea ce înseamnă că ar putea urma alte retrogradări. Integral in Capital.

Spania a cerut oficial zonei euro un ajutor pentru bănci de 100 mld. euro. Spania a cerut ieri oficial statelor din zona euro ajutor financiar pentru sectorul bancar, erodat de creditele devenite toxice după prăbuşirea pieţei imobiliare, şi negociază detaliile sprijinului, inclusiv cele legate de facilitatea europeană care va fi utilizată pentru linia de credit de până la 100 mld. euro, scrie Bloomberg. Cererea a venit sub forma unei scrisori trimise de ministrul spaniol al economiei Luis de Guindos şefului Eurogroup Jean-Claude Juncker. Un memorandum de înţelegere va fi finalizat înainte de 9 iulie, când are loc o reuniune a miniştrilor de finanţe din statele zonei euro. Spania şi statele din zona euro au convenit pachetul de ajutor financiar pentru băncile spaniole în iunie. Băncile din Spania, afectate de o criză puternică în sectorul imobiliar, ar putea avea nevoie de până la 62 mld. euro pentru a face faţă celui mai pesimist scenariu, au arătat analize realizate de două firme de audit. Analizele, dar şi un raport al FMI indicând un necesar de recapitalizare de cel puţin 37 mld. euro ar trebui luate în calcul ca punct de pornire pentru memorandumul de înţelegere, a spus De Guindos. Nu a fost încă stabilit dacă pentru susţinerea Spaniei va fi folosită Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară sau Mecanismul European de Stabilitate, care va deveni fucţional în iulie. Integral in ZF.

Summit pe marginea prăpastiei financiare. Liderii europeni se reunesc joi pentru discuţii ce ar putea fi decisive pentru viitorul euro. Germania va înfrunta un bloc al statelor care cer euroobligaţiuni şi o asigurare comună a depozitelor bancare. Presiunea pe fondurile de urgenţă ale zonei euro creşte. Madridul a cerut deja  ajutor de la UE, în timp ce Cipru ar putea apela şi el, oficial, la banii UE. Roma consideră că, dacă acest summit nu va da semnale puternice, Spania şi după ea Italia vor cădea victime pieţelor financiare. Liderii UE au în aceste zile mai multe întâlniri pregătitoare înaintea summitului din 28-29 iunie de la Bruxelles. Spania şi Italia s-au alăturat Franţei şi vor o strategie decisivă pentru rezolvarea crizei care le ameninţă economiile, în timp ce Germania pare să prefere abordarea graduală, pe îndelete, a problemelor. Premierul italian, Mario Monti, preşedintele francez, François Hollande, şi premierul spaniol, Mariano Rajoy, au făcut front comun, cerându-i lui Merkel flexibilizarea fondurilor de criză ale zonei euro, astfel încât să poată fi folosite pentru recapitalizarea directă a băncilor. „Contribuabilul german nu poate accepta canalizarea de fonduri direct către bănci din alte ţări, deoarece nu ar avea cum să supravegheze cum este cheltuit banul”, a spus Merkel la Roma. Hollande şi-a reiterat, la întâlnirea de la Roma, susţinerea pentru obligaţiuni comune la nivelul zonei euro, respinsă categoric de Merkel drept prematură înaintea integrării fiscale. „Introducerea unor instrumente comune de datorie la nivelul uniunii monetare ar fi contraproductivă”, a spus Merkel. Integral in Adevarul.

Turneu în Orientul Mijlociu al preşedintelui Putin. Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a sosit în Israel, prima etapă a unui turneu care-l va duce prin mai multe state din Orientul Mijlociu. În cursul acestui prim periplu regional de când s-a reîntors la Kremlin, Putin va apăra poziţia Moscovei în mai multe dosare, precum cel sirian. Pentru mulţi, Rusia este considerată drept singura care poate orchestra o eventuală tranziţie în ţara lui Bashar al-Assad. “Rusia poate aduce o contribuţie decisivă păcii în Orientul apropiat. Aţi sosit la momentul potrivit şi cu dorinţa de a face bine”. Iată cuvintele cu care l-a întâmpinat Shimon Pérès, preşedintele Israelului, pe omologul său rus. Cum era de aşteptat, chiar dacă Vladimir Putin se deplasează şi în Cisiordania şi Iordania, nu atât procesul de pace israeliano-palestinian cât situaţiile din Iran şi Siria sunt principalele subiecte pe agenda discuţiilor. Pentru Moscova, deplasarea prezidenţială este destinată să “sublinieze importanţa acestei regiuni în care Rusia vrea să-şi întărească poziţia”. În cursul acestui turneu, Putin îşi va putea tatona interlocutorii, va încerca să afle ce părere au diverşii lideri regionali despre livrările de arme către Siria. În particular israelieii sunt îngrijoraţi de situaţia instabilă de pe platoul Golan provocată de agitaţiile de la Damasc. Reamintim că Rusia – ca şi China – este pe poziţii divergente cu occidentalii atât în dosarul sirian cât şi iranian. Moscova refuză orice sancţiune suplimentară împotriva regimului al-Assad. Aliaţi din epoca sovietică cu Damascul, ruşii se opun de asemenea oricărei intervenţii externe împotriva regimului sirian cu toate că violenţele din ţară ar fi făcut în 15 luni de revoltă 15 mii de morţi. Sosirea lui Putin în Israel urmăreşte în acest context şi atenuarea imaginii proaste a Rusiei, privită până acum drept pro-Assad şi pro-Ahmadinejad. O Rusie dezechilibrată deci, imagine pe care preşedintele vrea s-o şteargă. Prin etapa sa la Tel-Aviv Putin arată că Israelul e tot atât de important pentru Rusia, ţară care se vrea deci un mediator moderat şi echilibrat. Integral la RFI.

Economia mondială a intrat într-un cerc vicios în care salvarea unuia îngreunează situaţia celuilalt. Economia mondială a intrat într-un cerc vicios în care eforturile guvernelor, ale afacerilor, ale sectorului fianciar şi ale oamenilor de rând de a scăpa de datorii înrăutăţesc perspectivele celuilalt, a avertizat Banca Reglementelor Internaţionale (BRI), cea mai veche instituţie financiară la nivel mondial care asigură colaborarea între băncile centrale ale lumii. La cinci ani după ce criza fi­nan­cia­ră a înghiţit economia glo­ba­lă, lumea nu pare mai aproa­pe de a găsi un model eco­no­mic sustenabil, iar structurile de re­gle­mentare trebuie să abor­deze pro­blemele băn­cilor forţându-le să-şi ac­cep­te pierderile, să eli­mine aceste pier­deri din bilanţ şi să conso­li­deze capitalurile pen­tru a finan­ţa o creştere eco­no­mică sus­tenabilă, se arată într-un ra­port al BRI citat de Financial Times. “Revitalizarea băncilor şi mo­derarea industriei finan­cia­re vor pune capăt interacţiunii dis­tructive cu celelalte sectoare şi vor permite următorii paşi, res­pectiv consolidarea fiscală şi re­du­cerea gradului de înda­to­ra­re în sectorul privat nonfinanciar. Numai atunci vom putea reveni la o cale de creştere echi­li­bra­tă”, a declarat economistul-şef al BRI Stephen Cecchetti la lansarea rapor­tului anual al BRI pe 2012. Potrivit documentului, bugetele majo­ri­tă­ţii economiilor avansate, excluzând plăţile do­bânzilor, “ar avea nevoie de 20 de ani con­secutiv cu creştere economică de peste 2% din Produsul Intern Brut – începând de acum – pentru a aduce raportul datorie/PIB la nivelul înregistrat înainte de criză”. Integral in ZF.

Advertisements