Ştiri Europene – 27 iunie 2012 / “Merkel: NU! Atât timp cât voi trăi”

Angela Merkel: Datoria ţărilor din zona euro nu va deveni comună atât timp cât voi trăi. Cancelarul german Angela Merkel a respins din nou, în mod categoric, ideea emiterii de euroobligaţiuni în contul datoriilor, afirmând marţi că acestea nu vor exista “atât timp cât (va) trăi” ea, potrivit unor unor participanţi la o reuniune a grupului parlamentar liberal (FDP). “Vă dorim viaţă lungă”, i-ar fi urat anumiţi deputaţi FDP, partid care face parte din cadrul coaliţiei guvernamentale. Niciunul dintre participanţii întrebaţi de AFP în acest sens nu a fost în măsură să citeze afirmaţiile exacte ale cancelarului, dar mai mulţi dintre ei au declarat că Merkel a spus că datoria ţărilor din zona euro nu va deveni comună “atât timp cât voi trăi”. Unii au dat asigurări că Merkel glumea în acel moment, deşi cancelarul este prea puţin cunoscut pentru acest fel de afirmaţii. Purtătorul de cuvânt al Cancelariei Steffen Seibert nu a dorit să comenteze. Merkel a refuzat deja în mai multe rânduri crearea acestui instrument de punere în comun a datoriei de către europeni. Pe de altă parte, premierul francez Jean-Marc Ayrault a fost nevoit să recunoască, într-un interviu recent pentru săptămânalul german Die Zeit, că un asemenea sistem “necesită o mai mare integrare politică (…), iar acest lucru va necesita, fără îndoială, mai mulţi ani”. Cancelarul german a apreciat că aceste euroobligaţiuni sunt “contrare Constituiţiei” germane. Aceste declaraţii au fost făcute în contextul în care liderii europeni se întâlnesc joi şi vineri în cadrul unui summit crucial la Bruxelles. Merkel urmează să ia cina, miercuri seara, la Paris, cu noul preşedinte francez François Hollande, pentru a încerca să aplaneze unele dificultăţi înainte de reuniuniunea Consiliului. Mediafax.

Turcia încearcă să atragă NATO în conflictul din Siria. Alianţa Nord-Atlantică se declară solidară cu Turcia şi condamnă vehement doborârea unui avion militar turcesc de către forţele siriene. NATO a condamnat, ieri, în termenii cei mai duri incidentul de vineri în cursul căruia un avion militar turc a fost doborât de către forţele siriene, considerând acest act ca fiind „inacceptabil”. Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, a afirmat că „aliaţii şi-au exprimat susţinerea şi solidaritatea cu Turcia” şi că se aşteaptă ca Siria să adopte toate măsurile necesare pentru a evita incidente de acest tip. Declaraţiile au fost făcute după reuniunea de ieri, de la Bruxelles, a Consiliului Atlanticului de Nord, organizată la solicitarea Turciei, care a invocat articolul 4 din Tratatul Alianţei, ce prevede că orice ţară membră poate să aducă o problemă în atenţia Consiliului, atunci când apreciază că îi este ameninţată integritatea teritorială sau securitatea.Ankara a cerut consultări pe motiv că vineri, un avion de luptă turc, de tip F-4 Phantom, a fost a doborât în timp ce efectua o misiune de antrenament în spaţiul aerian de deasupra apelor internaţionale. Damascul, care a recunoscut că doborât avionul, a afirmat că aparatul de zbor a încălcat spaţiul aerian sirian, însă ministrul turc de Externe a insistat asupra faptului că avionul a fost doborât deasupra apelor  internaţionale. Este pentru a doua oară, de la crearea NATO în 1949, când se face apel la articolul 4, acesta fiind invocat în vara lui 2003, tot de Turcia, în legătură cu Războiul împotriva Irakului, notează AFP.Adevrul.

OTE îşi pregăteşte ieşirea din Bulgaria. Grupului elen de telecomunicaţii Hellenic Telecommunications Organisation SA (OTE), proprietarul Romtelecom, este interesat de vânzarea subsidiarei sale de telefonie mobilă din Bulgaria, Globul, informează un articol publicat în cotidianul elen Capital. Globul este al doilea mare operator de telefonie mobilă din Grecia cu 4,3 milioane utilizatori. Posibila vânzarea a Globul” face parte din strategia de refinanţare a unor datorii în valoare de 3,4 miliarde de euro care ajung la maturitate în următorii doi ani”, a declarat biroul de presă al OTE pentru publicaţia elenă. Capital susţine că boardul OTE a luat deja decizia de a vinde Globul în urmă cu câteva zile şi a angajat banca americană Citigroup pentru a o ajuta la intermedierea tranzacţiei. Printre companiile interesate de Globul se numără Turkcell, Vodafone şi Orange. Hellenic Telecommunications Organization SA, OTE, este controlată în proporţie de 40% de grupul german Deutsche Telekom. La rândul său, OTE deţine 54,01% din Romtelecom. Divizia sa de telefonie mobilă, Cosmote, este prezentă pe piaţa românească prin Cosmote România, societate deţinută de grupul OTE, prin Romtelecom (30% din acţiuni) şi Cosmote Grecia (70% din titluri). Capital.

Forintul s-a transformat din cea mai slabă monedă din lume în cel mai bun performer al Europei. După ce a fost catalogat drept cel mai slab performer din lume în a doua jumătate a anului trecut, moneda ungară, forintul, s-a întărit considerabil faţă de euro şi dolar şi a ajuns moneda cu cea mai puternică ascensiune din acest an din Europa. Revenirea reflectă succesul guvernului în a convinge UE şi FMI că va reduce deficitul bugetar şi datoria publică până la nivelurile solicitate. Moneda celei mai îndatorate ţări din estul UE s-a apreciat de la înce­pu­tul anului cu aproximativ 9,5% în fa­ţa euro şi cu 5,5% în raport dolarul. Declinul de anul trecut al forintului a adus pentru economia ungară riscul creşterii excesive a datoriei în moneda locală. Pentru a recâştiga încrederea pieţelor, gu­vernul s-a orientat către un ajutor financiar de la FMI. Negocierile au fost condiţionate însă de modi­fi­ca­rea unei legi despre care Uniunea Europeană şi FMI spun că reduce independenţa băncii naţionale ungare. Guvernul ungar a înaintat parlamentului săptă­mâ­na trecută câteva modificări la legea băncii naţio­nale. Aceste amendamente ar putea încheia blocajul dis­cuţiilor pe tema finanţării de 19 mld. dolari pe care guvernul de la Budapesta o solicită din partea FMI. Un alt factor care a contribuit la întărirea forin­tului a fost faptul că miniştrii de finanţe ai UE au decis să re­nun­ţe la suspendarea unor fonduri de coeziune de apro­ape o jumătate de miliard de euro destinate Ungariei. Fondurile aferente anului viitor au fost sus­pen­date du­pă ce autorităţile de la Budapesta au re­fu­zat să se con­for­meze recomandărilor UE în privinţa mă­surilor de luat pentru a reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. Ungaria se află sub procedură de deficit excesiv încă din 2004, însă CE consideră că de atunci şi până recent Budapesta nu a făcut nimic pentru a corecta situaţia. Ungaria a fost primul membru al UE care a primit ajutor financiar extern, în 2008, după colapsul băncii ame­ricane Lehman Brothers. Actualul premier Vik­tor Orban a refuzat un nou pachet de finanţare ex­ter­nă când a venit la putere, în 2010, după care a naţio­na­li­zat fonduri de pensii private în valoare totală de 13 mld. dolari, pentru a satisface cerinţele bugetare ale UE şi a re­duce datoria publică. Consiliul miniş­trilor de finanţe din UE a considerat măsura lua­tă de Orban izolată şi ire­petabilă, ceea ce a contribuit la suspendarea aplicate fon­durilor de coeziune. Recent însă consiliul UE pentru afaceri econo­mi­ce şi financiare a concluzionat că Ungaria a luat mă­su­rile necesare pentru a-şi reduce deficitul bugetar până la 2,5% din PIB anul acesta şi 2,7% în 2013. De ase­menea, comisia anticipează că datoria publică va scă­dea până la 78,5% din PIB în 2012, trendul descen­dent con­t­inuând şi în 2013. Modificarea de prognoză vine du­pă ce Ungaria a implementat noi impozite cum ar fi ta­xa pe tranzacţiile financiare, taxa pe traficul de tele­fo­nie şi ta­xa Robin Hood, care e plătită de com­paniile de utilităţi. Integral in ZF

Die Welt: A fost încercarea de sinucidere a lui Adrian Năstase numai o manevră pentru a evita încarcerarea? Procuratura din România anchetează această posibilitate în care se presupune că Năstase ar fi primit ajutor şi din partea unor poliţişti. Suspiciunile procuraturii, dar şi ale multor observatori se concentrează pe scenariul conform căruia Adrian Năstase ar fi fost ajutat de medici şi poliţişti pentru a-şi înscena tentativa de suicid. Socialistul Năstase fusese condamnat miercurea trecută la doi ani de închisoare cu executare pentru acte de corupţie. La câteva ore de la pronunţarea verdictului, fostul premier trebuia ridicat de poliţişti pentru a fi transferat în arest. O ambulanţă l-a prelaut însă pe Năstase pentru că acesta ar fi încercat să se sinucidă. Versiunea familiei şi a unor colegi de partid, printre care ministrul de interne, spunea că fostul şef de guvern ar fi încercat să se împuşte de faţă cu poliţiştii veniţi după el. Procuratura anchetează însă circumstanţele mai ales că niciunul din ziariştii prezenţi nu a auzit niciun foc de armă. Apoi, la spital, Năstase a fost operat abia a doua zi, nu de urgenţă. Glonţul nu ar fi provocat răni serioase, au afirmat doctorii, dar cu toate acestea Năstase nu a fost declarat apt medical pentru executarea sentinţei. Chirurgul responsabil, Şerban Brădişteanu, este un apropiat al fostului premier. Şi Brădişteanu este anchetat de procurori pentru deturnare de fonduri. Le Figaro: Cotidianul francez notează preluând AFP că fostul prim ministru, condamnat la doi ani de închisoare cu executare, a fost transferat la spitalul penitenciar Rahova. Dincolo de această ştire, Le Figaro scrie şi el pe larg despre ancheta DNA împotriva a trei poliţişti şi a unui medic ce l-ar fi ajutat pe Năstase să se sustragă de la executarea pedepsei. Nominal este amintit doctorul Şerban Brădişteanu, unul din cei trei chirurgi care s-a ocupat de Năstase. Acesta este suspectat că ar fi exagerat în privinţa rănilor fostului premier pentru a împiedica executarea sentinţei. Cei trei poliţişti care nu au fost identificaţi sunt anchetaţi pentru că au permis transferul lui Năstase la spitalul de urgenţă în condiţiile în care starea sa de sănătate nu ar fi impus această decizie. Procurorul general al României a confirmat că documentele medicale sunt în curs de analiză şi că există suspiciuni şi în privinţa diagnosticului pus de medicii de la spital. Aceştia au evitat să dea clarificări în privinţa stării de sănătate a lui Adrian Năstase şi au apelat la arbitraj din partea IML. RFI

Fără o alternativă mai bună, Cipru se adresează UE.  Pe 25 iunie, Cipru a cerut oficial un ajutor financiar din partea UE, şi va obţine “pachetul global cu memorandumul”, după cum titrează O Phileftheros. Conform acestui cotidian, Nicosia ar putea obţine până la 10 miliarde de euro pentru finanţarea statului şi recapitalizarea băncilor, afectate de criza grecească. Dar cerând bani de la partenerii săi europeni şi de la FMI, ţara se expune unei supravegheri din partea troicii şi a cerinţelor pe care le poate avea aceasta în schimb. De aceea această cerere, aşteptată de mai multe zile, a fost întârziată. Guvernul preşedintelui Demetris Cristofias a “explorat toate celelalte posibilităţi de a salva ţara fără a face apel la mecanismul de susţinere”, explică Politis. A încercat să obţină împrumuturi din partea Rusiei şi a Chinei, dar “trebuia să accepte o dobândă de 4%, în timp ce Europa prevede 2%”. În plus, subliniază ziarul, Cipru se pregăteşte să preia preşedinţia turnantă a Consiliului European începând cu 1 iulie, iar voinţa sa de a se baza pe Moscova şi Beijing a fost percepută ca un gest de neîncredere în UE. “Trebuie să recunoaştem că datoria noastra este mare – 14 miliarde – şi că a fost singura soluţie”, conchide Politis. Aduce PressEurop.

Tagged: În Europa, Europa 2012, Mass-media

Posted in: 2012 - Europa, În Europa, Mass-media