Ştiri Europene – 29 iunie 2012 / “Polonia şi Cehia nu vor uniune bancară, Ponta ce zice?”

Posted on 29/06/2012 by

7


Va reuşi cel de-al 19-lea summit anticriză al UE să coalizeze Europa? Germania se opune oricăror propuneri noi, iar Polonia şi Cehia nu vor uniune bancară. Summitul UE de două zile care a început ieri vine într-un context fără precedent, în care criza datoriilor a făcut deja a cincea victimă, Ciprul, iar Spania şi Italia, unele dintre cele mai mari economii europene, caută cu încăpăţânarea disperatului ajutor din partea partenerilor din zona euro. De aceea recâştigarea încrederii investitorilor în euro este una dintre cele mai importante mize ale reuniunii, unde, chiar dacă nu se vor lua decizii spectaculoase, se vor delimita clar poziţiile de pe care se vor înfrunta pe viitor liderii Europei. Alte mize majore ale reuniunii şefilor de state şi de guverne din UE sunt stabilirea primilor paşi pentru realizarea unei uniuni bancare, privită cu neîncredere de Polonia şi Cehia, emiterea de euro­bon­duri pentru reducerea costurilor de finanţare ale ţărilor cu pro­bleme, ideea susţinută de Franţa, dar căreia Germania i se opune cu îndârjire, şi crearea unui pact sau cel puţin a unui pachet de măsuri care să stimuleze economia. Pentru zona euro o altă miză este alegerea ur­mă­torului preşedinte al Eurogroup în locul lui Jean-Claude Juncker. Cele mai răsunătoare nume propuse pentru lista candidaţilor sunt cele ale ministrului german de finanţe Wolfgang Schaeuble şi al omologului francez Pierre Moscovici. “Cred că este foarte important ca acest summit să ex­cludă orice dubiu legat de ire­ver­sibilitatea euro”, a declarat pre­şedintele Comisiei Euro­pene Jose Manuel Barroso, citat de The Wall Street Journal. Premierul italian Mario Monti a avertizat că nu va pleca de la summit dacă nu va obţine ceea ce vrea, adică măsuri con­cre­te de stimulare a econo­miei şi permiterea BCE sau a fon­durilor de salvare ale zonei euro să cumpere de pe pieţe obli­gaţiuni ale guvernelor cu pro­bleme pentru reducerea cos­turilor de finanţare ale ţării. Dacă va fi aprobată, de această mă­sură va beneficia şi Spania, stat adus în pragul bailoutului de creşterea costurilor de finan­ţare şi care a cerut ajutor de până la 100 miliarde euro pen­tru băncile sale. Integral in ZF.

Mandat de fier pentru Merkel la summitul UE. Criza financiară prin care trece Europa nu are o ieşire miraculoasă, soluţia construindu-se pas cu pas, a declarat, în faţa Parlamentului german, cancelarul federal Angela Merkel, într-o declaraţie guvernamentală susţinută înainte de summitul european de la Bruxelles, din 28 şi 29 iunie. Criza financiară prin care trece Europa nu are o ieşire miraculoasă, soluţia construindu-se pas cu pas, a declarat, în faţa Parlamentului german, cancelarul federal Angela Merkel, într-o declaraţie guvernamentală susţinută înainte de summitul european de la Bruxelles, din 28 şi 29 iunie. Monitorizarea constantă a actorilor şi disciplina acestora este crucială pentru rezolvarea impasului în care se află zone monetară comună, a subliniat Merkel, prezentându-le parlamentarilor germani maniera în care va angaja Republica Federală în timpul negocierilor cu ceilalţi lideri europeni. În opinia cancelarei de la Berlin, ieşirea din criză implică extirparea rădăcinilor bolnave şi rezolvarea treptată a impedimentelor existente. “Bolile” la care a făcut referire Merkel sunt datoriile statelor, erorile de proiect ale uniunii economice şi monetare dar şi deficienţele de competitivitate. Mecanismele comune de salvare rămân pactul fiscal european şi “paraşuta” ESM. “Orice alt mod de abordare este condamnat la eşec”, a avertizat Merkel. “Este semnificativ să nu facem promisiuni de care nu vom fi în stare să ne ţinem”, a adăugat şefa Executivului federal, completând, în aplauzele parlamentaruilor, că, în egală măsură, “cele convenite trebuie transpuse în practică”. Dar, a subliniat din nou Merkel, eforturile comune nu pot avea succes în absenţa unor controale eficiente. Integral la DW

Grecia neagă informaţiile că ar fi încălcat acordul UE-FMI angajând funcţionari publici. Grecia a negat joi că şi-a trădat angajamentele faţă de creditorii internaţionali – Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – în ceea ce priveşte angajarea de funcţionari publici, aşa cum a scris duminică o publicaţie preluată de toată presa europeană, transmite AFP. “Grecia nu şi-a încălcat niciodată angajamentele, articolul apărut este fals”, a afirmat joi, pentru AFP, un purtător de cuvânt al Ministerului Reformei Administrative şi Guvernanţei Electronice. Până în prezent, noul guvern de coaliţie (format din dreapta, socialişti şi stânga moderată), rezultat în urma alegerilor de la 17 iunie, nu a reacţionat la un articol apărut duminică în săptămânalul To Vima. Conform articolului, 70.000 de funcţionari ar fi fost angajaţi în 2010 şi 2011, prin încălcarea unui acord convenit între UE şi FMI în 2010 care prevedea posibilitatea angajării unui nou funcţionar doar la eliberarea a cinci posturi prin ieşiri la pensie. În 2011, această regulă a fost întărită, stabilindu-se posibilitatea unei angajări la zece plecări, şi urmează să se deruleze timp de trei ani, care este perioada planului de redresare economică a ţării, dictat de creditori şi bazat pe o austeritate strictă, în schimbul ajutorului internaţional. Totuşi, această măsură, una din cele mai importante care vizează reducerea cheltuielilor publice, exclude angajările în educaţie, securitate şi sănătate. “Articolul vorbeşte de 70.000 de angajări, însă este vorba de circa 20.000 în doi ani”, a adăugat purtătorul de cuvânt citat. Totuşi, ministerul nu a făcut publice nivelurile de angajaţi în funcţiile publice unde ar fi avut loc ieşiri le pensie, angajări sau transferuri pentru a-şi susţine poziţia de respingere a informaţiilor apărute în articol. Integral Agerpres.

Radovan Karadzici, achitat pentru acuzaţiile de genocid vizând crime din Bosnia-Herţegovina. Fostul lider politic al sârbilor din Bosnia, Radovan Karadzici, a fost achitat de TPI în cazul acuzaţiilor de genocid vizând fapte comise în Bosnia-Herţegovina. Decizia achitării a fost luată în contextul în care procurorii TPI nu au putut prezenta suficiente probe privind acuzaţiile de acte de genocid comise în localităţi de pe teritoriul Bosniei-Herţegovina. Însă Radovan Karadzici va rămâne în detenţie, fiind în continuare acuzat pentru masacrul de la Srebreniţa şi pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii comise în cursul conflictului din Bosnia (1992 – 1995). Mediafax.

Franţa: reguli noi pentru imigranţi.  Noul ministru francez de Interne, Manuel Valls, şi-a prezentat priorităţile în materie de imigraţie şi de politică faţă de străinii care vin în Franţa. În rezumat, Valls a exclus orice relaxare în domeniul expulzărilor, respingând ideea unei regularizări masive a clandestinilor din Hexagon. Cum era de aşteptat, o parte dintre asociaţiile de apărare a drepturilor străinilor a denunţat această nouă politică ce se aseamănă din multe puncte de vedere cu cea precedent, aplicată sub preşedinţia lui Nicolas Sarkozy. Manuel Valls riscă să fie poreclit multă vreme “Sarkozy de stânga”. Ministrul francez de Interne, e adevărat, este clasat la dreapta socialiştilor. În plus, a moştenit portofoliul cel mai delicat, cel al Internelor, care în Franţa se ocupă şi de soarta străinilor şi a naturalizărilor. Aici e deja prima eroare, prima problemă din punctul de vedere al asociaţiilor care ar vedea mai degrabă dosarul în Ministerul Justiţiei. Un dosar exploziv pe care însă Valls va trebui să-l negocieze cu abilitate, dacă vrea să nu facă valuri. Prima tentativă a eşuat. Prezentându-şi liniile mari ale politicii pe care vrea s-o aplice, ministrul a exclus orice relaxare în materie de imigraţie clandestină. Nici gând deci de a mări numărul regularizărilor. Ca şi predecesorul său de dreapta, Manuel Valls promite că va da acte la circa 30 de mii de străini pe an. “A fi de stânga nu înseamnă a regulariza pe toată lumea, pentru că asta ar putea crea mari probleme”, spune Valls într-un interviu acordat ziarului Le Monde. Integral la RFI.

Zeci de răniţi în urma unor violenţe produse la un punct de frontieră dintre Kosovo şi Serbia. Violenţele în care au fost implicaţi aproximativ 70 de sârbi şi poliţia kosovară, produse joi la punctul de frontieră Merdare dintre Kosovo şi Serbia, s-au soldat cu zeci de răniţi din ambele tabere, au anunţat poliţia locală şi mass-media sârbe, citate de AFP. Înainte de producerea acestor incidente, poliţia din Kosovo a decis să trimită înapoi, prin punctul de frontieră Merdare, acest grup de sârbi din cauza tulburării ordinii publice, a menţionat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliţiei, Baki Kelani. “După ce au fost expulzaţi din Kosovo, aceste persoane au început să arunce cu pietre şi alte obiecte (…), rănind 35 de membri ai poliţiei de frontieră”, a declarat el. “Dintre aceştia, nouă au primit îngrijiri medicale de urgenţă la Pristina”, a precizat poliţia kosovară într-un comunicat. La rândul său, agenţia sârbă de presă Beta a transmis că 20 de sârbi au fost răniţi în aceste confruntări, dintre care trei de gloanţe. Grupul de sârbi a pătruns în Kosovo joi dimineaţă îmbarcaţi în două autocare printr-un alt punct de frontieră situat în nordul teritoriului, o zonă locuită majoritar de sârbi, cu intenţia de a se deplasa la Gazimestan, în apropiere de Pristina, pentru a participa la ceremoniile prilejuite de aniversarea unei bătălii istorice din secolul al XIV-lea împotriva otomanilor. O primă altercaţie cu poliţia kosovară s-a produs în oraşul divizat etnic Kosovska Mitrovica atunci când grupul a încercat să traverseze principalul pod pentru a intra în partea de sud a localităţii, unde albanezii sunt majoritari. Integral in Adevarul

Ministru de externe  britanic cere un audit asupra legislaţiei UE.  In timp ce primul ministru David Cameron se alătură liderilor europeni pentru a discuta despre accentuarea uniunii fiscale şi politice, ministrul său de Externe doreşte să lanseze o anchetă care ar putea contribui la repatrierea puterilor de la Bruxelles, relatează Financial Times. Cotidianul economic notează că planul pentru un “audit clar referitor la impactul legislaţiei Uniunii Europene asupra Marii Britanii”, pe care îl are în vedere William Hague, “stimulează euro-scepticii” din regat.  Dl Cameron va afirma în faţa colegilor europeni că doreşte să “salveze” poziţia Marii Britanii pe piaţa unică, având în vedera că liderii zonei euro discută despre o accentuare a uniunii politice şi fiscale bazată pe cei 17 membri ai zonei euro… Activiştii şi parlamentarii conservatori fac presiuni pentru ca Marea Britanie să se servească de criza zonei pentru a se desprinde de restul UE, reclamând puteri în domenii precum legea muncii, cooperarea poliţienească şi politicile regionale. PressEurop.

Advertisements