Ştiri Europene – 3 iulie 2012 / “Băncile, balastul care va scufunda Europa”

Posted on 03/07/2012 by

2


Wall Street Journal: Cine a câştigat cu adevărat la summitul UE? Situaţia nu s-a schimbat cu adevărat în favoarea Spaniei şi Italiei după summitul Uniunii Europene, iar cancelarul Germaniei, Angela Merkel, nu a făcut concesii fundamentale în relaţia cu partenerii europeni, comentează Wall Street Journal , în ediţia electronică. ” Oare a fost doar victoria echipei de fotbal a Italiei asupra Germaniei, joia trecută, sau şi negocierile din cursul nopţii urmate de anunţul satisfăcător al unei soluţii la criza din zona euro au alimentat ipoteza că premierul italian, Mario Monti, ar fi înfruntat-o cu succes pe Angela Merkel la Bruxelles? “, se întreabă Wall Street Journal. “Dar cât de flexibilă a fost în realitate Angela Merkel? Şi cât a câştigat de fapt Mario Monti?”, adaugă publicaţia. “La summitul european au fost decise lucruri importante: crearea unei autorităţi bancare centrale, posibil BCE, este unul dintre ele. Spania a primit câteva concesii. Liderii UE au stabilit că Mecanismul European de Stabilitate nu va mai putea impune condiţii de austeritate severă în momentul acordării de asistenţă financiară sectorului bancar spaniol”, subliniază WSJ, notând că Madridul va fi favorizat şi de promisiunea că MES va putea recapitaliza direct băncile probabil din 2013, după ce va exista structura centrală de supraveghere. “Însă este foarte probabil că niciuna dintre aceste concesii acordate Spaniei nu vor schimba lucrurile pe termen scurt; ele creează însă aşteptarea credibilă că, în următoarele 12 luni, băncile spaniole vor fi consolidate”, argumentează Wall Street Journal. “Dar ce se întâmplă în cazul Italiei? Mario Monti a insistat că ţara sa este expusă în mod nedrept frontului de război cu pieţele financiare. (…) Dar nu se ştie clar cum s-a schimbat situaţia. Oficialii europeni afirmă că orice formă de asistenţă pe piaţa obligaţiunilor va avea nevoie de un memorandum cu statul care beneficiază de acest favor. Însă aceste lucruri erau stabilite deja în acordul dintre Roma şi Comisia Europeană”, reaminteşte WSJ. “Marea surpriză a summitului a fost concesia Germaniei de a permite recapitalizarea directă a băncilor spaniole prin intermediul MES. Dar acest lucru se va întâmpla abia după crearea unei structuri centrale de supraveghere. Un astfel de acord confirmă o metodă clasică a Berlinului: paşi înainte, sub condiţii stricte”, încheie WSJ. In WSJ aduce Mediafax.

Răsturnare la nivel european cu privire la bănci. Băncile greceşti îşi vor pregăti acţiunile pentru perioada următoare prin prisma răsturnării pe care o va aduce asupra modului de recapitalizare a sectorului bancar din zona euro decizia summitului european cu privire la susţinerea lui de către Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF) şi nu de către bugetele de stat. Consolidarea băncilor slabe din punct de vedere al capitalurilor prin mecanismele europene de salvare se aşteaptă să “dezlege” mâinile guvernului grec care, în baza legislaţiei în vigoare, ar trebui ca în scurt timp să definitiveze condiţiile de intervenţie a statului în sistemul bancar pentru compensarea pierderilor suferite în urma restructurării datoriei greceşti (PSI). Dacă decizia liderilor europeni va fi valabilă şi pentru Grecia, competente pentru stabilirea procedurii de recapitalizare vor fi organele comunitare. Ministerul grec de Finanţe va fi degrevat în acest mod de răspunderea de a găsi imediat o soluţie care, pe de o parte, să nu lovească interesele contribuabililor greci care ar fi trebuit să ia pe umerii lor circa 50 de miliarde de euro şi, pe de altă parte, să ofere resorturi suficiente pentru participarea investitorilor particulari la viitoarele emisiuni de noi acţiuni pentru a se evita naţionalizarea sectorului. Nu este întâmplător faptul că FMI estimează că statul grec nu ar reuşi să primească, în baza celui mai bun scenariu, mai mult de 16 miliarde de euro din vânzarea participării pe care ar obţine-o la băncile greceşti. Într-un astfel de caz, guvernului i s-ar cere să se justifice pentru că a susţinut sectorul financiar în detrimentul finanţelor publice “dăruind bani bancherilor”. După decizia summitului şi dacă aceasta va privi şi Grecia, lucru care se aşteaptă să se definitiveze în următoarea perioadă, noul ministru de finanţe Giannis Stournaras va avea după toate probabilităţile o problemă mai puţin de rezolvat. Integral in Capital.

Demisie la vârful serviciilor secrete germane. Şeful serviciilor germane de informaţii generale, criticate cu privire la ancheta asupra crimelor rasiste atribuite unor neonazişti, a demisionat luni, a anunţat Ministerul german de Interne, relatează AFP. Acest grup de extremişti – alcătuit din doi bărbaţi, morţi între timp, şi o femeie, aflată în detenţie -, care s-a autointitulat “Clandestinitatea Naţional-Socialistă” (NSU), este suspectat că a ucis nouă străini, inclusiv opt turci, în perioada 2000-2006, dar şi un poliţist, în 2007. De la descoperirea existenţei NSU, în noiembrie, Serviciile însărcinate cu Protecţia Constituţiei (Verfassungsschutz sau VS), adică serviciile germane de informaţii generale, sunt criticate aspru, iar şeful lor, Heinz Fromm, şi-a asumat răspunderea. Cazul a provocat o puternică emoţie în Germania, mai ales deoarece, timp de mai mulţi ani, anchetatorii, cu VS în frunte, nu au luat suficient de în serios ipoteza unor crime rasiste. În cadrul unei ceremonii solemne, la Berlin, cancelarul german Angela Merkel a cerut în mod public scuze familiilor victimelor, în unele cazuri acuzate în mod eronat în cadrul acestor asasinate. Polemica cu privire la modul în care a fost condusă ancheta a reapărut săptămâna trecută, după ce presa a dezvăluit că aceste servicii au distrus informaţii importante cu privire la NSU. Integral in Adevarul

Miracolul economic polonez – ce stă în spatele lui şi cât de mult va mai rezista. În timp ce ţările zonei euro încearcă din răsputeri să salveze moneda unică eu­ro­peană şi, în frunte cu Franţa, Spania şi Italia, încearcă să injecteze viaţă în economiile anemice, Polonia, singurul stat stat din Uniunea Europeană care a evitat re­ce­siunea în timpul crizei globale din 2009, este pe cale să devină economia cu cea mai ra­pidă creştere din spaţiul comunitar. Ce se as­cunde în spatele “miracolului polonez”? Economia poloneză a crescut în pe­rioada 2008-2011 cu aproape 16%, de două ori mai mult decât cel mai apropiat con­curent, în timp ce economia UE a scăzut cu 0,5%. Co­mi­sia Europeană estimează că Pro­du­sul In­tern Brut al Poloniei va creşte cu 2,7% anul aces­ta, cel mai rapid ritm din UE, scrie CNBC. Norocul este unul din ingredientele principale ale “miracolului de lângă noi”, aşa cum a fost descrisă economia poloneză de publicaţia germană Der Spiegel. Performanţele economice au fost favorizate de reducerile de taxe efectuate de diferitele guverne, intrări masive de fonduri UE, de 67,3 miliarde euro între 2007-2013, şi de flexibilitatea cursului de schimb valutar, Polonia nefiind membră a zonei euro. Cu exporturile având o pondere de doar 40% în PIB, jumătate din proporţia vecini­lor precum Cehia şi Slovacia, consu­mul in­tern ridicat a susţinut enorm de mult econo­mia. Ironic, un obicei căpătat în perioada co­mu­nistă a ajutat la menţinerea cererii in­ter­ne, în condiţiile în care aceasta a scăzut ac­cen­tuat în alte ţări europene, notează Financial Times. “Dacă vine vreo criză, fa­mi­liile germane fac mai mul­te economii. În Po­lo­nia, fami­li­ile vor să chel­tu­ie pe timp de criză de­oare­ce se tem că nu vor găsi nimic pe raf­tu­ri­le magazi­ne­lor”, a spus An­drzej Raczko, mem­bru în boar­dul exe­cutiv al băncii cen­trale poloneze. Sectorul bancar polonez, cu toa­te că este de­ţinut în mare parte de bănci stră­ine, este con­servator şi nu se aven­tu­rează în afaceri cu derivate care au intoxicat instituţiile vestice. Integral in Ziarul Financiar.

Franţa are nevoie de bani.  Avertisment pentru Franţa! Curtea de Conturi şi-a publicat luni auditul privind finanţele publice cerut de premierul socialist Jean-Marc Ayrault. Dacă anul în curs nu va pune mari probleme, 2013 se anunţă mai dificil. Unii analişti prezic că guvernul socialist nu va putea evita impunerea unor măsuri de austeritate, cu alte cuvinte o reducere a cheltuielilor publice. Raportul lui Didier Migaud – primul preşedinte al Curţii de Conturi – era mult aşteptat de noua guvernare de la Paris. Documentul, auditul de 250 de pagini înmânat premierului socialist Jean-Marc Ayrault se axează cu precădere pe anul 2013 – cel în curs urmând sà se termine cu bine pentru finanţele publice chiar dacă mai trebuie găsite între 6 şi 10 miliarde de euro: „Ţara noastră este confruntată cu o problemă de reţete insuficiente evaluate între 6 şi 10 miliarde. Explicaţia este dublă: pe de o parte previziunile de reţete au fost calculate de o manieră prea optimistă în momentul elaborării iniţiale a legii finanţelor iar în al doilea rând creşterea economică nu va fi tocmai cea preconizată. De aceea spunem că la capitolul cheltuieli guvernul ar urma să se descurce dacă strânge cureaua şi rămâne vigilent. În schimb, la capitolul reţete aşteptate şi care nu vor veni, trebuie luate niste măsuri, avertizează Didier Migaud. Aceste măsuri de corecţie sunt necesare pentru ca ţara să-şi respecte angajamentele de reducere a deficitului public la 4,4 la sută din PIB. “Pentru 2013 – an descris drept “crucial” – când aceste deficite trebuie să scadă la 3 procente din produsul intern brut, e nevoie de alte 33 de miliarde de euro”, spune acelaşi prim preşedinte al Curţii de Conturi, fost deputat socialist. Integral la RFI.

Troica într-o nouă misiune în Grecia. Pentru prima oară, după octombrie 2011, Troica (UE,FMI şi BCE) se va afla la Atena pentru a monitoriza progresele Greciei în implementarea reformelor. De raportul inspectorilor financiari străini va depinde acordarea următoarei tranşe de împrumut şi decizia privind revizuirea actualului program de austeritate, pe care şi-o doreşte proaspătul guvern elen. Experţii financiari au fost nevoiţi să-şi amâne misiunea de câteva ori; ultima dată din cauză că mai mulţi membri din noua coaliţie de guvernământ, aflată sub conducerea conservatorului Antonis Samaras, nu au fost disponibili din motive de sănătate. În timpul campaniei electorale din Grecia, Troica a preferat să păstreze distanţa. Prezentă la faţa locului a anunţat că va fi abia după învestirea guvernului. Odată instalat, noul cabinet elen şi-a prezentat şi intenţiile: renegocierea programului de austeritate pentru a se mai atenua efectele sociale ale acestor măsuri. Coaliţia se aşteaptă ca măcar cursul reformelor să fie extins până în 2016, astfel încât ţara să aibă “în sfârşit timp să respire” – cum se spune deseori la Atena. Pe fondul unui şomaj a cărui rată a atins 23% şi a unei scăderi record a PIB, de 7%, în cel de-al treilea trimestru al acestui an, majoritatea grecilor consideră că cererea guvernului Samaras este justificată. Integral la Deutsche Welle

Advertisements