Ştiri Europene – 9 iulie 2012 / “Mineriada USL si revolta lumii civilizate”

Posted on 09/07/2012 by

5


Mineriada USL ne-a transformat în ruşinea Europei. Revolta lumii civilizate. In ziarul „Adevărul” găsim cronologia reacţiilor prin care lumea occidentală şi-a exprimat dezacordul faţă de ceea ce se întâmplă în România. Aveti cronologia:

3 iulie. Viviane Reding  este primul oficial al Comisiei Europene care a reacţionat la intenţiile Guvernului Ponta de a face modificări în privinţa Curţii Constituţionale. Comisarul pentru Justiţie, luxemburgheza Viviane Reding (cu orientare de centru-dreapta), a scris două postări pe Twitter. „Sunt foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României. Pentru mine, un sistem judiciar funcţional şi independent este o precondiţie pentru respect reciproc în Spaţiul european de Justiţie”, scria Reding.

4 iulie. Mark Gitenstein, ambasadorul SUA la Bucureşti, declara că, în cazul în care  suspendarea preşedintelui Traian Băsescu se face într-un mod ce ar putea fi considerat „manipulator sau prin încălcarea Constituţiei, acest lucru ar putea avea un efect foarte serios asupra felului în care România este percepută pe plan internaţional”. Câteva ore mai târziu, la recepţia dată cu ocazia Zilei Independenţei, ambasadorul mai sublinia: „Naţiunile care eşuează sunt cele ale căror instituţii sunt slabe sau manipulate, cele în care statul de drept este banalizat. În cazul României, trăinicia acestor instituţii va decide dacă prosperaţi şi dacă fiii voştri vor hotărî să trăiască aici”.

4 iulie. Susanne Kastner (social-democrată), preşedinta Comisiei de Apărare a Bundestagului, considera, într-un interviu pentru Deutsche Welle, că  „Justiţia trebuie să rămână independentă în România şi că USL ar face bine să respecte aceste reguli fiindcă orice altceva ar fi un pas într-o direcţie pe care nu o consider bună”.

4 iulie. Gunther Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Parlamentului german şi membru al Partidului Creştin-Democrat (CDU) al cancelarului Angela Merkel, spunea că situaţia din România „depăşeşte, sub aspect negativ, tot ce s-a întâmplat până acum în Ungaria”, iar „în România, statul a căzut pradă unui partid”, cerând o dezbatere la nivel european.

5 iulie. Martin Harris, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, declara că „România operează într-o perioadă de incertitudine pe plan european şi este important pentru politicienii români să menţină credibilitatea statului român pe pieţele financiare şi să asigure respectarea statului de drept”.

5 iulie. Giulio Terzi, ministrul de Externe al Italiei, declara că urmăreşte „cu multă atenţie evoluţiile politice din România” şi că doreşte „să se ajungă cât mai repede la o clarificare în sensul unui parcurs normal, conform cu procedurile constituţionale ale ţării”.

6 iulie. Guvernul Merkel (de dreapta), prin vocea purtătorului de cuvânt Steffen Seibert, îşi exprima îngrijorarea în legătură cu reformele politice din România şi avea „îndoieli serioase legate de legitimitatea lor”. „Convingerea noastră este că independenţa şi capacitatea de acţiune a Curţii Constituţionale a României nu trebuie puse sub semnul întrebării”, preciza Steffen Seibert. „La drept vorbind, Guvernul federal are îndoieli serioase faţă de legitimitatea măsurilor luate de Guvernul Ponta”, a mai spus purtătorul de cuvânt.

6 iulie. Joseph Daul, preşedintele de origine franceză al celui mai mare grup din Parlamentul European, cel al popularilor, susţinea că „înlăturarea primilor trei oameni în stat, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi preşedintele ţării, în doar patru zile, prin încălcarea regulamentelor Parlamentului, legilor şi a Constituţiei, poate fi considerată o lovitură de stat”.

6 iulie. Herman van Rompuy (belgian, creştin-democrat), preşedintele Consiliului European, s-a declarat îngrijorat şi a anunţat că va vorbi cu Ponta şi Băsescu. „Sunt foarte îngrijorat de evoluţiile recente din România în legătură cu domnia legii şi independenţa justiţiei. Îl voi contacta pe V. Ponta şi T. Basescu pentru a discuta despre aceste subiecte”, a scris oficialul european.

6 iulie. Hannes Swoboda (austriac), liderul Socialiştilor şi Democraţilor din PE, susţine că nu a sesizat în România nicio încălcare a legislaţiei europene. Swoboda a mai afirmat că „este surprinzător că mulţi dintre cei care sunt acum vocali faţă de situaţia din România au tăcut atunci când preşedintele Traian Băsescu a schimbat raporturile de forţe în favorea sa pe durata mandatului”.

6 iulie. Guy Verhofstadt (belgian, liberal), preşedintele Grupului ALDE din PE, a transmis o scrisoare vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, solicitându-i acesteia să prezinte o evaluare obiectivă cu privire la situaţia din România.

6 iulie. Guido Westerwelle,  ministrul de Externe al Germaniei, de orientare liberală, a declarat, pentru „Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung”, că este îngrijorat de ceea ce se întâmplă în România, unde conflictele politice au loc în detrimentul „valorilor europene fundamentale”. „Principiile de bază ale democraţiei, statul de drept şi separarea constituţională a puterilor în stat nu pot fi puse în discuţie, iar Guvernul federal pur şi simplu nu poate ignora ceea ce se întâmplă în România”, a mai spus şeful diplomaţiei germane pentru FAS.

6 iulie. Olivier Bailly, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene: „Evoluţiile recente pot expune riscului progresele realizate în cursul anilor. Premierul Victor Ponta va veni la Bruxelles joia viitoare pentru a se întâlni cu preşedintele Barroso pentru a discuta aceste chestiuni”, a anunţat oficialul european.

7 iulie. Wilfried Martens (belgian), preşedintele Partidului Popular European (PPE), a catalogat votul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu drept „un alt act politic lipsit de scrupule pentru implementarea galopantă a autoritarismului”. Martens a criticat „actele arbitrare ale USL – înlocuirea Avocatului Poporului, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi a preşedintelui ţării”, precizând că acestea arată „dispreţ total faţă de statul de drept”.

7 iulie. Ministerul de Externe al Olandei a transmis că monitorizează îndeaproape situaţia subliniind că „este important ca România să ţină cont de Constituţia sa şi de legile în vigoare”.

7 iulie. Thorbjorn Jagland (norvegian), secretarul general al Consiliului Europei, se declară îngrijorat de recentele evoluţii din România, în special de cele legate de suspendarea preşedintelui. El a cerut Comisiei de la Veneţia să analizeze dacă aceste acţiuni sunt compatibile cu statul de drept şi cu democraţia. „Sunt foarte îngrijorat de recentele evoluţii din România, mai ales de acţiunile Guvernului şi Parlamentului în legătură cu instituţiile democratice.

Am cerut o opinie Comisiei pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei, din care România face parte, cu privire la compatibilitatea acestor măsuri cu principiile democratice şi cu statul de drept”, afirma Jagland. Comisia pentru Democraţie prin Drept, cunoscută drept Comisia de la Veneţia, este formată dintr-un grup de experţi constituţionali care examinează modul în care ţările membre ale Consiliului Europei respectă standardele democratice.

7 iulie. Hannes Swoboda îşi schimbă discursul în mod radical: „Trebuie să monitorizăm atent situaţia din România şi să acţionăm în cazul în care se încalcă legislaţia UE. În calitate de Grup Social-Democrat, avem o poziţie foarte clară: Există doar o întrebare pentru noi – dacă se încalcă legile şi valorile UE.”

7 iulie. Departamentul de Stat al SUA transmitea, prin purtătorul de cuvânt, că este „foarte preocupat de recentele evenimente din România, aliatul şi partenerul nostru în NATO, care ameninţă echilibrul democratic al puterilor şi subminează instituţiile independente precum justiţia”. „Facem apel la guvernul român pentru ca acest proces să fie realizat în manieră corectă şi transparentă cu un respect scrupulos pentru statul de drept şi idealurile democratice”, a continuat purtătorul de cuvânt a Departamentului de Stat.

7 iulie. Jean-Claude Mignon (francez), preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, a declarat: „Îmi exprim preocuparea faţă de evoluţiile din România. În calitate de stat membru al Consiliului Europei, România trebuie să respecte angajamentele asumate şi standardele europene. Independenţa justiţiei, în particular a Curţii Constituţionale, constituie o condiţie indispensabilă existenţei unui stat de drept”. Integral in Adevarul

***

România, „vedetă“ în presa străină. De ani de zile România nu a fost atât de prezentă în presa europeană ca în aceste zile. Marile cotidiene precum Le Figaro care nu aveau corespondenţi în România şi i-au trimis la Bucureşti. Altele folosesc ştirile marilor agenţii şi le comentează, dar aproape că nu există publicaţie care să nu relateze ultimele evenimente de la Bucureşti şi să încerce să le evalueze consecinţele.

Agenţia France Presse (preluată de presa europeană) – Parlamentul României a votat vineri în favoarea suspendării preşedintelui de centru-dreapta Traian Băsescu, în cadrul unei crize politice care generează temeri că democraţia din România ar fi expusă ameninţărilor. Un număr de 258 de senatori şi deputaţi din totalul de 432 au votat pentru destituirea lui Băsescu. (…) Preşedintele Băsescu a respins acuzaţiile aduse de USL şi a avertizat cu privire la riscurile pentru stabilitatea şi reputaţia ţării.

Agenţia Reuters (preluată de presa anglo-saxonă) – Votul de la suspendare face parte dintr-un şir de acţiuni politice fără menanjamente, care au paralizat activitatea parlamentară, au lovit în moneda naţională şi au provocat îngrijorări cu privire la capacitatea României de a respecta acordul de împrumut cu FMI. Viaţa politică din România este mai instabilă ca oricând. Este un haos, iar Ponta este al treilea premier în acest an, după ce predecesorii săi a trebuit să plece de la putere în urma protestelor faţă de austeritate şi corupţie.

Agenţia Associated Press – Parlamentul României a votat suspendarea preşedintelui Traian Băsescu vineri, stabilind cadrul pentru un referendum de suspendare şi sporind controlul guvernului de stânga asupra puterii. (…) Băsescu a mai fost suspendat şi în 2007, dar a reuşit să câştige referendumul. Dar popularitatea sa a scăzut, astfel că viitorul pe care îl are în faţă este unul nesigur.

Le Figaro, Franţa – Această bulversare politică în România intervine după o săptămână marcată de o avalanşă de decizii contestate ale USL care i-au adus vii critici în Europa (…) Primul-ministru român a încercat să dea asigurări liniştitoare: (…) “România va rămâne o ţară stabilă unde statul de drept, Constituţia, normele europene şi internaţionale vor fi respectate”, a adăugat el, arătând că va merge la Bruxelles săptămâna viitoare pentru a da garanţii partenerilor europeni. El s-a arătat pregătit să accepte o evaluare de legalitate a deciziilor luate în ultimele zile. Instabilitatea politică din România, una dintre ţările cele mai sărace din Europa, ar putea avea consecinţe asupra investiţiilor, au estimat analiştii. Moneda naţională, leul, s-a depreciat puternic în ultimele zile. După ce a înregistrat doi ani de recesiune economică severă, în 2009 şi 2010, economia a început să crească în 2011 graţie unui ajutor de urgenţă de 20 mld. euro de la FMI şi UE. În schimb, guvernul de centru dreapta susţinut de Traian Băsescu a consimţit la o cură de austeritate draconică, tăind temporar salariile funcţionarilor publici cu 25%.

Frankfurter Allgemeine Zeitung, Germania – Comisia Europeana ar putea să folosească raportul pe justiţie ca armă împotriva premierului Ponta. Sancţiunile ce pot fi aplicate României sunt reducerea fondurilor structurale, blocarea aderării la Spaţiul Schengen şi chiar retragerea dreptului de vot al ţării în Consiliul de miniştri al UE.

Deutsche Welle, Germania – O luptă internă pentru putere în guvernarea divizată a României a escaladat cu votarea de către Parlament a suspendării preşedintelui statului. Decizia trebuie să fie aprobată prin referendum în 30 de zile.

Der Standard, Austria – Premierul Ponta vede conspiraţii peste tot, dar tocmai el consolidează una. Ponta se urcă fără inhibiţii deasupra statului de drept atunci când califică deciziile Curţii Constituţionale drept motivate politic. Acest lucru pune sub semnul întrebării încrederea în statul de drept şi arată cât de normală este încă gândirea autoritară în România şi ce lipsă de cetăţeni conştienţi există în această ţară. Cât despre Ponta, lui însuşi îi lipseşte orice fel de legitimare a politicii sale. Nu a ajuns la putere în urma alegerilor, ci printr-o moţiune de cenzură. Pupila politică a lui Adrian Năstase se comportă de parcă ar fi beneficiarul unei majorităţi absolute. Lupta brutală pentru putere este ruşinoasă pentru un stat european şi ne reaminteşte de fosta schimbare a regimului, la care cetăţenii români au fost, de asemenea, spectatori.

El Pais, Spania – În România este într-un haos cum nu a mai existat de la căderea lui Ceauşescu. Comisia Europeană nu ar trebui să fie blândă cu un astfel de regres. Ziarul Financiar

Advertisements