Ştiri Europene – 12 iulie 2012 / Scenariul USL: Un viitor sumbru pentru România în UE

Financial Times: Prada este a învingătorului. UE are o nouă formă de contagiune faţă de care să îşi facă griji, şi anume practici antidemocratice în noi state membre, foste comuniste, ca Ungaria şi, acum, România, unde Guvernul luptă pentru putere cu preşedintele, iar Constituţia riscă să fie călcată în picioare, comentează Financial Times. Într-un editorial intitulat cu un joc de cuvinte “To Victor the spoils” (“Prada este a învingătorului”), Financial Times (FT) atarge atenţia asupra luptei pentru putere dintre Guvernul de la Bucureşti şi preşedinţie, în urma căruia preşedintele riscă să fie demis prin referendum, avertizând că modul în care s-a comportat Executivul României reprezintă un pericol atât pentru ţară, cât şi pentru alte state. “Premierul (român) Victor Ponta nu este făcut din aluatul provocator din care este făcut ungurul de dreapta Viktor Orban”, apreciază publicaţia. “Dar există asemănări tulburătoare între metodele pe care coaliţia sa de centru-stânga le-a utilizat pentru a-şi consolida puterea după ce i s-a cerut să preia conducerea în urma prăbuşirii Guvernului de centru-dreapta în aprilie”, continuă aceasta. În schimb, preşedintele Traina “Băsescu este perceput de către români ca un exponent al unei elite clientelare”, scrie FT, subliniind că, “dacă noului Guvern nu îi place ce a făcut Băsescu, (Executivul) ar fi trebuit să acţioneze cu mijloace democratice şi în interiorul statului de drept pentru a-l schimba”, precizând că “în cazul în care românii sunt sătui de Băsescu, ei au oportunitatea să voteze împotriva sa în alegerile (prezidenţiale) din 2014”. În opinia publicaţiei, “comportamentul Guvernului României” este “un exemplu negativ pentru vecinii din cadrul UE”, iar în contextul în care numeroase ţări occidentale afirmă că România şi Bulgaria au fost admise în Uniune “prematur”, acest comportament “riscă să complice speranţele altor candidaţi din Balcani”. FT, aduce Mediafax.

“Ajunge!” – demonstraţie la Berlin împotriva evenimentelor din România. Un grup de tineri români a ieşit în stradă la Berlin, pentru a protesta împotriva evenimentelor politice de la Bucureşti. Aproximativ 60 de tineri s-au adunat în faţa Ambasadei României din Berlin, pentru a protesta împotriva “jocurilor de putere” praticate în ultimele săptămâni la Bucureşti. Într-o demonstraţie paşnică, participanţii şi-au exprimat îngrijorarea faţă de ameninţările la adresa statului de drept, la adresa controlului democratic şi a independenţei justiţiei în România. “Cu multă îngrijorare şi indignare, noi, tinerii români din Berlin, observăm cum democraţia românească a fost erodată în ultimele zile, într-un ritm dramatic. Protestul nostru nu este orientat în favoarea sau împotriva unui partid sau a unor politicieni anume”, au anunţat organizatorii, Cristian Dragnea, Ursula Fernolend, Mona Vintilă şi Cătălin Tudoraşcu. Protestul de la Berlin a avut loc la scurt timp după ce mai mulţi responsabili germani au tras semnale de alarmă, referitor la evenimentele politice de la Bucureşti. Purtătorul de cuvânt al guvernului federal, Steffen Seibert, a vorbit despre “subminarea statului de drept”, în contextul diminuării de către guvernul Ponta a drepturilor Curţii Constituţionale din România. Ministrul Federal de Externe, liberalul Guido Westerwelle, şi-a exprimat chiar îndoiala în ceea ce priveşte integrarea completă a României în Uniunea Europeană. Tot la periclitarea existenţei în UE s-a referit şi Gunter Krichbaum, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, într-un interviu pentru DW. Acesta a adăugat că “ce se întâmplă acum depăşeşte cu mult situaţia din Ungaria”. Această realitate şi lipsa unei politici constructive în ultimii ani, spun protestatarii de la Berlin, îi determină pe mulţi tineri români să-şi construiască un viitor în străinătate. “Vrem motive să ne întoarcem în propria ţară, din care unii dintre noi au plecat pentru că li s-a confiscat dreptul la o viaţă decentă”, au scandat demonstranţii în faţa Ambasadei. Integral in Deutsche Welle

Revista Presei de la RFI. TAZ – Acuzarea în faţa oglinzii. Clasa politică din România este coruptă şi se luptă cu toate mijloacele împotriva oricărei reforme. Observaţii pe marginea unei restauraţii în procedură de urgenţă alături de Cătălin Voicu şi Sergiu Andon. Pe 6 iulie a fost o zi fericită pentru deputatul socialdemocrat Cătălin Voicu. Cu ambele mâini vota suspendarea preşedintelui Traian Băsescu de parcă vroia să sublinieze cu statura sa „rotundă” toate ilegalităţile ultimei perioade. Uita că la începutul lui iunie fusese el însuşi condamnat în primă instanţă la cinci ani de închisoare pentru mituirea unor judecători. La fel Sergiu Andon de la conservatori. Se plimba falnic pe holurile palatului lui Ceauşescu în ciuda unei decizii emise de ANI care îl face incompatibil cu funcţia de deputat din cauza unui conflict de interese. Dar asta nu contează nici pentru el nici pentru colegii parlamentari. Din această zi de vineri, Voicu şi Andon vor putea dormi mai liniştiţi. Fără Traian Băsescu, un preşedinte care a rupt pactul cu oligarhii români, ce li se mai poate întâmpla? Încă din 2007, Băsescu publica un bilet de la premierul Tăriceanu care îl ruga atunci să intervină în favoarea omului de afaceri Dinu Patriciu. Şi atunci a fost suspendat preşedintele, dar la referendum demiterea nu s-a concretizat. Astăzi însă, popularitatea sa este extrem de scăzută. Sigur, putem înţelege că pe românul de rând îl interesează condiţiile sale de trai în primă fază, iar acestea nu sunt tocmai roze după măsurile de austeritate promovate de Traian Băsescu. Nici măcar nu e surprinzător că 41% din români tânjesc după siguranţa socială dinainte de 1989. Sigur, Băsescu a făcut şi multe greşeli, stilul său prezidenţial e discutabil, unele afirmaţii chiar condamnabile. Dar Constituţia nu a încălcat-o şi acesta este singurul motiv legal pentru o suspendare şi/sau demitere. O vină, dacă are, este aceea că a susţinut forţe independente, precum cele promovate de Monica Macovei, pentru consolidarea statului de drept în România şi pentru crearea unui sistem juridic funcţional. De aceea, Traian Băsescu este detestat de corupţii din toate partidele. Da! Şi de cei din PDL, partid care oficial îl susţine. În România, sistemul de partide nu este organizat după schema clasică occidentală. Ideologii nu există, doctrine nici atât. Există unitatea politicienilor în a se apăra pe ei şi propriile interese. Restul este doar o adunătură conjuncturală orientată spre profit, deseori ilicit. Totul a culminat cu condamnarea lui Adrian Năstase. Până aici! Un fost premier, unul din cei mai puternici oameni din România la închisoare? Unde s-ar fi oprit toate astea? Atentatul la interesele politicienilor prin Justiţie este de neiertat în România. Le Monde – Temeri privind un derapaj al puterii în spatele demiterii preşedintelui. Lovitură de stat deghizată, derapaj al puterii sau simplă alternanţă la conducere? Demersul de demitere a preşedintelui român a provocat îngrijorări profunde în Europa occidentală. Pentru că în spatele procedurii legale par să se ascundă nişte semnale de subordonare a justiţiei de către noul Guvern al unei ţări unde demonii corupţiei încă nu au fost învinşi. Cotidianul francez explică cititorilor săi în mai multe capitole criza politică de la Bucureşti. Dintre ele, cel mai amplu este intitulat „mâna forte asupra instituţiilor statului”. Deşi majoritatea parlamentară era în mod evident suficientă pentru suspendarea preşedintelui, coaliţia de stânga de la Bucureşti a avut grijă să nu lase la voia întâmplării niciun detaliu. Aşa au fost demişi şefii Camerelor Parlamentului, iar preşedintele PNL Crin Antonescu a ajuns între timp chiar şef interimar al statului. Aşa a fost schimbat Avocatul Poporului, singura instituţie ce poate contesta Ordonanţe ale Guvernului la Curtea Constituţională. Aşa au fost schimbate conducerile de la Institutul Cultural Român, de la Televiziunea Publică, iar Monitorul Oficial a fost trecut în subordinea directă a Executivului. Punctul culminant al acestei înşiruiri de evenimente a fost ignorarea deciziei CCR în chestiunea reprezentării României la Bruxelles, când instanţa a decis că preşedintele este îndreptăţit de lege să participe la Consiliul European, dar Victor Ponta nu a fost de acord. Ameninţarea anulării efectelor juridice a provocat cele mai virulente reacţii europene şi au condus la situaţia de astăzi. Financial Times -Premierul român promite respectarea legii. Victor Ponta a promis că litera legii va fi rspectată în tensionata luptă politică dintre el şi preşedintele Traian Băsescu. Premierul a promis că va remedia imediat orice derapaj democratic identificat de Comisia Europeană. Miercuri, Executivul comunitar se va reuni pentru a discuta situaţia din România. „Chiar dacă o singură decizie luată de noi la Bucureşti nu respectă standardele europene, nu voi cere şase luni sau un an. Mă voi întoarce la Bucureşti şi, în măsura în care ţine de Guvern, voi face toate modificările imediat”, a spus Victor Ponta într-un interviu pentru Financial Times. Premierul a mai spus că a fost „foarte îngrijorat de reacţiile Europei şi tocmai de aceea” se află la Bruxelles pentru a da asigurări că statul de drept va fi respectat în România „în ciuda unor metode uneori balcanice de rezolvare a disputelor politice”. Comisia Europeană a anunţat că se va reuni miercuri pentru a analiza situaţia din România. Între timp, Victor Ponta a anunţat că referendumul de demitere a preşedintelui Băsescu se va desfăşura conform deciziei CCR. Înseamnă că plebiscitul nu va putea fi validat dacă la urne nu se prezintă 50% + 1 din alegătorii înscrişi pe listele electorale. RFI

De ce vrea Moscova să salveze Ciprul de la faliment. Moscova s-a oferit să dea Ciprului, stat al cărui sistem bancar este puternic expus la cel al Greciei, un ajutor de cinci miliarde de euro cu “condiţii lejere” în speranţa că astfel va salva de la faliment paradisul fiscal preferat şi va proteja investitorii ruşi, scrie La Tribune, care sugerează că Rusia ar putea fi interesată şi de dezvoltarea bogatelor zăcăminte de gaze naturale ale insulei. Ciprul, care de la 1 iulie a preluat prin rotaţie preşedinţia UE, resimte nevoia presantă de finanţare pentru a-şi recapitaliza sistemul bancar şi a ali­menta bugetul, prinse în vârtejul crizei din Grecia. De aceea, pe lângă ajutorul cerut Rusiei, preşedintele cipriot De­metris Christofias a cerut troicăi UE-BCE-FMI un împrumut de trei miliarde de euro şi a căutat sprijin şi în China. Recunoscut pentru legăturile vechi pe care le are cu Moscova, unde a studiat cinci ani şi şi-a întâlnit soţia, comunistul Christofias nu şi-a ascuns preferinţa pentru ajutorul rus, “mai puţin restrictiv decât cel al UE în privinţa condiţiilor”. “Ruşii, pentru că sunt prieteni buni, au grijă de Cipru”, a spus preşedintele, supranumit “oaia roşie” a Europei. Spre deosebire de europeni, Moscova nu cere ţării să reducă salariile funcţionarilor publici, cel mai mare consumator de venituri bugetare. Kremlinul are alte interese în Cipru decât reformele economice, considerând insula încă de la începutul anilor ’90 “un teren de afa­ceri extrateritorial”. Un număr foarte mare de holdinguri care controlează părţi importante din economia rusă îşi au bazele în Cipru, atrase de fiscalitatea scăzută. Unii economişti văd insula ca pe o bază pe care se sprijină economia subterană rusă şi ca un portavion care nu poate fi scufundat. De un deceniu, Ciprul se plasează printre primii trei mari investitori străini ai Rusiei. Aceste investiţii “ruso-ruse” nu s-ar putea face fără complicitatea Kremlinului, subli­niază La Tribune. Ciprul oferă oligarhilor ruşi posibilitatea de a plăti mai puţine impozite şi înalţilor funcţio­nari şansa de a-şi construi propriile afaceri prin intermediul unor firme paravan. De asemenea, descoperirea unor importante rezerve de gaze naturale în largul coastelor cipriote a trezit şi mai mult interesul Rusiei pentru această insulă. Prin ajutoarele date, Moscova speră că-şi va plasa companiile în poziţii de favorit în cursa pentru exploatarea resurselor Ciprului. Insula găzduieşte în plus o comunitate rusă destul de mare, care poate ajuta la distribuirea arma­mentului rus de contrabandă.  Ziarul Financiar

Tagged: În Europa, Europa 2012, Europa de Est, Mass-media, Romania

Posted in: 2012 - Europa, În Europa, Democratie, Europa de Est, Mass-media, Romania