Ştiri Europene – 14 iulie 2012 / “România – o oaie neagră si un cioban nebun”

Posted on 14/07/2012 by

12


WSJ: România merge pe un “drum politic riscant.” România merge “pe un drum politic riscant”, scrie Wall Street Journal, notând că Bucureştiul a ales “o perioadă nefastă” pentru a intra în “instabilitate politică”, riscul fiind pierderea liniei de finanţare asigurată de FMI, UE şi BM, situaţie care ar genera probleme economice. “România a ales o perioadă nefastă pentru a căpăta reputaţia de instabilitate politică. Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles joi, după o serie de atacuri la adresa Constituţiei care au culminat cu iniţierea procedurii de demitere a preşedintelui Traian Băsescu. Tensiunile deja s-au transmis investitorilor: leul a scăzut cu 2% în raport cu euro luna aceasta. Însă acesta s-ar putea dovedi doar vârful aisbergului dacă domnul Ponta va continua această strategie riscantă”, comentează Wall Street Journal. “Marele risc pentru România este pierderea liniei de finanţare asigurată de FMI şi UE prin acordul stand-by de tip preventiv în valoare de peste 5 miliarde de euro. Guvernul ar putea utiliza aceste fonduri în cazul în care sistemul bancar din România va fi blocat din cauza unei eventuale intensificări a crizei din zona euro. Acest lucru s-ar putea întâmpla dacă băncile străine opresc liniile de creditare în sucursalele din România, ceea ce reprezintă peste 80% din sectorul bancar românesc, limitând capacităţile de împrumut. Doar băncile elene contribuie cu aproape 20% la creditarea externă a băncilor din România, conform Royal Bank of Scotland”, notează WSJ. “Până acum, România şi-a îndeplinit obligaţiile economice ale acordului. Reducerea cheltuielilor şi creşterea impozitelor au condus la reducerea deficitului bugetar la 5,2% din PIB anul trecut, de la 9% în 2009; creşterea economică a fost de 2,5% în 2011, după doi ani de contracţii. Dar nu există garanţii că România va rămâne pe această cale. Actualul scandal poate părea în cea mai mare parte de natură politică: domnul Ponta, un politician de stânga, încearcă să reducă puterile Curţii Constituţionale independente. Dar el va câştiga susţinere populară pentru demiterea preşedintelui de centru-dreapta Băsescu, asociindu-l pe acesta cu măsurile de austeritate nepopulare iniţiate în 2009. Desigur că domnul Ponta va încerca să menţină ambele direcţii, angajându-se public să respecte condiţiile programului UE/FMI. Dar, dat fiind că alegerile parlamentare vor fi în noiembrie, tentaţia de a relaxa austeritatea fiscală va fi puternică”, adaugă WSJ. Dar România nu riscă doar pierderea liniei de creditare de la UE şi FMI. “Presiunile asupra instanţelor independente trimit un semnal negativ investitorilor străini în legătură cu ameninţările la adresa statului de drept în România. (…) În contextul în care economia europeană încă este tensionată, testarea răbdării liderilor UE este un drum nechibzuit pentru România”, atrage atenţia publicaţia financiară. WSJ, aduce Ziarul Financiar.

O delegație a Consiliului Europei vizitează săptămâna viitoare România, în urma suspendării președintelui. Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), francezul Jean-Claude Mignon, va efectua miercuri şi joi o vizită în România, în cadrul căreia urmează să întâlnească oficiali politici, în urma suspendării preşedintelui Traian Băsescu, a anunţat APCE vineri, relatează AFP. Mignon, însoţit de doi reprezentanţi ai grupurilor politice din cadrul Adunării, urmează să se întâlnească miercuri cu premierul Victor Ponta, preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea şi preşedintele Senatului Petru Filip. Pentru joi sunt prevăzute întâlniri cu Băsescu şi preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean. Pe 6 iulie, Mignon a îndemnat ca actuala criză din România să fie soluţionată printr-un dialog politic, respectând drepturile opoziţiei, Constituţia şi legile în vigoare. Uniunea Europeană (UE) l-a somat joi pe Ponta să restaureze puterile Curţii Constituţionale, iar acesta a promis imediat că va da curs solicitărilor UE. Adevarul.

Presa străină, diplomaţi, oameni de afaceri: Incertitudinea politică dăunează economiei româneşti.  Semnale alarmante pentru România vin din toate părţile: din presa economică internaţională, de la diplomaţi străini, dar şi de la oamenii de afaceri români. “România şi-a ales o perioadă complet nepotrivită pentru a căpăta o reputaţie de ţară cu instabilitate politică. Tensiunile deja s-au transmis investitorilor: leul a scăzut cu 2% în raport cu euro luna aceasta. Însă acesta s-ar putea dovedi doar vârful aisbergului dacă domnul Ponta va continua această strategie riscantă”. Analiza citată a fost publicată de cotianul economic american Wall Street Journal. Riscurile economice pe care le vede Wall Street Journal pentru România se referă la o eventuală pierdere a liniei de finanţare deschisă cu FMI, în valoare de 5 miliarde de euro. Or, împrumutul ar fi fost util în cazul în care sistemul bancar din România va fi blocat din cauza unei intensificări a crizei din zona euro. Scenariul este probabil dacă băncile străine, care reprezintă 80% din sectorul bancar românesc, opresc liniile de creditare pentru sucursalele din România. Potrivit aceleiaşi publicaţii economice, deşi România şi-a îndeplinit până acum obligaţiile economice, a redus cheltuielile, a crescut impozitele, nu există garanţii că Bucureştiul va rămâne pe acelaşi drum. Wall Street Journal mai comentează că probabil premierul Victor Ponta va promite public că va respect condiţiile convenite cu FMI. Însă având în vedere că se apropie alegerile parlamentare, tentaţia de a relaxa austeritatea va fi mare. Semnale vin şi de la diplomaţii străini. Ambasadorul Austriei la Bucureşti, Michael Schwarzinger, avertizează că investitorii ar putea deveni mai precauţi dacă actuala criză politică se va prelungi. “E în interesul României şi pentru binele ei economic şi social ca toate forţele politice să fie unite şi să depăşească pe cât de repede posibil actuala perioadă de incertitudine, spune diplomatul austriac. “România are nevoie de stabilitate politică pentru a oferi investitorilor condiţii economice propice pe termen lung”, mai spune Schwarzinger. El adaugă că investitorii austrieci au strategii pe termen lung, ceea ce înseamnă că sunt aici ca să rămână, dar că urmăresc cu atenţie evenimentele din România. Austria este cel de-al doilea investitor din România. Datele Băncii Naţionale au venit vineri să confirme apetitul tot mai scăzut al investitorilior. Investiţiile străine directe au scăzut în primele cinci luni ale anului cu 384 de milioane de euro. În prezent, sunt de 465 de milioane de euro. RFI

România – noua oaie neagră a Uniunii Europene. Prezenţa lui Victor Ponta la Bruxelles, atent înregistrată şi comentată, extinde perspectiva critică asupra situaţiei politice din România, nuanţînd şi reacţiile Uniunii Europene faţă de erorile tinerei sale membre.

O ploaie de articole a însoţit şi glosat, în ploioasa zi de vineri, 13 iulie, prezenţa la Bruxelles a premierului Victor Ponta. Din noianul textelor citite s-au impus atenţiei editorialele care relevă tocmai carenţele de comportament democratic, abaterile, mergînd pînă la încălcarea principiilor statului de drept, în ţări precum România, în primul rînd, în împrejurările date.

Pare ciudat că tocmai cei mai tineri membri ai Uniunii Europene ignoră sau poate uită cel mai repede că dintru început şi mereu, familia în care au fost primiţi a fost şi este un proiect democratic. Evenimentele din ultimele săptămîni din România, confirmă această impresie.

Voiajul premierului român la centrala Uniunii Europene ar putea fi comparabil, pînă la un punct, cu legendarul drum la Canossa al regelui Henric al IV-lea…

Ponta, spăşit, a promis că se va conforma şi va susţine recomandările Comisiei, semnalează FRANKFURTER RUNDSCHAU. Ziarul reţine însă şi un alt detaliu, ce indică limitele căinţei: colaborarea cu Băsescu ar fi imposibilă, fiindcă acesta blochează politica noului guvern.

Mai mult decît atît, ziarului citat i se pare că reacţia preşedintelui Parlamentului European, social-democratul Martin Schulz, faţă de gravele erori comise de prietenul său de la Bucureşti ar fi fost curajoasă. Cum este posibil aşadar ca măsurile luate în ultimele săptămîni de USL, care trec drept grave încălcări ale principiilor statului de drept şi democraţiei, (din care motiv Angela Merkel l-a şi convocat pe ambasadorul României la Berlin, spre a-i comunica acestuia îngrijorarea) să fie totuşi privite cu îngăduinţă? Răspunsul îl dă acelaşi ziar: Europa se ordonează nu doar de-a lungul frontierelor fiscale ci şi a celora partinice.

Berlinul se arată îngrijorat de evoluţiile ne-democratice din România, Bruxelles-ul pledează pentru respectarea principiilor statului de drept, observă RHEINISCHE POST în articolul consacrat convocării ambasadorului Lazăr Comănescu la Cancelaria Federală, unde a conferit cu Christoph Heusgen, consilierul Angelei Merkel în domeniul politicii externe. Cotidianul german remarcă un element cu totul neobişnuit: întîlnirile de acest fel, conform uzanţelor diplomatice, au un caracter confidenţial. Faptul că de astă dată convocarea ambasadorului României a fost dată publicităţii, poate constitui şi un indiciu al îngrijorării Berlinului faţă de evenimentele de la Bucureşti, faţă de apriga luptă pentru putere de pe malurile Dîmboviţei, dă de înţeles lectura textului.

Asupra riscurilor maniheismului politic se opreşte un editorialist al cotidianului DIE PRESSE într-un cu totul remarcabil articol. Cine a urmărit convulsiile politicii interne româneşti în ultimele săptămîni, reflectate acribic în paginile presei germane – citat este FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, în context – acela îşi dă seama că o clică dezlănţuită încearcă cu toate mijloacele ce-i stau la dispoziţie, să-şi cimenteze puterea şi să elimine adversarii politici.

Autorul textului reţine şi un detaliu mai puţin luat în seamă şi anume că Ponta a ajuns la putere nu datorită unui succes electoral, ci s-a instalat ad-interim, în urma unui vot de neîncredere, spre a conduce guvernul pînă la alegerile de la finele toamnei.

Confruntat cu caracterul intempestiv al măsurilor adoptate în timp record de USL, oricine ar putea riposta că cine dispune în parlament de o majoritate confortabilă, este legitimat să schimbe legile. Dar, a se sluji de mandat, aşa cum face Ponta, spre a modifica însuşi aparatul de stat, întrece măsura.

Fireşte că membrii taberei de stînga vor riposta că ceilalţi, alias preşedintele Băsescu, nu sunt nici ei uşă de biserică şi că Ponta nu ar face decît să repare ceea ce rivalul său a stricat. Terenul va fi curăţat cînd ultima bătălie împotiva lui Băsescu va fi cîştigată, abia după aceea se va putea proceda din nou corect.

Bun cunoscător al metehnelor politicii est-europene, autorul textului publicat în cotidianul austriac semnalează că acest tip de explicaţii pot fi frecvent auzite în Europa Centrală şi de răsărit, la fel argumentează şi Victor Orban, la fel au argumentat la vremea lor şi fraţii Kaczynski în Polonia, uzînd de belicoasa retorică a înfruntărilor finale. Adversarului i se contestă orice legitimitate, în timp ce propriilor soldaţi li se atribuie rolul unor serafimi.

În căutarea cauzelor acestui „maniheism” remanent, ziaristul depistează faliile ideologice din timpul războiului rece şi a dictaturii comuniste, puternica aversiune a populaţiei autohtone faţă de autorităţile instalate de Soviete.

Problema este însă că în anul 2012 părţi ale elitei politice est-europene au conservat aceste reflexe şi că luînd cu asalt bastionul advers, distrug şi pilonii statului de drept. Posibilitatea de a dialoga civilizat cu adversarul său liberal de dreapta pare a depăşi forţa de imaginaţie a lui Ponta. Şi colegul său ungar, deşi situat în tabăra conservatoare, dă impresia că nu ia în calcul o eventuală înfrîngere electorală.

Ce-i rămîne Europei de făcut într-o astfel de situaţie? Ea îi poate dojeni pe actorii acestui scenariu real, dar observatorii ei nu au în nici un caz dreptul de a ţine partea vreunuia din adversari. Observatorii europeni trebuie să apere nu combatanţii ci instituţiile statului.

Cine nu este cu noi este împotriva noastră, se poate afla din cuprinsul unui alt articol, apărut tot în DIE PRESSE pe marginea atacurilor pe care România, Ungaria şi Bulgaria le comit împotriva statului de drept şi a democraţiei. Autorul textului enumeră şi mijloacele coercitive de care Uniunea Europeană poate uza spre a-i aduce la raţiune pe rebeli.

Năravurile rele ale acestora fuseseră însă dinainte cunoscute, deja din 2007 cînd, odată cu primirea Bulgariei şi a României în Uniunea Europeană, scepticii s-au temut de ce putea fi mai rău: practici guvernamentale nedemocratice, lipsa de independenţă a justiţiei, corupţie endemică. Cinci ani mai tîrziu, temerile acestora sunt confirmate – află cititorul din cuprinsul articolului apărut în DIE ZEIT, intitulat România – ţara unde a guverna înseamnă a jefui.

Chapeau-ul analizei rezumă dramatica situaţie în termenii următori: In lupta dintre premierul Ponta şi preşedintele Băsescu nu există buni şi răi. O elită coruptă deţine controlul asupra ţării.

Felul în care România este guvernată nu corespunde standardelor europene, duce mai departe ideea editorialistul cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. In comentariul său, intitulat România nu este o chestiune de familie, poate fi citită şi dureroasa dar adevărata constatare: Primirea unor state în Uniunea Europeană, din raţiuni politice simbolice se dovedeşte acum a fi fost o eroare. Încercările de a remedia ce poate fi remediat, nu au voie să eşueze din cauza solidarităţii între rubedeniile de partid. Deutsche Welle

AFP: UE, prost dotată pentru apărarea acquis-urilor democratice. Uniunea Europeană plăteşte în România, dar şi în Ungaria sau Bulgaria preţul unei extinderi efectuate un pic prea repede şi pare ciudat de prost dotată pentru apărarea, în interiorul său, a acquis-urilor democratice pe care le predică ţărilor ce aspiră să i se alăture, comentează AFP, preluată de Mediafax. Odată cu criza politică românească, „istoria pare să se repete”, având în vedere evenimentele de anul trecut din Ungaria, apreciază Corina Stratulat, analist în cadrul European Policy Centre. „Aceste evenimente arată că acquis-urile democratice nu sunt ireversibile”, este de părere aceasta. Ea recunoaşte, totuși, că suspendarea în vederea destituirii a preşedintelui român, Traian Băsescu, de către premierul Victor Ponta nu are aceleaşi izuri naţionaliste ca la Budapesta, unde şeful Guvernului, Viktor Orban, dezvoltă o retorică antieuropeană. O criză politică zguduie şi Bulgaria, în privinţa unor nominalizări de judecători, în urma destituirii, joi, a preşedintei principalului sindicat al magistraţilor, aflată în conflict cu puterea. O constatare este destul de împărtăşită la Bruxelles, şi anume că aderarea unor foste ţări comuniste din Europa de Est s-a făcut „prea repede”, notează Stratulat. Atât de repede, încât Bulgariei şi României le-a fost impus un Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) cu scopul de a le îndemna să continue, după admiterea în UE, în 2007, reformele în materie de independenţă a justiţiei şi luptă împotriva corupţiei. Acest mecanism, care prevede o evaluare regulată din partea Comisiei Europene (CE) a progreselor sau reculurilor înregistrate la Sofia sau la Bucureşti, va fi foarte probabil prelungit săptămâna viitoare, în contextul evenimentelor recente. Acest lucru ar urma să aibă drept consecinţă directă blocarea aderării lor la Spaţiul Schengen. Integral in Adevarul

Advertisements