Ştiri Europene – 16 iulie 2012 / “România şi riscul expulzării”

Posted on 16/07/2012 by

7


Revista Presei de la RFI. Spiegel: Prietenul meu, anti-democratul. Socialdemocraţii şi conservatorii germani au probleme cu membrii controversaţi ai familiei lor politice. În cazul României, socialiştii dovedesc o uimitoare reţinere. La fel cum o făceau conservatorii în cazul Ungariei. Cancelarul german demonstrează un interes deosebit pentru România. Vorbeşte la telefon cu preşedintele suspendat, apoi îl convoacă pe ambasadorul României la Berlin şi îi transmite că Germania vede ameninţată separarea puterilor în statul român. Şi faptul că această întâlnire este comunicată public este o raritate. Se pare că Angela Merkel are un interes vădit în a face cât mai cunoscută poziţia intransigentă faţă de România. Victor Ponta ne arată cum n-ar trebui să se comporte un democrat cuminte. Dar prietenii săi de partid sunt surprinzător de reţinuţi. Unele critici au apărut din partea socialdemocraţilor germani, dar mult prea cuminţi. Vedem că România nu este un subiect plăcut pentru stânga germană. Dar ezitarea socialiştilor germani nu este specifică partidului lor. Şi conservatorii se manifestau la fel atunci când prietenul Viktor Orban derapa în Ungaria. Despre Silvio Berlusconi aţi auzit ceva? Nimic! La fel şi în cazul discursurilor naţionaliste ale fraţilor Kaczynski în Polonia. Poate putem argumenta că reţinerea în a da peste degete propriilor colegi de partid european înseamnă o mai mare integrare a Europei. Şi poate că percepţia selectivă a realităţii va avea ca efect secundar reducerea deficitelor de identitate pentru cetăţenii Europei. De asta Uniunea are oricum nevoie. La Croix: Şeful Guvernului de la Bucureşti nu va uita prea repede ultima sa excursie la Bruxelles. În timp ce el dă asigurări că România respectă statul de drept, majoritatea sa parlamentară face orice să-l demită pe preşedinte. Există multe semne de întrebare legate de conflictul politic de la Bucureşti, dar cel mai mare este acela legat de modificarea legii referendumului. Victor Ponta a asigurat la Bruxelles că scrutinul va fi organizat conform deciziei CCR. La Bucureşti pare însă să fi uitat de acel angajament. Ponta este un politician balcanic. Practică un discurs dublu care demonstrează că presiunea majorităţii politice din România este mult mai mare decât cea exercitată de la Bruxelles. Dacă adăugăm şi discursul preşedintelui interimar Crin Antonescu, în care a subliniat că România nu are de ce să ia ordine din afara ţării, atunci ne putem da seama lesne de ce subiectul aderării la Schengen devine un mijloc de presiune. Stern: România se teme pentru aderarea la Schengen. Guvernul român este îngrijorat de efectele scandalului politic care acaparează întreaga ţară. Cel mai probabil, aderarea României la spaţiul Schengen de liberă circulaţie va fi amânată. Titus Corlăţean este ministrul Justiţiei şi ştie că de raportul de monitorizare pe Justiţie al Comisiei Europene va depinde eventuala aderare a României la acordul Schengen. Documentul este aşteptat miercuri. Până atunci, Corlăţean se teme că raportul MCV va conţine şi o dimensiune politică ce se va referi la actualul conflict de la Bucureşti. Unele state, în opinia ministrului, se vor folosi de aceste concluzii politice pentru a îngreuna accesul României la spaţiul de liberă circulaţie. Financial Times: Promisiunile verbale par a nu mai avea greutate în Europa. Există îngrijorări extinse că Victor Ponta nu îşi va respecta angajamentele de reconfirmare a principiilor democratice în România. Întrebarea “Ce-i de făcut în cazul României” dezvăluie o dilemă mai mare pe care Europa o are în prezent. Este vorba de relativa lipsă de putere a UE atunci când într-un stat membru trebuie apărate principiile statului de drept. Istoria ne aduce aminte că UE a fost creată cu puteri reduse de intervenţie în chestiuni juridice naţionale. Dar asta înseamnă şi că, în virtutea unor evoluţii recente îngrijorătoare, comunitatea are nevoie de noi mijloace de acţiune pentru a proteja valorile sale fundamentale. Deocamdată, la Bruxelles ar putea fi decisă doar utilizarea articolului 7 din Tratat, care prevede posibilitatea suspendării dreptului de vot al unui stat membru. Opţiunea “nucleară” este însă mult prea dură. Uniunea are nevoie de modalităţi mai moderate de acţiune. Adevărat că în cazul României ar mai exista cele două variante pe Justiţie şi spaţiul Schengen, dar este greu de crezut că Victor Ponta va pleca urechea la aceste ameninţări. Deocamdată, interesele sale interne sunt mult mai mari decât cele externe ale ţării sale. RFI

România şi riscul expulzării. Traian Băsescu ar fi vrut crearea Statelor Unite ale Europei. Dar acţiunile adversarilor săi ar putea ajunge să scoată România din aceste “State”. În faţa masivului tir de baraj generat în occident de intempestiva scoatere din funcţiune, de către USL şi aliaţii ei, a statului de drept, Victor Ponta a dat înapoi şi a promis marea cu sarea. În România se vor rectifica urgent greşelile făcute, a promis el la Bruxelles, făgăduind totodată, în faţa liderilor occidentali, altfel decât oamenii săi de la Bucureşti, că se vor respecta cu stricteţe deciziile Curţii Constituţionale. În timp ce Şefii Comisiei Europene şi a Consiliului European îl avertizau pe Victor Ponta, ambasadorul României era convocat la cancelariatul federal de la Berlin. În faţa reprezentantului Bucureştilor, Angela Merkel şi guvernul ei şi-au exprimat odată în plus „puternica îngrijorare” în legătură cu restrângerea prerogativelor Curţii Constituţionale româneşti. Şi cu manipularea Monitorului Oficial. Convocarea unui ambasador reprezintă un instrument de exprimare a alertei, care vorbeşte un grai clar şi puternic. Nu e de mirare că ministrul de externe Marga, a încercat s-o scalde, la Bucureşti afirmându-se că, la Berlin ar fi fost vorba de o întâlnire de rutină. Or, credibilitatea serviciului de presă al guvernului german nu lasă de regulă prea mult de dorit. Exactitatea nemţească e, oricum, proverbială. Dacă afirmă că s-a produs o convocare, iar marile ziare germane preiau ca atare acest comunicat, punându-şi la bătaie reputaţia şi prestigiul, nu există nici un motiv să se pună la îndoială formularea sa. În schimb e bine ştiut faptul că Andrei Marga  are o adecvare problematică la adevăr. Într-o scrisoare adresată omologilor săi occidentali înainte de plecarea lui Victor Ponta la Bruxelles, şeful diplomaţiei române semnase un text în care, potrivit prestigiosului cotidian Frankfurt Allgemeine Zeitung, Marga „amalgamase” nu doar „propaganda de partid”, ci şi „semi-adevărurile cu minciunile”. Astfel, actualul ministru de externe pretinsese că USL nu ar fi  avut niciodată intenţia de a-i schimba pe judecătorii Curţii Constituţionale. Or,  devansând această aserţiune aflată în răspăr flagrant faţă de realitate,  Crin Antonescu, omul care avea apoi să-l înlocuiască interimar pe Traian Băsescu afirmase la 2 iulie că, dimpotrivă, miza era, culmea, „intrarea în normalitate a Curţii Constituţionale”. Integral la Deutsche Welle.

Die Welt: Avertisment dur al UE la adresa României. Niciun stat membru nu s-a mai confruntat cu aşa ceva. Dacă situaţia României se va înrăutăţi în continuare, ţara noastră va fi primul stat european căruia i se va suspenda dreptul de vot, avertizează mai mulţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, citaţi de Die Welt. Avertismentul Comisiei Europene se referă la punerea în aplicare a articolului 7 din Tratatul European, articol care nu a fost invocat niciodată în istoria Uniunii Europene, informează hotnews.ro. CE nu exclude suspendarea statului de membru în UE al României. Cu această declaraţie sunt citaţi diplomaţi europeni de la Bruxelles. Premierul României, Victor Ponta, care a iniţiat săptămâna trecută procedurile de demitere din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, promisese cu o zi înainte, la Bruxelles, că va revizui unele măsuri luate în lupta împotriva lui Băsescu precum şi unele ce ar fi putut spori controlul asupra Justiţiei independente din ţară, scrie cotidianul german. Un diplomat european a declarat că, în cazul în care Victor Ponta nu va restaura fără întârziere statul de drept conform standardelor UE, Comisia nu va ezita să folosească toate mijloacele legale. Printre acestea se numără şi articolul 7. “Dacă situaţia se va înrăutăţi pentru că partea română nu ia în serios angajamentele asumate, atunci instituţiilor europene le stau la dispoziţie arme, printre care toate articolele Tratatului European”, a spus diplomatul citat de Die Welt sub acoperirea anonimatului.Integral in Capital

Silvio Berlusconi anunta ca va reveni in viata politica la alegerile de anul viitor. Fostul premier italian Silvio Berlusconi a oferit cea mai clara dovada ca se va intoarce in viata politica si va candida pentru a patra oara la functia de prim-ministru al Italiei in 2013. Intr-un interviu publicat sambata de un ziar italian, Berlusconi declara ca fara el, Partidul Poporul Libertatii va obtine la votul de anul viitor doar 8%, dupa ce in anul 2008 a castigat 38% din voturi. ”Exista o sustinere puternica pentru o noua candidatura a presedintelui Berlusconi” si ”cred ca, in cele din urma, se va decide sa candideze”, a declarat Angelino Alfano, secretar al partidului Poporul Libertatii. Alfano a insistat asupra faptului ca Silvio Berlusconi ”a guvernat in timpul unor ani dificili si a predat mandatul unui guvern tehnocrat, fara a fi invins in Parlament si fara a pierde alegerile” The Guardian

Turcia şi Polonia, la masa bogaţilor. Board-ul executiv al Fondului Monetar Internaţional va primi noi membri. Turcia şi Polonia vor avea, în premieră, reprezentanţi în board-ul executiv al FMI, în conformitate cu un acord politic convenit recent, au declarat pentru Wall Street Journal (WSJ) surse apropiate situaţiei. Acordul subliniază procesul de transfer al puterii în sistemul economic şi financiar mondial către economiile emergente. Cele două ţări vor deţine, prin rotaţie cu alte state, câte un loc în conducerea FMI. Creşterea influenţei Poloniei şi Turciei la FMI va eroda puterea de vot a Europei de Vest, după ce statele cu economii emergente s-au angajat să suplimenteze substanţial resursele Fondului, pentru a combate criza datoriilor de stat din zona euro. “Este un pas important către creşterea rolului economiilor emergente în board şi în procesul decizional”, a afirmat pentru WSJ un oficial FMI. După implementarea planului, Statele Unite şi Europa vor continua să aibă majoritate în conducerea FMI. Odată cu creşterea semnificativă a “greutăţii” statelor emergente în eocnomia globală şi cu majorarea contribuţiilor acestor ţări la FMI, mai ales având în vedere că, în ultimii ani, cea mai mare parte din împrumuturile acordate de Fond au mers către Europa, ţările în dezvoltare cer mai multă influenţă în luarea deciziilor importante care vizează economia mondială. China, India, Rusia şi Brazilia au obţinut deja locuri în consiliul executiv al FMI, format din 24 de membri. Potrivit acordului politic recent, Belgia şi Olanda vor avea un singur membru, prin rotaţie, în board-ul FMI, iar Turcia îşi va împărţi scaunul cu Austria, Ungaria şi Cehia. Polonia va împărţi un loc cu Elveţia. RFI.

Advertisements