Ştiri Europene – 17 iulie 2012 / “UE sporeşte presiunea”

Posted on 17/07/2012 by

8


Reacţia dură a Uniunii Europene nu domoleşte uraganul de la Bucureşti. Premierul Victor Ponta a rugat Parlamentul să se reunească în şedinţă extraordinară şi să tranşeze situaţia, dar nu este clar acum pentru ce se reuneşte Parla­mentul de vreme ce legea referendumului, cea examinată de Curtea Constituţională, a fost declarată, pe fond, constituţională şi este la promulgare. De când s-a declanşat scandalul, în urmă cu două săptămâni, confuzia este arma principală folosită de politicieni. Premierul Victor Ponta a fost convocat la Bruxelles de şeful Comisiei şi de cel al Consiliului European, Durao Barroso, respectiv, Herman Van Rompuy. A spus acolo că deciziile Curţii Constituţionale vor fi respectate în România. Întors acastă a susţinut că nu a promis nimic şi că Parlamentul este suveran în a lua deciziile, inclusiv cele referitoare la valabilitatea referendumului. Parlamentul ar urma să se reunească, dar aici nu poate face mare lucru pentru că legea este la promulgare. Lui Ponta i s-a cerut de la Bruxelles să redea Curţii Constituţionale prerogativele de dinaintea începerii acestei furtuni politice. A spus că va respecta cea ce Europa i-a cerut. Dar, la Bucureşti, se spune altceva. Nu Europa decide în privinţa legilor din România! “Legile României care, prin efectele Constituţiei, sunt ţinute să respecte toate angajamentele internaţionale pe care România le-a semnat se fac în România şi nu se negociază în altă parte”, cum afirmă Crin Antonescu. Răspuns greşit. UE a decis de multe ori în privinţa legilor din România, chiar dacă ar trebui să ne referim doar la ceea ce se cheamă acquis comunitar. Mii de legi în România au fost modificate astfel încât să fie puse în acord cu legislaţia europeană într-un domeni sau altul. Aceasta a fost înţelegerea, iar România a trebuit să o respecte pentru că a dorit să se integreze în UE. Închiderea celor 31 de capitole de negociere cu Uniunea s-a produs sub administraţia PSD, iar Ponta era în Cabinet. Cine a negociat atunci ştie că am avut de-a face nu cu o negociere propriu-zisă: s-au pus de acord doar termenii în care legislaţia comunitară să fie preluată în legislaţia internă, nu s-au negociat legile UE. Fără această cedare de suveranitate, chiar şi parţială, România nu s-ar fi integrat. Afirmând “suveranitatea” naţională a ţării, liderii politici uită de “criteriile de la Copenhaga”. Sunt criteriile pe care orice ţară a trebuit să le îndeplinească pentru a se integra. Ultimele au fost criteriile economice (vă mai aminiţi de “o economie de piaţă funcţională, capabilă să facă faţă forţelor pieţei” care a dat României atâtea bătăi de cap?) Primele criterii de la Copenhaga sunt însă cele politice (înaintea celor economice şi de acquis comunitar) – în primul rând existenţa unui stat de drept, a unei justiţii corecte. Tocmai aceste lucruri sunt puse în discuţie în România de liderii UE, în frunte cu Barroso sau Merkel. Pur şi simplu, cu alte vorbe, se spune că România nu respectă criteriile politice de la Copenhaga, aplicabile tuturor membrilor UE! Nimeni în România, dar nimeni, nu poate invoca, în această privinţă, suve­ranitatea naţională pentru a respinge criticile Uniunii. Criteriile de la Copenhaga fac parte din setul de valori acceptate de România. România nu a putut negocia nimic aici şi nici nu va putea vreodată. Premierul a mers la Bruxelles şi s-a plâns că liderii UE au fost minţiţi de fosta putere şi a acuzat lobby-ul partidelor de dreapta. Dar ieşirile premierului la adresa cancelarului german nu au impresionat Berlinul. Iar la Bruxelles, Ponta nu a convins cine ştie cât, dovadă fiind reacţiile după întâlnirile pe care le-a avut acolo. Pe toate tonurile, partidele de la putere susţin că nu au primit o “to do list” – celebrele liste care erau înaintate guvernelor României, înainte de aderare. “Nu au fost cereri, au fost 11 întrebări. Barroso a ridicat nişte întrebări, avea nişte informaţii, unele dintre ele corecte, altele incorecte. (…) Referitor la problema cu ordonanţele de urgenţă: «De ce s-a dat ordonanţă de urgenţă privind referendumul?» Am spus – «că asta nu e o chestie normală» – aveţi dreptate, dar vă anunţ că Ordonanţa 106/2009 dată de guvernul Boc privea schimbarea legii referendumului. În 2009 era stat de drept şi acum nu e stat de drept sau e aceeaşi măsură? Eu am informat, nu făceam o polemică şi acum înştiinţez că Guvernul a dat acea ordonanţă de urgenţă deoarece în Parlament se votase o lege care era blocată de către Băsescu şi PDL. În momentul în care a fost deblocată de către Curtea Constituţională, nu se va mai folosi instrumentul ordonanţelor de urgenţă”, spune Ponta. Dar comunicatul Comisiei Europene sugerează cu totul altceva. Integral in Ziarul Financiar

Revista Presei de la RFI. Financial Times: UE sporeşte presiunea asupra României.  Liderii europeni plănuiesc să trimită observatori în România pentru a monitoriza respectarea principiilor democraţiei în ţară. Intenţia a fost exprimată de mai mulţi oficiali europeni în contextul crizei politice de la Bucureşti şi a îngrijorării provocate de aceasta la Bruxelles. Bucureştiului ar urma să-i fie impus un termen până la finele anului pentru a îndeplini cerinţele formulate de Comisia Europeană şi pentru a reinstaura statul de drept şi independenţa Justiţiei. De asemenea, raportul MCV de mâine este aşteptat să tragă un semnal dur de alarmă: conflictul politic riscă să anuleze toate eforturile depuse de România în ultimii ani. „România făcea progrese notabile în chestiuni precum modernizarea Justiţiei şi combaterea crimei organizate, dar evenimentele recente au schimbat totul”. Cu această declaraţie este citat un diplomat european familiarizat cu textul raportului. Comisarii europeni care s-au reunit luni la Bruxelles pentru a finaliza raportul sunt, în majoritate covârşitoare, în favoarea transmiterii unui mesaj dur Bucureştiului care trebuie să elimine ameninţările la adresa democraţiei. Premierul Victor Ponta a negat în repetate rânduri că procesul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu ar fi conţinut ilegalităţi. Cu toate acestea, prim-ministrul a trimis luni o scrisoare la Bruxelles în care se angajează să anuleze iniţiative legislative care ar submina independenţa Justiţiei. Un purtător de cuvânt al CE a confirmat primirea documentului şi a apreciat faptul că România face paşi în direcţia bună. Acelaşi oficial a adăugat însă că liderii europeni nu sunt mulţumiţi în totalitate de angajamentul lui Victor Ponta şi că cer mai multe schimbări. TAZ: Ne batem, ne împăcăm! Adevărata miză a conflictului politic din România trebuie să fie apărarea democraţiei. Pentru că disensiunile dintre Victor Ponta şi Crin Antonescu, pe de-o parte, şi Traian Băsescu, de cealaltă parte, nu sunt altceva decât jocuri politice murdare. E un meci în care se luptă fără mănuşi pentru influenţă şi câştiguri. Principiile statului de drept şi cele ale democraţiei joacă un rol secundar în această luptă. Coaliţia de centru-stânga, la putere în România, schimbă oameni, posturi, instituţii întregi pentru a înlesni demiterea preşedintelui Băsescu. Adversarii lui Băsescu, în frunte cu premierul implicat într-un scandal de plagiat, profită şi de nemulţumirea populaţiei în contextul anilor de austeritate la care a fost supusă în contextul crizei economice. Economia de piaţă socială, solidaritate cu diferite categorii nevoiaşe – astea sunt concepte învechite comuniste în ochii majorităţii politicienilor români. Şi în timp ce bătălia e în toi cu mijloace mai mult sau mai puţin curate ce face Europa? La nivel politic nimic. Pentru că politicienii europeni uită esenţialul: importante principiile democratice şi normele statului de drept, nu luptele politice în care sunt implicaţi politicieni dubioşi şi obsedaţi de putere. Preocuparea tuturor trebuie să fie apărarea instituţiilor democratice, independenţa Justiţiei şi respectarea separării puterilor într-un stat membru al UE. Le Nouvel Observateur: România a cedat în chestiunea referendumului. Preşedintele interimar al României a promulgat legea referendumului, crucială pentru demiterea lui Traian Băsescu, şi a respectat forma cerută de Comisia Europeană. Crin Antonescu nu şi-a ascuns însă rezervele faţă de acest demers. Mai sunt doar două săptămâni până la referendum. Mai mulţi diplomaţi europeni staţionaţi la Bucureşti apreciază în context că România se află într-o situaţie inimaginabilă pentru o democraţie occidentală unde s-ar organiza un scrutin atât de important. Totuşi, autorităţile române au decis să respecte verdictul CCR şi cerinţa în acest sens a Bruxelles-ului. Preşedintele interimar Crin Antonescu a promulgat legea referendumului cu tot cu menţiunea participării minime la vot pentru a fi validat plebiscitul. Antonescu e de părere că interesul ţării este deasupra celui de partid, dar a subliniat şi că regretă că România ar fi victima unui atac de dezinformare. Nici premierul Ponta n-a fost mai fericit de obligativitatea de a respecta un verdict al Justiţiei şi a calificat legea drept „nedreaptă, dar necesară pentru ţară”. RFI

Hans-Gert Pöttering: “Aderarea României a fost prematură.” Într-un interviu pentru DW, fostul preşedinte al Parlamentului UE, Hans-Gert Pöttering, este de părere că, în România, principiile europene sunt ameninţate.  DW: Vă număraţi printre cei mai experimentaţi politicieni din UE şi aţi văzut destule conflicte. Cât de gravă este acum situaţia din perspectiva crizei euro? Hans-Gert Pöttering: Ne aflăm într-o fază dificilă cu provocări dure, dar provocări au existat mereu în politica de integrare europeană. Cred că provocările pot fi depăşite întrucât Germania, cu Angela Merkel la conducerea guvernului, contribuie decisiv la acest proces. Fără a dori să cosmetizez prea mult, sunt încrezător că şi instituţiile europene urmează acelaşi drum. Înainte, în Europa, se vorbea mult despre bunăstare şi progres. Acum, temerile privind o posibilă destrămare a Uniunii au acaparat discuţiile. Este UE ameninţată cu pieirea? Nu cred că UE este zguduită. Deseori, în dezbaterile publice, se dramatizează; situaţia e prezentată ca fiind mult mai gravă ca în realitate. Dacă ne uităm puţin la americani vom constata că, în SUA, există diferende puternice, de pildă în cazul reformei sănătăţii. Ai impresia că adversarii politici de acolo nu se găsesc într-o competiţie, ci sunt adevăraţi duşmani. Sau priviţi la China, a cărei societate este copleşită de violenţa conflictelor generate de încălcarea drepturilor omului. Dacă privim în afara UE, multe se relativizează şi ne dăm seama că, ce-i drept, în Uniune nu trăim ca în paradis, dar că facem parte dintr-o comunitate mult mai bună ca altele (…). În Europa sporesc nu numai problemele de natură economică, ci şi presiunile politice. Bruxelles-ul critică România şi Ungaria, ţări cărora le reproşează deficienţe de democraţie. Sunt aceste două cazuri un semn că în Europa pândeşte pericolul apariţiei prăpastiei politice? Integral la Deutsche Welle

Le Monde: România contra Europei! Europa este  deja destabilizata din cauza crizei euro. Din cauza recesiunii, imaginea Europei nu inceteaza sa se degradeze in opinia oamenilor: 52% favorabili in 2007, in 27 de tari membre; cu putin peste 30% astazi. Ea nu avea nevoie de inca o lovitura la adresa imaginii sale – aceea a unui astru in declin. Iat-o totusi afectata de un nou si contagios rau, pe care nu trebuie sa-l tolereze, decat daca doreste sa piarda inca din sensul si pertinenta sa. Acest rau are un nume: regresia democratiei in anumite tari membre ale Uniunii, iesite din blocul comunist. Acest lucru a inceput acum doi ani in Ungaria cu sosirea la putere a guvernului conservator al lui Viktor Orban. Acum este randul Romaniei sa violeze daca nu litera, cel putin spiritul tratatelor fondatoare ale Uniunii. La Bucuresti, cupabilul nu este de dreapta, ca la Budapesta, ci de stanga. Guvernul socialist al lui Victor Ponta se comporta intr-o maniera de “lovitura de Stat legala” dintre cele mai nelinistitoare. Orice imbracaminte juridica pusa cu “toleranta” la dispozitia dlui Ponta de amicii sai, rezultatul este acelasi:  este opusul de ceea ce se asteapta din partea unui stat membru al unui club care se doreste un model de practici democratice. In 6 iulie, majoritatea de centru stanga a votat destituirea presedintelui Traian Basescu. Acest vot trebuie confirmat prin referendum in 29 iulie.Dar echipa dlui Ponta este ocupata in acest timp cu torpilarea tuturor puterilor susceptibile sa impiedice marsul sau catre acapararea completa a Statului, mai ales a justitiei. Aceasta echipa a redus puterile Curtii Constitutionale. A amenintat judecatorii care faceau proba independentei. A revocat “avocatul poporului”, mediatorul Republicii, capabil sa conteste decretele guvernului si de a sesiza Curtea Constitutionala. A alungat presedintii Comisiilor parlamentare pentru a-si pune oameni de paie. La Berlin, guvernul Angelei Merkel a calificat aceste practici ca “inacceptabile”. Dl. Ponta a fost ascultat in 11 si 12 iulie la Bruxelles de cei mai inalti responsabili ai U.E. Acestia si-au exprimat “profunda preocupare”. Ei estimeaza ca dl. Ponta a “instrumentalizat institutiile” pentru o lovitura de forta. Responsabil de o politica de austeritate bugetara severa, Presedintele Basescu devenise nepopular. Dar, romanii aveau ocazia sa-i multumeasca democratric in 2014, la finalul mandatului sau. Dl. Ponta trebuie sa fie atent la lucrul pe care Europa il  are sacru: democratia. Comportamentul sau readuce in discutie pertinenta largirii U.E. inceputa in 2007 – prea repede, prea dezinvolta. Europa este o piata mare, este una din fortele sale. Dar, de-ar fi numai acest lucru, ea pierde zilnic din sensul sau. A tolera practici ca cele ale dlui Orban si dlui Ponta inseamna sa fie slabita in plus. Sursa originala Le Monde, tradus de Politeia.

Advertisements