Ştiri Europene – 18 iulie 2012 / “Ponta si escala ministrului britanic”

Posted on 18/07/2012 by

8


Ministrul britanic de Externe: Toți actorii politici din România trebuie să respecte Constituția. Ministrul britanic de Externe William Hague a subliniat, la întrevederea cu premierul Victor Ponta, necesitatea ca toţi actorii politici să respecte prevederile Constituţiei, el apreciind asigurările prim-ministrului privind aplicarea hotărârilor CC şi organizarea referendumului conform deciziei CC. Precizările sunt cuprinse într-un comunicat transmis, marţi, Mediafax, de Ambasada Marii Britanii, referitor la întâlnirea dintre ministrul britanic de Externe William Hague şi prim-ministrul Victor Ponta. „Ministrul britanic de Externe William Hague a avut o întrevedere cu prim-ministrul român Victor Ponta astăzi, 17 iulie, la Bucureşti. Cei doi au abordat subiecte legate de parteneriatul strategic dintre România şi Marea Britanie, precum şi aspecte ale situaţiei politice actuale din România”, se arată în comunicat. Potrivit sursei citate, ministrul britanic a adăugat că, având în vedere perioada de instabilitate economică prin care traversează Europa, este cu atât mai important ca întreaga clasă politică să demonstreze în mod clar că litera legii este respectată, să asigure stabilitatea politică şi să continue progresele în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. „A fost o escală specială a ministrului britanic, care a dorit să vină la Bucureşti pentru a discuta cu autorităţile române pe tema recentelor evoluţii de pe scena politica românească”, au precizat sursele citate.Premierul Victor Ponta s-a întâlnit, la Aeroportul Henri Coandă-Otopeni, după ce a sosit din vizita efectuată la Chişinău, cu ministrul britanic de Externe, William Hague, ajuns pentru puţin timp în România, au declarat anterior surse oficiale. Integral pe situl Ambasadei Regatului Unit si Adevarul.

O nouă analiză europeană a României anul acesta. Proiectul de raport pe justiţie al Comisiei Europene, obţinut de RFI, arată că până la sfârşitul anului, o nouă analiză va fi efectuată. Aceasta va verifica existenţa statului de drept în România. Exerciţiul de monitorizare al României a provocat uneori “resentimente şi rezistenţă”, mai spune Comisia. Tonul raportul MCV de anul acesta este unul trist şi uşor patetic. Documentul publicat miercuri reface istoricul celor cinci ani de monitorizare a României şi trage concluzia că multe progrese au fost făcute. El remarcă faptul că acest Mecanism de Cooperare şi Verificare (MCV) a provocat uneori “resentimente şi rezistenţă”. Comisia, după ce a fost adesea criticată pentru acest exerciţiu adaugă în raportul de anul acesta că “MCV-ul nu-i cere României să atingă standarde de luptă împotriva corupţiei mai înalte decât în alte state membre”, ci “unele care să le permită românilor să aibă o calitate a vieţii comparabilă cu cea din alte ţări”. Imaginea dată de România astăzi este descrisă astfel de Comisia Europeană: “un sistem politic ultrapolarizat, în care neîncrederea şi atacurile politice sunt moneda curentă”. O parte din problemele actuale poate fi explicată prin această ultrapolarizare, crede Bruxellesul, dar ea trezeşte serioase îndoieli “privind respectul angajamentelor luate faţă de respectarea statului de drept sau a înţelegerii sensului unui stat de drept într-un sistem pluralist democratic”. Descrierea nu se opreşte aici, ci intră în domeniul controversei privind Curtea Constituţională: “Comisia este extrem de îngrijorată de indicaţiile privind manipulări şi ameninţări care afectează instituţii, membri ai aparatului juridic şi pot avea un serios impact asupra societăţii în ansamblu”. Una din concluzii era de aşteptat: “actualele controverse pun în pericol progresul realizat până acum şi ridică un semn de întrebare privind viitorul reformelor deja începute”. Integral la  RFI

Revista Presei de la Deutsche Welle – Dincolo de aparenţe.  Pe bună dreptate critice şi consternate au fost în ultimele săptămîni şi au rămas pînă azi, privirile observatorilor occidentali aţintite asupra României. În ajutorul celor cărora li s-a părut de neînţeles şi scandalos ca într-un stat membru al Uniunii Europene să fie comise abuzuri, încălcări ale principiilor statului de drept şi democraţiei, ca acelea tutelate de USL au sărit nu numai analiştii politici ci şi publicişti şi scriitori familiarizaţi cu realităţile româneşti şi cu istoria ţării. Zilele trecute, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG a publicat un eseu al scriitorului şi ziaristului suedez Richard Swartz. Autorul constata că, în România, moravurile politice, dacă nu s-au deteriorat pe alocuri nu au suferit cîtuşi de puţin modificări benefice din vremea lui Caragiale încoace. Sub titlul Lupta pentru putere între clici corupte, Keno Verseck ridică la rândul său, în revista DER SPIEGEL, vălul ce ascunde adevărata identitate şi proastele obiceiuri ale clasei politice româneşti. Potrivit lui numele (PSD) nu este decît un camuflaj: în tabăra social-democraţilor români comuniştii convertiţi din oportunism, care nu se lasă stînjeniţi de legi spre a pune mîna pe putere şi averi, au ultimul cuvînt de spus. La această informaţie esenţială, inclusă în chapeau-ul articolului, se adaugă pe parcurs şi altele, apte să stîrnească uimirea: în România postcomunistă, guvernarea prin ordonanţe de urgenţă este o meteahnă veche şi persistentă, în pofida dojenilor emise de Bruxelles. Citarea unui şef de ONG autohton, care admite că Ponta&Co. atacă în mare viteză şi foarte dur statul de drept, dar care crede că Băsescu şi oamenii săi l-ar fi golit de conţinut, cu mijloace mai blînde şi într-un interval mai lung, nuanţează imaginea unei realităţi în care spiritele sunt polarizate la incandescenţă. Dovada acestei incandescenţe o furnizează epitetele dezonorante, jignitoare la care recurge Ponta spre a-l descalifica pe preşedintele Băsescu, suspendat între timp. Jetul de ură al noilor guvernanţi, dirijat împotriva fostei coaliţii de guvernare, este alimentat de teama elitei politice corupte de a fi deferită justiţiei independente, teamă care a atins paroxismul nu numai la nivel verbal, în momentul în care ex- premierul Năstase, social-democrat şi mentor al actualului premier plagiator Ponta,a fost condamnat şi trimis după gratii. Dar, avertizează un politolog român citat în cuprinsul articolului, nici Băsescu şi PDL nu trebuie idealizaţi, din motive enumerate în cuprinsul articolului – recomandare acceptabilă devreme ce şi PDL-işti din tabăra lui Băsescu sunt acuzaţi de corupţie. Că despre „un război între demoni şi îngeri” nu se poate vorbi în România, convinge lectura amplului articol publicat în cotidianul DIE WELT sub titlul Oaie neagră în straie albe. Autorul focalizează mobilizarea adepţilor preşedintelui suspendat Traian Băsescu, formele patetice, spectaculoase şi emfatice ale acestuia de a-şi anima susţinătorii la Cluj dar şi în alte oraşe ale ţării. Dar, fundalul acestei campanii ca şi cauzele profunde ale faliei ce traversează societatea românească la ora actuală, sunt deopotrivă evocate de ziaristul german, care s-a deplasat la faţa locului şi a stat de vorbă şi cu oamenii. In pofida protestelor furtunoase ale Uniunii Europene împotriva brutalei încălcări a regulilor unei guvernări democratice de către alianţa USL, sondajele de opinie prezic o înfrîngere a lui Băsescu la apropiatul referendum. Pînă la confirmarea sau infirmarea acestei prognoze de către rezultatele la urne iese de sub incidenţa oricărei îndoieli faptul că înfruntările dintre preşedintele Băsescu şi cuplul Ponta-Antonescu sunt arogante jocuri pentru putere. Iată una din concluziile la care ajunge analiza actualei situaţii din România, publicată în cotidianul berlinez TAZ. William Totok, semnatarul articolului, sondează şi cîteva din cauzele marasmului românesc, depistînd în societatea autohtonă o carenţă de solidaritate. Ca şi economia socială de piaţă, această solidaritate ar trece în ochii unei bune părţi a clasei politice de la Bucureşti, drept o relicvă a comunismului. In finalul textului, publicistul german originar din România se opreşte şi asupra unei sintagme curente în presa occidentală, menită să califice derapajele noii puteri: „orbanizarea României”. Analogia nu s-ar susţine întru totul, crede Totok. Nejustificată, potrivit lui ar fi şi impresia că situaţia din România ar fi mai gravă decît cea din Ungaria. Dimensiunea agresivă a guvernului naţionalist al lui Orban este astfel bagatelizată, invocându-se primejdia resuscitării, sub mască social-liberală, a neocomunismului (în România). În sfîrşit, în ajunul prezentării Raportului UE de monitorizare a României pe Mecanismul de Cooperare si Verificare, FAZ publică un amplu articol consacrat justiţiei româneşti sub impactul venirii la putere a noii alianţe. Intitulată Cercuri închise, analiza relevă intenţiile actualului guvern de a readuce justiţia sub controlul puterii politice după ce a acţionat împotriva politicienilor corupţi, precum Adrian Năstase. Numai că Uniunea Europeană – se poate afla din subtitlul articolului- îi deranjează (pe pontentaţi). Cu alte cuvinte, UE strică planurile cuplului Ponta-Antonescu, în măsura în care ea veghează ca sub preşedintele interimar să nu fie operate modificări ale legislaţiei în vigoare. Deutsche Welle

The Guardian: Premierul român abuzează sistematic Constituţia.  “Premierul roman abuzeaza sistematic Constitutia, spune Uniunea Europeana“, titreaza The Guardian in editia electronica de astazi. Raportul pe justitie privind Romania, care se intinde pe 22 de pagini si a fost intocmit de Comisia Europeana, a fost obtinut de jurnalistii de la The Guardian mai devreme de ziua de maine, 18 iulie, cand va fi publicat in mod oficial.Raportul subliniaza esecurile Romaniei in a respecta standardele jurdice ale UE, atrage atentia ca Guvernul Ponta a ignorat Constitutia, i-a amenintat pe judecatori, a inlocuit ilegal sefii de la institutii cheie in stat si a falsificat democratia din Romania in incercarea de a-l da jos pe presedintele Basescu, mai scriu jurnalistii britanici. Raportul european [n.r MCV] subliniaza esecurile Romaniei in a respecta standardele jurdice ale UE, atrage atentia ca Guvernul Ponta a ignorat Constitutia, i-a amenintat pe judecatori, a inlocuit ilegal sefii de la institutii cheie in stat si a falsificat democratia din Romania in incercarea de a-l da jos pe presedintele Basescu. Potrivit raportului Comisiei Europene, este pus la indoiala angajamentul Guvernului de a mentine democratia. Intr-un limbaj neobisnuit de puternic, Comisia a descris politica romaneasca ca fiind extrem de polarizata. Bruxelul a cerut ca Executivul condus de Ponta sa revina asupra hotararilor din ultima perioada, care au fost vazute drept un asalt la adresa drepturilor si practicilor democratice. Romania este membra a Uniunii Europene din anul 2007, insa ramane sub un regim de monitorizare pentru ca este perceputa drept o tara extrem de corupta, unde crima organizata continua sa existe si care si-a luat un angajament dubios fata de respectarea legii. Integral pe Politeia Europeana.

Advertisements