Ştiri Europene – 21 iulie 2012 / Din “micul Titulescu” în “micul Ceauşescu”

Posted on 21/07/2012 by Theophyle

Bloomberg: Politica în România a fost întotdeauna excentrică şi necruţătoare. “Politica în România a fost întotdeauna excentrică şi necruţătoare, după majoritatea standardelor, astfel încât, în mijlocul acestui vacarm politic, este greu de aflat poziţia guvernului cu privire la criza financiară”, scrie Marc Champion, membru al consiliului editorial al agenţiei de presă americane Bloomberg, într-un articol online, potrivit Agerpres. “România a fost lovită puternic de criză. Creşterea economică a scăzut de la un răsunător 7% în 2008 la minus 7% în anul următor. Într-un efort de a stabili o limită deficitului, guvernul a impus reduceri de 25% salariilor bugetarilor, unele dintre cele mai drastice din toată Europa. Premierul de la acea vreme, Emil Boc, a tăiat, de asemenea, pensii şi a crescut TVA cu 5 puncte procentuale”, scrie Marc Champion. Prima întâlnire dintre noul guvern condus de social-democratul Victor Ponta şi oficiali internaţionali, din luna aprilie, a fost dură, iar delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) a fost gata să plece acasă, susţine sursa citată. Când discuţiile au fost reluate, tonul s-a schimbat. Oficialii lui Ponta au declarat că se angajează deplin în respectarea cerinţelor FMI impuse României. Aşa cum a constatat premierul ungar Viktor Orban, populismul poate fi penalizator financiar pentru o ţară aflată la mâna pieţelor globale, comentează Champion. România oferă un studiu de caz interesant privind faptul că FMI şi guverne-client ale sale pot părea mai mult nişte ”măcelari” mai degrabă decât nişte ”chirurgi” în mânuirea ”cuţitelor” lor de austeritate. Cei mai mulţi economişti sunt de acord că cea mai bună modalitate de a reduce deficitele nu este prin creşterea impozitelor, care afectează creşterea. Nici prin tăierea orbeşte a salariilor, forţei de muncă şi bugetelor, care tinde să distribuie durerea în mod nedrept, reduce cererea şi poate submina eficienţa instituţiilor în contextul în care personal şi programe-cheie sunt tăiate la întâmplare. A examina însă minuţios bugetele de stat pentru a decide unde poate fi tăiată ”osânza” în mod util şi unde se poate felia carne macră, necesită timp. Acest lucru este valabil mai ales în ţări ca România şi Grecia, care au stat rău la testarea programelor guvernamentale la capitolul cost-eficienţă sau chiar la păstrarea realizărilor de bază. De exemplu, privatizarea. România are aproximativ 1.000 de companii controlate de stat, care datorează împreună aproximativ 5% din PIB în arierate neachitate către furnizori. Este o frână semnificativă asupra economiei. Guvernul a fost de acord să le privatizeze, dar până recent nu avea un registru complet al companiilor controlate de stat şi cine le conduce. Deci, ce să vândă şi cum? Multă muncă trebuie depusă mai întâi, subliniază autorul articolului.Integral in Capital.

The Guardian: Dilema Europei – când şi cum să intervii în chestiuni de democraţie? În timp ce statele din estul Europei devin tot mai autocratice, Europa trebuie să dezvolte un set de mecanisme juridice şi politice pentru a asigura posibilitatea de intervenţie. Întâi a fost Ungaria, apoi România, poate pe viitor urmează Bulgaria. Estul Europei pare că se îndepărtează de idealul liberalismului european şi se apropie de ceea ce unii analişti numesc „Putinizare”. În urmă cu doar câţiva ani, întrebarea „Poate exista o dictatură soft în Europa?” ar fi fost primită cel puţin cu mirare. Astăzi, conceptul devine o necesitate stringentă pentru Uniune. Nu de alta, dar se vede că premisa de la care a pornit Comisia Europeană este una falsă, anume aceea că odată intrate în UE, statele nu au alternativă la democraţia pluralistă. Dar este Bruxelles-ul în poziţia în care îşi poate apăra cetăţenii comunitari de propriile guverne sau chiar de ei înşişi? Argumentul în favoarea acestui concept este clar ca bună ziua. Numai mijloacele concrete de acţiune lipsesc deocamdată. S-a văzut deja că UE a ajuns în stadiul în care evenimente dintr-un singur stat membru pot afecta pe toţi ceilalţi coechipieri. Aşa că viziunea aceasta ar trebuie extinsă de la fenomene strict economice la procese politice. În fond, nimeni nu se supără atunci când CE dă în judecată pe cineva pentru încălcarea legilor concurenţei? Aşa că la principiile democratice de ce nu s-ar aplica? Mecanismele de protecţie trebuie să fie clare şi permanente. În cazul României poate funcţionează ameninţarea cu aderarea la Schengen sau cu rapoartele MCV. Dar ce ne facem dacă aceste elemente de şantaj nu mai există?! RFI.

Deutsche Welle: Din “micul Titulescu” în “micul Ceauşescu.” Comisia de Etică a Ministerului Educaţiei ba e susceptibilă să judece plagiatul unui ministru, cazul Mang, ba nu e. Mai nou, după ce-a fost schimbată din temelii, a redevenit capabilă. Dixit Ponta. Orwell, unde eşti. Universitatea Bucureşti a salvat onoarea comunităţii ştiinţifice româneşti. În răspăr faţă de decizia castratei Comisii de Etică a Ministerului Educaţiei, cea schimbată pe ici pe colo, prin punctele esenţiale, după chipul şi asemănarea USL, întru salvarea „Pontafaceristului” de verdictul de plagiat, universitarii bucureşteni şi-au demonstrat ceea ce premierul n-are: onestitatea. În plus, membrii Comisiei de Etică ai Universităţii nu s-au lăsat intimidaţi de cel pe care puşcăriaşul Adrian Năstase, mentorul, profesorul şi îndrumătorul plagiatorului, a avut proasta inspiraţie de a-l numi cândva „micul Titulescu”. Fostul ministru de externe al României şi preşedintele Ligii Naţiunilor în prima jumătate a secolului XX se răsuceşte de bună seamă în mormânt. Numele excelentului diplomat român, omul care a denunţat în repetate rânduri fascismul, inclusiv cel românesc, sporind mult prestigiul României, ar fi meritat realmente un destin postum mai bun. Dat fiind că, între multe altele, pare a fi mai ambiţios ştiinţific şi mai flămând de titluri academice, decât cea mai faimoasă analfabetă din istorie, numita Elena Ceauşescu, Victor Ponta ar putea trece drept fiul spiritual al academicienei de renume mondial. După isprăvile diplomatice ale premierului în exerciţiu, omul care, în doar câteva săptămâni, a reuşit să izoleze România aproape la fel de etanş precum cele două decenii şi jumătate ale epocii de aur, ar merita oricum alte apelative decât porecla hoaţă, propusă de Năstase. Luându-se în considerare şi problemele lui aparente de înţelegere a mecanismelor democraţiei, „micul Ceauşescu”, de pildă, ar fi un cognomen care i s-ar potrivi la fel de bine precum „my name is Copy. Copy Paste”, avansat cu trimitere la Bond, James Bond, de britanicii de la The Economist. Problema lui Ponta nu e însă că are, ca premier, în subordine un minister al educaţiei aducând leit a minister al adevărului imaginat de Orwell în „1984”. Aşa l-a vrut chiar el, întrucât sub el s-a girat realcătuirea şi redirecţionarea peste noapte a Comisiei de Etică a ministerului, din care a rezultat un for în stare, fără să-i facă să roşească pe membrii săi, să confunde adevărul cu minciuna, nedreptatea cu dreptatea şi imoralitatea cu facerea de bine. Integral la Deutsche Welle.

Trei kilograme de TNT: bomba care a ucis 7 persoane la Burgas. Atentatul sinucigaş anti-israelian din Bulgaria care s-a soldat cu moartea a cinci israelieni şi un bulgar, precum şi a autorului kamikaze, la 18 iulie, a fost comis cu trei kilograme de explozibil trotil, a anunţat vineri seară ministrul bulgar de Interne, Ţvetan Ţvetanov, relatează AFP. Postul de televiziune publică BNT a transmis această declaraţie a ministrului cu privire la atentatul de pe aeroportul Burgas, de la malul Mării Negre, atentat atribuit de Israel Iranului şi grupării şiite libaneze Hezbollah, acestea din urmă negând vehement acuzaţiile.”Este vorba de trotil, vorbim de o cantitate de trei kilograme. Începând de aici, analiza continuă”, mai ales în ceea ce priveşte originea explozibilului, a declarat ministrul. Trotilul, denumit şi tolit, este un explozibil fabricat cu trinitrotoluen (TNT). Acesta este utilizat în ingineria militară precum şi de diferite mişcări teroriste. Pentru a determina natura explozibilului utilizat în atentatul de la Burgas, anchetatorii bulgari au fost asistaţi de un expert american în explozibili care face parte din echipa Interpol, organizaţia internaţională de poliţie.Adevarul.