Ştiri Europene – 23 iulie 2012 / “De la plagiat la Roşia Montană”

Posted on 23/07/2012 by

6


Deutsche Welle: De la plagiat la Roşia Montană. Intr-o postare pe facebook, prim-ministrul Victor Ponta a anunţat că va cere, după o consultare a Cabinetului, desecretizarea contractului de la Roşia Montană. Prim-ministrul Victor Ponta recurge la un contra-atac a cărui forţă de impact e deocamdată nesigură. Acuzat de plagiat de o comisie a Universităţii din Bucureşti, premierul mută accentul luptei politice pe un subiect extrem de sensibil: exploatarea de la Roşia Montană. După ce Comisia de etică a ministerului educaţiei a apreciat că lucrarea de doctorat a premierului nu poate fi acuzată de plagiat, o altă comisie, de data aceasta a Universităţii din Bucureşti, a stabilit contrariul. Totodată Comisia a exprimat cu această ocazie ”serioase dubii privind calitatea actului de coordonare ştiinţifică în cazul analizat”. Primul ministru a respins concluziile Comisiei Universităţii din Bucureşti, pe care a acuzat-o de manevre politice, dar, în acest context vulnerabil, avea cu siguranţă nevoie de ceva mai tare. Într-o postare pe facebook, Victor Ponta a scris următoarele în cursul dimineţii de vineri : ”Aşa cum am promis, vreau desecretizarea contractului de la Roşia Montana. Ştiu că se vor supăra mulţi, ştiu că voi stârni din nou muşuroiul de interese. Sunt curios ce vor mai inventa pentru a crea o nouă diversiune. Am constatat că foarte mulţi sunt total dezinteresaţi să discutăm despre acest contract. După o discuţie cu miniştrii, voi cere direct companiei respective să accepte desecretizarea. Dacă acel contract ajută atât de tare România, n-ar avea nimic de ascuns, nu? Doar i s-a făcut lobby de la cel mai înalt nivel…” Anunţul acesta arată că fiecare grupare este pregătită să arunce în luptă toate resursele. Despre desecretizarea contractului se vorbeşte de multă vreme, dar autorităţile nu au făcut nimic în acest sens, ba dimpotrivă. Cu mai mulţi ani în urmă, asociaţiile care au susţinut că multe autorizaţii menite să permită exploatarea aurului cu cianuri la Roşia Montană au fost dobândite ilegal, au cerut desecretizarea contractului. Care ar fi cu adevărat interesul statului român într-o exploatare în care deţine ”pe hârtie” 19%, dar în realitate nici 2%? Aceasta este o întrebare importantă, la care responsabilii politici nu au reuşit până acum să dea o explicaţie convingătoare. Integral la Deutsche Welle.

Deutsche Welle: Estul Europei, în lipsă de cultură democratică. Ţărilor est-europene le lipseşte experienţa democratică şi cultura dezbaterilor politice, comentează analişti citaţi de Deutsche Welle, oferind ca exemplu situaţia politică din România. Bulgaria, care a aderat la UE împreună cu România în 2007, a primit tot o evaluare negativă. DW subliniază că cele două ţări suferă încă de pe urma apartenenţei la blocul comunist. “În ultimele luni, o serie de măsuri controversate luate de state est-europene au declanşat alarma în Comisia Europeană. Analiştii cred că de vină este lipsa experienţei democratice”, subliniază DW, notând că raportul Executivului UE a constatat probleme la capitolele stat de drept şi independenţa justiţiei. De critici nu a scăpat nici Bulgaria. Potrivit analistului Wolfgang Höpken, profesor de Istorie a Europei de Sud-Est la Universitatea din Leipzig, aceste “deficite democratice” sunt cauzate parţial de experienţa limitată a României, dar şi a Bulgariei în menţinerea sistemelor democratice. Höpken a notat că nici înaintea celui de-al II-lea Război Mondial, Bulgaria şi România nu aveau baze democratice solide. Ulterior, după ce au fost zeci de ani parte a Blocului comunist, Bulgaria şi Romania s-au confruntat în anii 1990 cu sarcina reformării sistemelor economice şi politice. “Aceasta a fost o mare povară pentru societăţi. Ar fi naiv să gândim că se va instaura imediat un sistem democratic lipsit de probleme”, subliniază Höpken. “Pe fondul acestei experienţe, elitele din România şi Bulgaria au tendinţa de avea ca prim instinct asigurarea poziţiilor. Din acest punct de vedere, Constituţia este o formalitate simbolică. Uneori, comportamentul acestor elite este flagrant neconstituţional. Printr-o varietate de trucuri, aceste elite încearcă să submineze independenţa justiţiei, să limiteze prerogativele instanţelor constituţionale şi ale instituţiilor publice”, concluzionează DW. RFI

Austeritatea şi lipsa accesului la finanţare aduc Spania în pragul imploziei financiare şi sociale. După Valencia, alte şase provincii spaniole ar putea cere ajutor de la autorităţile centrale, punând presiuni pe un guvern care s-a văzut nevoit să ceară sprijin financiar de până la 100 miliarde euro pentru băncile lipsite de lichiditate şi să degajeze drumul spre pieţele de finanţare cu măsuri dure de austeritate care au scos în stradă mii de protestatari speriaţi de spectrul şomajului prelungit. Administraţia Valenciei a anunţat că provincia, una dintre cele mai îndatorate din Spania, va apela la ajutorul guvernului central pentru a-şi putea plăti datoriile, scrie Bloomberg. Valencia trebuie să achite până la sfârşitul anului datorii de 2,85 miliarde euro şi intenţionează să acceseze un mecanism de salvare de 18 miliarde euro creat recent de statul spaniol pentru astfel de situaţii. Alte şase regiuni, printre care Insulele Baleare, Insulele Canare, Castilla-La-Mancha şi Catalonia, care au dificultăţi în a se finanţa, ar putea cere şi ele sprijin de la guvern, scrie cotidianul El Pais. Mecanismul este alimentat prin datorie publică. În acest caz, Madridul se va găsi într-o situaţie extrem de delicată, deoarece, după cum o demonstrează cererea de ajutor pentru bănci, are probleme cu resursele interne de finanţare iar accesul pe pieţele financiare internaţionale devine tot mai dificil. Vineri, randamentul obligaţiunilor spaniole cu maturitatea la zece ani a atins 7,3%, nivel record după intrarea ţării în zona euro şi care aduce costuri de finanţare insuportabile. Regiunile spaniole au scadenţe de circa 15 miliarde euro în a doua jumătate a anului, Valencia şi Catalonia fiind cele mai îndatorate. Integral in Ziarul Financiar.

Sudul Europei, în pragul falimentului. Nu numai Grecia are probleme. Două regiuni importante din Spania şi Italia, Valencia şi Sicilia, nu mai au bani să-şi plătească facturile. Spania a primit, vineri, asistenţa de 100 de miliarde de euro pentru băncile sale cu situaţie fragilă. Toată lumea a răsuflat uşurată. Dar o nouă veste proastă a venit din regiunea Valencia. Autorităţile de acolo au cerut oficial guvernului central, condus de Mariano Rajoy, ajutor financiar pentru a-şi achita datoriile. Valencia, care are un deficit bugetar imens, doreşte să beneficieze de noul fond de ajutor public creat de guvern şi destinat finanţării regiunilor. Regiunea reprezintă 10% din PIB-ul spaniol şi această cerere pune din nou o mare presiune asupra finanţelor statului. În plus, Executivul central se teme că şi alte provincii vor urma exemplul. Guvernul spaniol a mai garantat odată, la începutul anului, refinanţarea datoriilor Valenciei. Atunci, datoria scadentă era în valoare de 123 de milioane de euro şi era deţinută de banca germană Deutsche Bank. La acea dată, oficialii spanioli au negat existenţa unei astfel de înţelegeri. Dar cum a ajuns Valencia aici, când în 2007 era citată drept un model de bună gestionare economică. Explicaţia găsită de economişti: „utilizarea abuzivă a fondurilor publice”. Nici unda verde dată de zona euro pentru planul de salvare a băncilor şi nici anunţarea unor noi măsuri draconice de austeritate nu par suficiente: căderea dramatică a pieţelor de vineri riscă să aducă Spania în situaţia de a avea nevoie de ajutor extern, scenariul catastrofic de care se teme atat de mult Europa, scrie AFP. Integral in Adevarul.

OLAF: România, prima în topul fraudelor organismelor UE. După ce Uniunea Europeană a decis să înăsprească lupta împotriva deturnării de fonduri, ultimele publicaţii ale Comisiei Europene şi ale Oficiului european de luptă antifraudă (OLAF) fac să se remarce un trio surprinzător în fruntea clasamentului. Dacă România tratează cel mai mare număr de cazuri de fraudă, ea este urmată îndeaproape de Germania, înaintea Italiei. Dar acest clasament reflectă realităţi foarte diferite, comentează online TV5Monde. Uniunea Europeană acordă anual 142 miliarde de euro subvenţii. Italia rămâne ţara care a deturnat cei mai mulţi bani în 2011, inclusiv un caz major de fraudă privind fondurile structurale, care el singur a vizat peste 380 de milioane de euro. Şi cu toate acestea, ţara nu se situează decât pe locul al treilea în acest top al fraudei europene dacă se ia în considerare numărul de cazuri – 112 potrivit raportului OLAF publicat la 11 iulie 2012. Pe ‘podium’ România este în frunte, cu 225 de anchete. Germania surprinde pe toată lumea, venind pe poziţia a doua, cu 168 de cazuri anchetate. Integral pe Politeia Europeana.

Advertisements