Ştiri Europene – 25 iulie 2012 /Recesiune inevitabilă … şi Ponta minte în continuare!

Posted on 25/07/2012 by

5


Ponta pentru Euronews: “România este o democraţie.” Premierul Victor Ponta, al cărui Guvern de centru-stânga vrea să îl demită pe preşedintele conservator Traian Băsescu pe care-l acuză de depăşirea atribuţiilor, într-o luptă care a creat îngrijorare la Bruxelles, potrivit Euronews, spune că “România este o democraţie”. Conflictul ar putea avea consecinţe pe termen lung, în contextul în care România, afectată de corupţie, ca şi Bulgaria, potrivit ultimelor rapoarte ale Comisiei Europene (CE), vrea să adere la Spaţiul Schengen, un pas care ar putea fi amânat, apreciază Euronews. Cu doar câteva zile înainte de referendumul privind demiterea preşedintelui român, Comisia a prelungit supravegherea sistemelor justiţiei şi afacerilor interne şi luptei împotriva corupţiei.  Întrebat de Hans von der Brelie de la Euronews, realizatorul interviului cu premierul, dacă România mai este o democraţie, Ponta răspunde că este “în mod categoric”, împărtăşind valorile Uniunii Europene (UE) din care face parte, şi îşi exprimă “convingerea” că va dovedi acest lucru tuturor “prietenilor şi partenerilor” din Europa.

“Este război în România?”, îl întreabă von der Brelie pe premier, referindu-se la cele peste 40 de ordonanţe de urgenţă emise de Guvern în ultimele săptămâni. “Nu, nu aş spune (că România se află în) război. Se află în mijlocul unui conflict politic”, răspunde el, apreciind că “ne lipseşte tradiţia dialogului între forţele politice. Nu am reuşit să ne soluţionăm divergenţele, ceea ce ar fi putut conduce la evitarea acestui conflict politic”. Avertizat de către reporter că “lupta dintre preşedinte şi dumneavoastră” poate face rău României, printr-o posibilă amânare a aderării la Spaţiul Scengen din această cauză, Ponta apreciază că “ar fi păcat” pentru tot ceea ce s-a realizat, notând că este în total acord cu Băsescu asupra faptului că România a îndeplinit “toate cerinţele tehnice şi standardele pentru a fi o frontieră puternică şi eficientă a Uniunii Europene”. “Ar fi păcat ca România, poate şi Bulgaria, să fie pedepsite (din punct de vedere) politic, în condiţiile în care am îndeplinit toate standaredele (UE) pentru a fi membri Schengen”, apreciază şeful Guvernului român. La întrebarea care va fi cel mai puternic mesaj al său către Bruxelles, în perspectiva unui nou raport CE asupra România către sfârşitul lui 2012, premierul răspunde că, din cele 11 puncte avansate de către preşedintele CE Jose Manuel Barroso, “am soluţionat deja, într-o săptămână, şapte sau opt”, el anunţând că şi restul vor fi soluţionate, un lucru care va dovedi că actuala putere a înţeles “mesajul puternic” al CE, a reacţionat “pozitiv” la acesta şi este pregătită “să pună lucrurile înapoi pe drumul bun”.

Ponta dă în continuare asigurări că Guvernul va respecta “sută la sută” acordurile cu CE şi FMI, la observaţia reporterului că manifestaţiile de la începutul anului ale românilor “au lăsat impresia că s-au săturat de austeritate”. De asemenea, el afirmă că, răspunzând îngrijorărilor CE cu privire la demiterea Avocatului Poporului, Parlamentul, “noua noastră majoritate”, va nominaliza un nou Avocat al Poporului numai în baza unui acord cu toate forţele politice. Cu privire la acuzaţia că Guvernul de coaliţie a încercat să schimbe şase din cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale, Ponta subliniază că a anunţat imediat după apariţia acestui “zvon” că “nimeni, în niciun fel, nu va iniţia nicio acţiune împotriva independenţei acestor nouă judecători şi Curţii”, insistând că a fost “doar o acuzaţie politică”. Pe de altă parte, schimbarea “bizară”, în opinia Euronews, a legii electorale cu doar câteva luni înainte de alegeri, “a fost o iniţiativă a Parlamentului”, afirmă Ponta, precizând că va fi respectată decizia Curţii Constituţionale potrivit căreia nu poate fi modificată într-un an electroral. “În noiembrie 2012 vom candida şi vom fi aleşi exact pe baza legii adoptate în 2008.” Interviul integral la EuroNews, Romania Libera.

Victor Ponta, omul care minte cum respira – un interviu pentru Der Spiegel. După care urmează prima şi fundamentala întrebare: Domnule premier, toată Europa se întreabă ce sunteţi: un democrat, un despot sau un pucist? Dar – aidoma celor obişnuiţi să vadă paiul din ochiul vecinului şi nu bîrna din propriul său ochi – Ponta respinge reproşurile Uniunii Europene de a fi încălcat principiile fundamentale ale statului de drept, îşi trece în revistă propriile „performanţe” în materie de „democraţie”, se erijează în „european convins”, afirmă că nici vorbă nu poate fi de un puci, aşa cum Viviane Reding ar avea impresia, atribuie Europei incapacitatea de a fi înţeles cele petrecute la Bucureşti, reproşîndu-şi sieşi doar unele carenţe explicative în comunicarea activităţii guvernului său. Se arată „şocat” de reproşurile Bruxelles-ului, garantează că guvernul său va respecta întru totul independenţa justiţiei. Amintindu-i-se că, împreună cu alţi oameni de artă şi intelectuali, Herta Müller, laureata Nobelului pentru Literatură, a acuzat guvernul de la Bucureşti de ciuntirea libertăţii culturii, prin trecerea ICR sub autoritatea Senatului, urmînd ca activitatea Institutului să fie „politizată”, Ponta îi promite ziaristului german că atît independenţa culturii cît şi cea a presei vor fi respectate, invitîndu-şi interlocutorul să nu-şi „facă griji”. În privinţa referendumului de la 29 iulie, discursul lui Ponta a suferit între timp „o cotitură politică de 180 de grade”, observă redactorul revistei, menţionînd că este „ca şi cum” premierul s-ar „fi plecat” în faţa celor care au emis avertismente, de la Bruxelles. Ponta neagă această impresie, precizînd că nu acesta ar fi „stilul său de a aborda politica”, dar este convins că mesajul detaliat transmis preşedintelui Comisiei Europene ar fi soluţionat toate problemele. I se atrage premierului român atenţia că la Bruxelles lucrurile sunt percepute altfel decît le vede el, că după primirea scrisorii de la Bucureşti, Barroso ar fi fost „foarte neîncrezător, foarte sceptic”, declarînd că-l va măsura pe premierul român „după fapte, nu după vorbe”. Integral pe Politeia Europeana. Articolul original pe Der Spiegel.

Criza din zona euro ia amploare. Va ajunge moneda europeană la paritate cu dolarul până la sfârşitul anului? Agenţia de evaluare financiară Moody’s a lovit trei bas­tioane europene ale ratin­gurilor maxime din cauza posibilităţii ca Grecia să iasă din zona euro, presa internaţională vorbeşte de zece oraşe italiene în pericol de faliment, iar Spania se finanţează în continuare prea scump pentru a rezista pe pieţele financiare. Cu toate acestea, analiştii nu sunt îngrijoraţi de soarta euro, considerând că moneda unică poate rezista multor lovituri şi că prăbuşirea ei este improbabilă. Euro s-a depreciat luni la 1,2067 dolari pe unitate, cel mai redus nivel de după iunie 2010, şi a atins minimul ultimilor 12 ani faţă de yen, respectiv 94,23 yeni pe unitate. Ieri, euro se tran­zacţiona la 1,2113 dolari pe unitate şi la 94,78 de yeni pe unitate la ora 9:57 GMT. Dealerii şi ana­liştii spun că dacă moneda europeană scade sub pragul psi­hologic de 1,2 dolari, cursul se poate îndrepta spre minimul de 1,1875 atins în iu­nie 2010, scrie CNBC. Emma Lawson, analist la banca naţională a Australiei, consideră că euro se poate deprecia sub 1,2 dolari pe unitate, dar un declin rapid este improbabil. Ea se aşteaptă ca euro să-şi revină şi să urce cu 4%, la 1,26 dolari, până la sfârşitul acestui trimestru. “Ne aşteptăm ca economia să se stabilizeze, iar piaţa să devină mai încre­zătoare în capacitatea guvernului de a controla criza. Însă nu exclu­dem valuri de aver­siune faţă de risc şi slăbiciuni pe ter­men scurt”, a spus ea. Euro a scăzut cu peste 5% anul acesta, înregistrând cea mai slabă perfor­manţă dintre cele zece valute im­portante ale lumii. Puterea yenului nu s-a schimbat prea mult, în timp ce dolarul a urcat cu aproape 2%, notează Bloomberg. Callum Henderson, analist la Standard Chartered, se aşteaptă ca euro să scadă la 1,18 dolari pe unitate în următoarele luni. Integral in Ziarul Financiar.

Furtună estivală pe pieţele financiare.  Conjunctura economică europeană provoacă o adevărată “furtună estivală” pe pieţele financiare. Economiştii prevăd momente dificile, în primul rînd pentru ţările cele mai expuse, Grecia şi Spania. Europa este criticată din nou nou pentru încetineala cu care reacţionează în acest context de criză, precum şi pentru strategia sa globală. Putem spune că această vara este deja una extrem de agitată şi că mulţi dintre liderii europeni riscă să-şi vadă vacanţele perturbate. Pieţele financiare, care impun Spaniei în acest moment o dobînzi de peste 7 la sută, par să nu mai aibă încredere în capacitatea Europei de a stinge incendiul provocat de criza financiară. Casa comună europeană este ameninţată în acest moment de extinderea acestui incendiu, iar faptul că de cîteva zile ard pădurile în nordul Cataloniei pare un fel de premoniţie. Cotidianul LE MONDE nu ezită astăzi să sublinieze că incendiile de păduri din Spania, parcă mai grave vara aceasta decît în alte perioade estivale, nu sunt alimentate numai de inconştienţa unor indidivizi sau de caniculă, ci şi de politica de austeritate a Madridului. Pare incredibil, dar este adevărat: unele regiuni spaniole au preferat să facă economii (în conformitate cu recomandările guvernului şi ale Europei), deci au avut mai puţini bani alocaţi programelor şi procedurilor legate de prevenirea incendiilor de păduri, atît de frecvente în lunile iulie şi august în zona Mediteranei. Dacă focul se propagă astăzi în diverse zone şi provoacă chiar şi victime printre turişti, faptul se datorează, spun experţii, reducerii fondurilor alocate politicii de prevenire a acestor tipuri de calamităţi. Iar modelul economic delirant bazat pe urbanizarea excesivă a ţărmurilor şi distrugerea unor întregi ecosisteme a făcut restul: a provocat, de exemplu pe unele coaste ale Spaniei, un fel de “africanizare” a climatului, adică schimbări climaterice care se traduc prin penurie de apă şi creştere a temperaturilor. Să revenim însă la cealaltă furtună, sau la celălalt incendiu, financiar şi economic. Acum cîţiva ani părea de neimaginat ca o ţară precum Germania să-şi vadă ameninţată nota maximă alocată de agenţiile de raiting, faimosul triplu A. Ori, iată că printr-o reacţie în lanţ, cum pieţele financiare nu mai au încredere în capacitatea de acţiune a Europei, ele încep să nu mai aibă încredere nici în capacitatea Germaniei de a rezista în faţa unor eventuale viitoare şocuri, cum ar fi posibila ieşire a Greciei din zona euro. Cînd un plan de stabilitate financiară europeană este paralizat pentru că Germania nu-l poate declara legal decît, eventual, la toamnă, nu este de mirare  că pieţele financiare se îndoiesc de potenţialul operaţional al Europei. Franţa, Italia şi Spania cer de altfel, printr-un comunicat comun, aplicarea imediată a acordurilor europene din iunie, care prevăd alocarea de fonduri de ajurot pentru ţările în dificultate. “Rapiditatea este o condiţie a succesului în orice acţiune europeană; există un decalaj îngrijorător între deciziile luate de Consiliul european şi aplicarea lor”, declară responsabilul spaniol cu afacerile europene.  Integral la RFI.

Serviciile şi sectorul manufacturier al zonei euro s-au contractat pentru a şasea lună consecutiv. Sectorul serviciilor şi cel manufacturier al zonei euro s-au contractat pentru a şasea lună consecutiv în iulie, indicând faptul că economia uniunii monetare ar putea să fi intrat în recesiune. Indicele de achiziţii manageriale în ambele sectoare în cadrul zonei euro s-a menţinut neschimbat la  de 46,4 faţă de luna iunie, se arată într-o estimare iniţială publicată, azi de Markit Economics. Această estimare este conformă cu aşteptările analiştilor intervievaţi de Bloomberg News. Orice valoare a indicelui PMI sub 50 indică o contracţie. Indicele PMI este primul indicator economic al zonei euro care sugerează că economia acesteia ar putea să fi intrat în recesiune, aceasta fiind definită drept două trimestre consecutive de contracţie economică, după ce criza datoriilor suverane a forţat Spania şi Cipru să ceară asistenţă financiară luna trecută. Euro a pierdut 8% faţă de dolar în ultimele trei luni, fapt care reflectă îngrijorarea investitorilor cu privire la criza fiscală şi, totodată, un semn al adâncirii crizei economice. Un indice al sectorului manufacturier a scăzut de la 45,1 în iunie la 44,1 în prezent, se arată în raportul Markit. La rândul său, indicele sectorului serviciilor a crescut de la 47,1 la 47,6.. Liderii europeni s-au confruntat cu dificultăţi în a recâştiga încrederea investitorilor în sănătatea fiscală a zonei euro după ce Grecia a devenit prima din cinci ţări care au cerut asistenţă financiară din partea instituţiilor de creidtare internaţionale. Luna trecută, un nou efort al acestora în vederea stabilirii unui nivel comun de control bugetar şi o integrare mai adâncă a sectorului financiar a fost umbrită de apelul Spaniei şi Ciprului pentru asistenţă financiară. Fondul Monetar Internaţional a prognozat, la începutul lunii, că economia zonei euro se va contracta cu 0,3% în acest an înainte de a creşte cu 0,7% în 2013. Banca Centrală Europeană a estimat, în iunie, că economia uniunii monetare se va contracta cu 0,1% în 2012. Deja şase state membre zonei euro sunt deja în recesiune, şi doar creşterea economică puternică a Germaniei a prevenit ca întreaga economie regională să intre în recesiune în primul trimestru. De atunci, economia Germaniei, cea mai mare din Europa, a dat semne de răcire, fapt care a alimentat îngrijorările cu privire la o recesiune generală. Indicele german al încrederii investitorilor a scăzut pentru a treia lună consecutiv în iulie. Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, va publica o primă estimare cu privire la evoluţia Produsului Intern Brut pe al doilea trimestru pe 14 august. ABN Amro estimează că PIB-ul a scăzut cu 0,4% în al doilea trimestru şi se va contracta cu 0,2% în al treilea trimestru.  Original pe  Markit Flash Eurozone PMI , aduce Adevarul.

Navele militare ruse care se îndreaptă spre Siria au intrat în Marea Mediterană. Navele militare ruse care se îndreaptă spre Siria au trecut de Strâmtoarea Gibraltar, intrând în Marea Mediterană, anunţă Ministerul rus al Apărării. Plecate la începutul lunii iulie din portul Severomosk (situat în nord-vestul Rusiei), “navele au trecut marţi de Strâmtoarea Gibraltar, intrând în Marea Mediterană”, a declarat un oficial rus, citat de agenţia Itar-Tass. Navele din Flota de Nord şi din Flota Baltică vor continua misiunea şi vor efectua “manevrele militare prevăzute”, precizează sursa citată. Navele se vor alătura Flotei de la Marea Neagră, care continuă misiunea în Mediterană. O sursă diplomatică rusă a precizat că navele militare vor merge în portul sirian Tartus, unde este singura bază navală rusă din Mediterană. Mediafax.

Advertisements