Ştiri Europene – 26 iulie 2012 / “Reding: vorbe fără fapte”

Posted on 26/07/2012 by

9


Comisia Europeană, agasată în continuare de România. Viviane Reding, comisar european al justiţiei şi drepturilor fundamentale, s-a arătat agasată, miercuri 25 iulie, de lipsa răpunsurilor democratice de la Bucuresti. În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Bruxelles, Reding s-a arătat din nou „foarte preocupată, întocmai ca Executivul Comunitar de starea democraţiei în România”. Viviane Reding este cunoscuta pentru a-si iesi din fire sau a spune lucrurilor pe nume atunci când statele membre se indeparteaza de la litera Tratatelor UE. Dar felul ei temperamental nu este mereu urmat si de actiuni represive. In septembrie 2010, ea batea cu palma in pupitrul din sala de presa de la Bruxelles si spunea : „ Gata !Ajunge !”  referitor la tratamentul pe care romii români îl aveau în Franţa. Acţiunile franceze, nedînd roadele politice sperate,  au încetat la scurt timp apoi, dar nu din cauza presiunii făcute de Comisia Europeană. În 2011 ea interpela la fel Ungaria care, aducînd modificari de talie Constitutiei, risca sa incalce Tratatele UE. Comisia Europeana a pornit o actiune in justitie privind unele din dosare care suparau si care intre timp au fost rezolvate amiabil. Libertatea presei, insa, dosarul doamnei Reding, ramâne mai departe nerezolvat. Acum, doamna Reding este cu mult mai calma dar nu mai putin agasata . Ea a amintit ca presedintele institutiei, José Manuel Barroso, si-a exprimat ingrijorarile in raportul MCV publicat in 18 iulie si ca i-a inmânat Prim Ministrului roman cele 11 puncte asupra carora guvernul trebuia sa se aplece. „Nimic nu s-a întâmplat apoi”, a spus Reding. Noi sintem atenţi la fapte şi nu la promisiuni„  a continuat ea. Comisia Europeană va mai produce un raport privind România pâna la sfârsitul anului si daca intr-adevar nimic nu se schimba intre timp, atunci ar putea fi evocate unele sanctiuni. Marti 24 iulie ministrii afacerilor europene au dorit insa sa auda o informare a Comisiei Europene privind situatia din România. Punctul a fost adaugat pe agenda Consiliuui Afaceri Generale in urma concertarii ministrilor europeni de centru dreapta. El s-a soldat cu o prezentare succinta facute de Comisia Europeana, prezenta la reuniune si de un raspuns dat de Leonard Orban. Integral la RFI

Informatia dreapta si presa cea stramba. Pe minciuna, propaganda si dezinformare se bazeaza orice dictatura si se intemeiaza orice sistem autoritar sau totalitar. Pentru ca o tara sa-si poata apara libertatea, fara de care nu se face in veci pururi nici dreptate si nici pace, e nevoie de adevar. E nevoie de informatii corecte, netrunchiate, nemanipulate. Si de un vot nefraudat. Or, in raspar fata de angajamentele asumate recent in fata Comisiei Europene, cuplul Ponta-Antonescu si majoritatea parlamentara care sustine actuala putere si-au prelungit discursul echivoc si fatarnic precum si comportamentul duplicitar, conform caruia una se spune la Bruxelles, alta se face acasa. Asa de pilda, puterea nu a abrogat Ordonanta de Urgenta 41, care face posibila fraudarea referendumului din 29 iulie, deschide larg poarta votului multiplu si a umplerii pana la refuz a urnelor cu sufragii false. In incercarea extrem de grea prin care trece democratia romaneasca de cand la carma statului a trecut tertetul Ponta-Antonescu-Voiculescu, Romania are nevoie ca de aer de informatii univoce, adevarate si clare spre a supravietui ca stat european. Nu intamplator se spune ca presa este cea de-a patra putere intr-un stat de drept si democratic.  Dar cine ii furnizeaza aceste informatii? Unde sunt ele de gasit? O prea mare parte din jurnalismul romanesc minte in continuare de ingheata apele. Minte sistematic precum fura cleptocratia aflata la putere pentru ca acest jurnalism fie a ramas tributar unei mentalitati pompieristice, national-comuniste, anti-occidentale, anti-europene, fie a ajuns in buzunarele oligarhiei romanesti din care nu poate iesi, fie si una si alta. […] Poate si mai important e ecoul romanesc al publicatiilor din vest, datorat celor care cunosc deopotriva realitatile occidentale si pe cele romanesti, care doresc ca tara sa-si continue drumul european, sa nu mai fie izolata de Apus, precum sub regim ceausist ori iliescist si sa nu riste o resuta in comunism ori fascism, redevenind o povara prea grea pentru Uniunea Europeana,  Intelegand ca integrarea cat mai solida a Bucurestilor in structurile euro-atlantice e obligatorie pentru ca Romania sa nu mai cada prada, ca de-atatea ori in trecut, partidului-stat, mafiei securisto-nomenclaturisto-capitaliste, Rusiei lui Putin si propagandistilor extremei drepte si stangi, acesti cunoscatori interni si externi ai realitatilor romanesti au facut singurul lucru care le era la indemana. Fara sa-l menajeze pe Traian Basescu au stat stramb si au gandit drept, afirmand si repetand in tara si strainate adevarul unic, adevarul simplu, fara ocolisuri, adevarul dureros despre lovitura de stat data de cuplul Ponta-Antonescu, despre natura fortelor aflate indaratul liderilor USL, despre manipularile orchestrate de massmedia si postacii pe care-i controleaza adversarii presedintelui suspendat. Integral la Deutsche Welle

Statele Unite vor disloca în Polonia un detaşament al US Air Force. Statele Unite vor disloca în Polonia un detaşament al US Air Force care va fi însărcinat cu susţinerea rotaţiilor periodice ale avioanelor de vânătoare şi de transport americane, începând din toamnă, potrivit unui anunţ de miercuri al Pentagonului, relatează AFP. Anunţul a fost făcut în timpul unei întrevederi de la Washington între secretarul american al Aprărării, Leon Panetta, şi omologul său polonez, Tomasz Siemoniak. Detaşamentul, al cătui număr de militari nu a fost precizat, “va sosi în această toamnă pentru a susţine dislocările trimestriale ale avioanelor F-16 şi C-130 care vor debuta în 2013”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, George Little. Militarii americani vor fi staţionaţi în premieră pe teritoriul polonez, a adăugat Little, potrivit căruia acest lucru “va permite o cooperare militară apropiată între cele două ţări”. În timpul reuniunii lor, cei doi oficiali au evocat contribuţia poloneză la coaliţia internaţională din Afganistan, unde aproximativ 2.500 de militari polonezi se află în provincia Ghazni (est), precum şi participarea Varşoviei la scutul antirachetă al NATO.  Potrivit planurilor SUA de dezvoltare a scutului antirachetă în zona Europei, interceptorii din România, ar urma să fie pe deplin pregătiţi de funcţionare în 2015, iar cei din Polonia ar urma să fie instalaţi într-o fază ulterioară a programului, până în 2018. Adevarul.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Criza economică din Europa ţine şi miercuri capul de afiş al principalelor ziare de limbă germană. Nu este uitat nici referendumul din România. Die Welt punctează ceea ce a observat deja toată lumea: ţările din sudul Europei nu găsesc reţeta de combatere a crizei. Ziarul german trece în revistă situaţiile cele mai fierbinţi: în Spania, în pofida măsurilor de austeritate, munţii de datorii sunt tot mai mari; Grecia se află în pragul falimentului – troica formată din UE, FMI şi BCE verifică ce se mai poate face la Atena; în fine, Italia are puţin timp la dispoziţie pentru implementarea reformelor – anul viitor au loc alegeri generale, în care forţele politice anti-reformiste ar putea prelua puterea.

Neue Zürcher Zeitung notează că presiunea asupra Greciei sporeşte: ţara a eşuat în aplicarea cursului reformist iar răbdarea creditorilor, în special a FMI, se apropie de sfârşit. Statul elen riscă serios să nu mai primească următoarele tranşe de ajutoare financiare, pentru că nu şi-a respectat promisiunile. Tot în ziarul elveţian citim despre noile probleme ale Spaniei, unde şi regiunile cer acum ajutorul statului. Madridul trebuie să găsească bani pentru Valencia, Murcia sau Catalunia. De unde, nimeni nu ştie încă iar investitorii se tem că puterea financiară a guvernului spaniol este deja depăşită. Neue Zürcher Zeitung scrie şi despre recentele îngrijorări ale agenţiei de rating Moody’s privind bonitatea celor mai solide economii europene, cele din nordul continentului. Şi perspectiva bonităţii Germaniei a fost coborâtă de la stabil la negativ, ceea ce nu a provocat prea mare stres la Berlin, după cum observă die Welt.

Guvernanţii germani sunt însă tot mai nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă la Atena, atrage atenţia Frankfurter Allgemeine Zeitung. Partidele din coaliţia germană de guvernământ se distanţează tot mai mult de autorităţile elene. Acestea răspund prin vocea premierului Samaras, care acuză vestul că subminează eforturile executivului său. Discuţiile despre părăsirea de către Grecia a zonei euro, tot mai des auzite în Germania, Samaras le califică drept iresponsabile. Comentariul semnat de Klaus-Dieter Frankenberger în acelaşi FAZ susţine că Europa a ajuns un copil-problemă. Situaţia trebuie să se schimbe radical, dacă blocul comunitar doreşte să mai aibă vreo influenţă pe plan internaţional, crede editorialistul. El conchide că forţa economică a continentului depinde şi de puterea sa politică – aceasta din urmă are în prezent de suferit din cauza crizei economice.

Cotidianul de mare tiraj Bild crede că recenta scădere a încrederii agenţiei de rating Moody’s în bonitatea Germaniei ar putea fi nota de plată pentru ajutoarele furnizate în vederea salvării Greciei. Süddeutsche Zeitung relatează despre o nouă încercare a Comisiei Europene de stimulare a pieţei muncii: interzicerea dreptului de lucru pentru azilanţii din afara Uniunii va fi ridicată după doar nouă luni de la primirea acestora în spaţiul comunitar. Până acum, imigranţii din categoria menţionată aveau drept de lucru abia după cel puţin 12 luni, şi atunci fără vreo garanţie. Problema cu noua directivă este că implementarea ei în ţările membre ar putea dura mai mulţi ani. Mult mai repede va avea însă loc un nou eveniment politic important la Bucureşti – duminica aceasta este programat referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Frankfurter Allgemeine Zeitung tratează din nou subiectul şi aminteşte decizia PDL de a nu participa la vot. Cotidianul german arată că partidul de dreapta îi îndeamnă pe alegători să nu participe la ceea ce numeşte “mascarada” guvernului. FAZ explică că e nevoie de votul a cel puţin nouă milioane din cei 18 milioane de alegători pentru ca referendumul să fie valabil. Atingerea acestei participări minime obligatorii stă sub semnul întrebării, din cauza perioadei de concedii şi a dezgustului faţă de politică manifestat de cetăţeni. Deutsche Welle

Advertisements