Ştiri Europene – 4 August 2012 / Presa germană: România – republica sforarilor

Posted on 04/08/2012 by

9


Spania ar putea cere ajutor de la fondurile de urgenţă ale zonei euro. Premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat, vineri, că guvernul de la Madrid ar putea cere ajutor de la fondurile de urgenţă ale zonei euro, prin emiterea de obligaţiuni de stat.”Voi face ceea ce fac întotdeauna, voi acţiona în interesul spaniolilor”, a afirmat Rajoy într-o conferinţă de presă susţinută la Madrid, întrebat dacă va cere ajutorul Fondului European de Stabilitate Financiară sau Mecanismului European de Stabilitate, transmite Bloomberg.Oficialul a precizat că trebuie, mai întâi, să înţeleagă mai clar noile propuneri anticriză ale Băncii Centrale Europene în privinţa achiziţiilor de obligaţiuni şi altor măsuri neconvenţionale.Preşedintele BCE, Mario Draghi, a prezentat joi un nou plan anticriză, care presupune achiziţii de obligaţiuni spaniole şi italiene de către BCE de pe piaţa secundară şi de către Mecanismul European de Stabilitate direct de la Trezoreriile celor două ţări, condiţionate strict. Detaliile propunerii vor fi negociate şi făcute publice în următoarele săptămâni.Costurile de finanţare ale Spaniei şi Italiei au crescut puternic din vara anului trecut, din cauza temerilor privind răspândirea crizei datoriilor de stat care a început în 2009 în Grecia.Investitorii cer acum Spaniei o dobândă de aproximativ 7% pentru împrumuturile la 10 ani, iar Italia suportă un cost de peste 6%. Spre comparaţie, Germania se împrumută la aproximativ 1,4%. Rajoy l-a lăudat pe Draghi pentru afirmaţia că dobânzile cerute de investitori pentru a împrumuta Spania şi Italia sunt “inacceptabile”. Spania are de plătit în luna octombrie datorii ajunse la maturitate în valoare totală de 29 miliarde euro, potrivit datelor Trezoreriei. Până atunci – în august şi septembrie – serviciul datoriei de stat însumează 16 miliarde euro. Spania a obţinut în luna iulie o linie de finanţare de 100 miliarde euro de la guvernele zonei euro, bani destinaţi exclusiv recapitalizării băncilor spaniole, care încă se resimt după prăbuşirea pieţei imobiliare. Ziarul Financiar.

Război diplomatic între Suedia și Belarus din cauza atacului aerian cu ursuleți de pluș. Suedia a anunţat astăzi că ambasadorul său la Minsk a fost expulzat şi că refuză venirea unui nou ambasador al Belarusului la Stockholm. Măsura autorităților de la Minsk vine după ce un avion al unei agenții publicitare din Suedia a intrat nestingherit în spațiul aerian al fostului stat sovietic și a lansat ursuleţi din pluş cu mesaje de protest față de încălcarea libertăţilor cetăţeneşti în Belarus. Guvernul de la Stockholm susține că ambasadorul suedez Stefan Eriksson, în post din 2008, a fost expulzat pentru că a militat pentru drepturile omului, după întâlniri cu opoziţia belarusă. Prin urmare, un ambasador numit de Belarus după plecarea predecesorului său, acum câteva săptămâni, şi care nu a ajuns încă în Suedia, nu mai este ”binevenit”, a indicat într-o conferinţă de presă telefonică ministrul suedez al afacerilor externe, Carl Bildt. El a calificat măsura luată de Minsk drept  ”o crimă gravă împotriva normelor privind relaţiile dintre state” Anterior, pe contul său de Twitter, Carl Bildt estimase drept ”scandaloasă” expulzarea ambasadorului suedez şi că aceasta ”arată natura regimului” condus de președintele Lukașenko, considerat ultimul dictator din Europa. Lansarea ursuleţilor din pluş, organizată de o agenţie de publicitate suedeză, a fost urmărită cu mare atenţie în Belarus, deşi puţinele informaţii despre incident nu au fost relatate decât de canalele media suedeze. În urma incidentului, președintele Lukașenko a destituit doi generali și mai mulți funcționari. Belarusul este vizat de sancţiuni din partea UE pentru represiunea împotriva opoziţiei, care s-a agravat, potrivit Uniunii, de la realegerea lui Aleksandr Lukaşenko în decembrie 2010. EVZ.

Revista Presei  Germane de la Deutsche Welle. Duelul dintre cuplul Ponta-Antonescu şi Băsescu continuă, incertitudinile în spaţiul euro dăinuie, tragedia Siriei atinge paroxismul.Preşedintele Băsescu nu are voie deocamdată să-şi reia mandatul, titrează pe prima pagină FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG interminabila şi păguboasa „sagă” a încrîncenatei înfruntări dintre noua alianţă aflată la putere şi şeful de stat suspendat de parlament.Referendumul de duminică nu a dus la o soluţionare a confruntărilor pe faţă, ci pare a le fi înteţit, după ce USL a contestat în faţa Curţii Constituţionale rezultatele date publicităţii de Comisia Electorală, potrivit cărora doar 46,24% din cetăţenii cu drept de vot s-au prezentat la urne, majoritatea lor pronunţîndu-se pentru demiterea lui Băsescu.Elementul cheie al noii dispute „colaterale” îl constituie numărul real al votanţilor, care oscilează în funcţie de interesele fiecărei tabere. CC îşi va da verdictul abia la 12 septembrie, după verificarea tuturor listelor de vot. Pînă atunci, Crin Antonescu va exercita ad-intemrim cea mai înaltă funcţie în stat.Intervalul prezintă pentru USL avantaje strategice. La 12 august expiră mandatul lui Daniel Morar, şeful DNA, atacat masiv de USL. Motivele sunt cunoscute: Morar a luptat vajnic împotriva politicienilor corupţi. Antonescu are acum ocazia să numească, la recomandarea ministrului justiţiei, noul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Chiar dacă ziarul citat nu menţionează explicit faptul, se ştie că succesorul lui Daniel Morar va fi loial actualei alianţe aflată la putere. Cine şi-a închipuit că referendumul din 29 iulie va pune capăt disputelor din România, a fost animat fie de un optimism excesiv, fie de naivitate, dar cel mai plauzibil de o insuficientă cunoaştere a „coloritului local” al ţării. În pofida multitudinii de comentarii şi articole apărute în ultima vreme în presa germană, întîmplările din România au continuat să fie neclare pentru nu puţini cititori.

Cu atît mai binevenit pare în contextul dat articolul de fond al lui Ovidiu Pecican, publicat în traducere germană în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, intitulat „Republica sforarilor”. Iată succint şi cîteva repere de orientare în hăţişul crizei politice româneşti, repere furnizate de textul apărut în ziarul bavarez. În România domnesc vechii nomenclaturişti, care, dincolo de frontierele de partid, tratează ţara ca pe un obiect de pradă. Înfruntarea „sîngeroasă” dintre Parlament şi Preşedinte, seamănă cu răfuiala dintre două clanuri ce deţin puterea. În fond, problema este – scrie istoricul şi publicistul român – că USL sub conducerea lui Ponta îl combate pe Băsescu cu propriile metode ale acestuia, continuînd stilul nedemocratic de guvernare din anii trecuţi. Întreaga clasă politică din România se slujeşte de toate pîrghiile spre a-şi asigura propriul avantaj, nu însă şi binele comun al ţării. Conflictul pare a fi unul supraetajat. Cel dintre Legislativ şi Executiv se află într-o situaţie ambiguă din punct de vedere constituţional. Apoi, lupta se dă între grupuri de interese aflate în slujba unor magnaţi care dispund de concerne media şi de averi uriaşe. Există şi erori personale la mijloc, liberalii şi conservatorii şi-au împărţit puterea în timpul primului mandat al lui Băsescu, al cărui partid s-a desprins din corpul social-democraţilor, aceştia din urmă recrutîndu-şi conducerea din fosta elită comunistă. După această descriere „lămuritoare” pentru cititorul occidental a situaţiei din România, articolul se încheie cu enumerarea consecinţelor negative ale disputelor aflate în flux asupra opiniei publice interne (extrem de polarizată) asupra economiei fragilizate. Astfel, sporeşte în plan internaţional şi neîncrederea faţă de România iar la toamnă şi la iarnă s-ar putea să se reverse pe străzi şi mînia populară.Pînă una alta – România şi Bulgaria nu prea mai au vreo şansă să adere la termenul stabilit la spaţiul Schengen. Ministrul federal de interne Hans Peter Friedrich, lider creştin-social, exclude deschiderea rapidă a frontierelor la sorocul aşteptat, recomandînd însă cu stringenţă respectarea planului în două etape, elaborat deja de Franţa şi Germania, relatează RHEINISCHE POST.

Mînie neputinicioasă trebuie să fi resimţit Kofi Anan cînd s-a decis să abandoneze misiunea de trimis special ONU în Siria, unde războiul civil îşi urmează sîngeroasa cale iar omenirea asistă paralizată la un conflict în care nu ştie care sunt realele forţe şi interese aflate în joc, atrage atenţia NÜRNBERGER ZEITUNG.Cert este că CIA sprijină rebelii – ceea ce ziarului FRANKFURTER RUNDSCHAU i se pare legitim, cîtă vreme China şi Rusia sprijină regimul de la Damasc. Numai că abandonată rămîne, ca în orice conflict de interese, chestiunea morală, relevă SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, sugerînd că şi rebelii se dedau la acţiuni violente, care vor ieşi la iveală abia ceva mai tîrziu. Deutsche Welle

Argentina interzice accesul navelor britanice. Tensiunile cresc între Marea Britanie şi Argentina. Provincia Buenos Aires a votat joi o lege prin care interzice oricărei nave sub pavilion britanic să mai ancoreze în porturi. Pe lângă interdicţia de a ancora, există şi cea de a desfăşura orice fel de operaţiuni în porturile provinciei Buenos Aires. Măsura se aplică şi vaselor implicate în explorarea şi exploatarea resurselor naturale din jurul insulelor Malvine, cunoscute şi ca insulele Falkland. Atât Marea Britanie, cât şi Argentina îşi dispută suveranitatea asupra insulelor. În prezent, sunt sub controlul Londrei.Legea, care nu face altceva decât să crească şi mai mult tensiunea între Londra şi Buenos Aires. Cu câteva zile înainte de adoptarea legii, Argentina a trimis Marii Britanii o scrisoare prin care o acuză de profanarea cimitirului eroilor din Insulele Malvine. Ministerul de Externe argentinian a deplâns vandalizarea momumentului ridicat în cinstea soldaţilor argentinieni căzuţi în timpul Războiului Malvinelor. Sticla care proteja pictura reprezentându-l pe sfântul patron al Argentinei a fost spartă. Guvernul de la Buenos Aires a înaintat un protest şi la Crucea Roşie, dar şi la Naţiunile Unite. A cerut o anchetă obiectivă care să-i identifice şi să-i pedepsească pe cei vinovaţi de profanare.Legea a fost iniţiată de Patricia Cubria, deputat în partidul Frontul pentru Victoria, al preşedintei Christina Kirchner. Legea a primit numele de cod “Gaucho Rivero”, după Antonio Rivero, un partizan argentinian ce a condus revolta contra britanicilor în Insulele Malvine, în 1833. “E un instrument prin care continuăm lupta pentru suveranitate şi pentru resursele naturale ale Malvinelor”, a explicat deputata, citată de “The Telegraph”. Aşadar, o nouă tresărire a naţionalismului, doar ultima dintr-o serie mai lungă, văzute ca provocare în ajunul comerării a 30 de ani de la Războiul Malvinelor.Interdicţia este cu atât mai dură cu cât Buenos Aires este cea mai mare regiune a ţării: aici trăiesc 40% dintre argentinieni şi tot această regiune dispune de cele mai mari porturi.Anul trecut, blocul comercial Mercosur – care include Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay – a decis să-şi închidă porturile pentru navele sub pavilionul Insulelor Malvine. Cu alte cuvinte…britanice. În iunie, guvernul argentinian a declanşat acţiunea legală contra a cinci companii de explorare britanice ce operează în apele Insulelor Malvine. Acţiunile naţionaliste au produs însă şi efecte neaşteptate: anul trecut, două nave, despre care se credea că sunt britanice, au ancorat în portul La Plata, nu departe de capitala Buenos Aires, şi au fost primite cu proteste de amploare. Abia mai târziu s-a aflat că erau de fapt nave norvegiene contractate chiar de Argentina.Integral la RFI

Advertisements