Ştiri Europene – 6 August 2012 / Socialiştii europeni între Bruxelles şi Moscova

Posted on 06/08/2012 by

10


Au trecut cinci ani de la începerea crizei, iar Europa merge din rău în mai rău. Cât mai avem de îndurat? Cu cinci ani în urmă, în această perioadă, liderii lumii au rea­lizat că economiile sunt ame­ninţate de o criză a cre­ditului, iar şefii băncilor cen­trale s-au speriat atât de tare de refuzul băn­cilor de a se împrumuta una de la cealaltă, încât au apelat la măsuri costisitoare de urgenţă. Pe 9 august BCE şi Fed au injectat 90 de miliarde de dolari pe pieţele finan­ciare. De atunci, în Europa trei economii mai mici au ajuns în pragul falimentului, iar acum Spania, a patra economie ca mărime din zona euro, contemplă ideea unui bailout internaţional. Cât despre SUA, această ţară pare că se îndepărtează uşor de zona de pericol, dar este în continuare vulnerabilă la criză. Pentru BCE intervenţia de pe 9 august 2007 a fost prima de după atacurile teroriste de pe 9 septembrie 2001, scrie The Guardian. Banca a caracterizat acest pas ca “o ajustare fină”, dar investitorii ştiau că situaţia este mai gravă decât lăsa să înţeleagă BCE. Indicele FTSE, al bursei de la Londra, a scăzut cu 121 de puncte în acea zi, iar Dow Jones, indicator al bursei de pe Wall Street, a pierdut 387 de puncte din valoare. O furtună care a zguduit două fonduri franceze de investiţii expuse la creditele subprime din SUA s-a transformat rapid într-un uragan. Adam Applegarth, şeful băncii britanice Northern Rock, care a trebuit să apeleze la sprijinul guvernului pentru a face faţă retragerilor masive de capital, a numit ziua de 9 august “ziua care a schimbat lumea” Uraganul continuă şi astăzi, cu inten­sitate mai mare în Europa, unde BCE este în continuare singura instituţie care oferă un adăpost trainic în faţa intemperiilor crizei. Dacă pe 9 august bursele au reacţionat violent în faţa planului de acţiune al BCE şi Fed, acum, obişnuiţi cu lipsa unor răs­punsuri clare date de liderii politici, investitorii răsplătesc orice măsură menită să calmeze turbulenţele. De atunci, BCE a injectat aproape un miliard de euro pe pieţele interbancare pentru a evita o nouă criză de creditare şi a prevenit ca Spania şi Italia să ia calea Greciei, Irlandei şi Portugaliei şi să ceară sprijin financiar internaţional cheltuind alte miliarde de euro pentru a achiziţiona datorii ale celor două state.  Cum însă Spania şi Italia n-au scăpat de atacurile pieţelor, iar Madridul este împins pas cu pas spre un bailout, BCE este gata din nou să intervină. Joi, preşedintele BCE Mario Draghi a anunţat că instituţia va pregăti în următoarele săptămâni un program de achiziţii de obligaţiuni prin operaţiuni pe piaţa liberă de o amploare “suficientă pentru a-şi atinge obiectivele”, însă va acţiona doar după ce guvernele zonei euro vor activa fondurile de urgenţă pentru a face acelaşi lucru. Ajutorul va veni numai dacă statele vor respecta, aşa cum insistă Germania, condiţiile cerute de noii creditori, exact ceea ce încearcă să evite premierul spaniol Mariano Rajoy. Integral in Ziarul Financiar

Bogaţii, buni de plată? Oamenii cu venituri şi averi mari ar trebui obligaţi să contribuie mai serios la finanţele statului – acesta este obliectivul prezentat la Berlin de mai multe organizaţii. Totul a pornit de la organizaţia anti-globalizare Attac. Acesteia i s-au alăturat între timp numeroase asociaţii sociale, sindicate şi alte grupări civice de la stânga spectrului politic. Obiectivul: impozite şi taxe mai mari pentru bogaţi ar ajuta la depăşirea actualei crize economice, la reducerea datoriilor şi asigurarea statului social. Jutta Sundermann, co-fondatoare a Attac Deutschland, critică dur actuala strategie de combatere a crizei din zona euro: “Încă de la criza datoriilor suferită de lumea a treia am văzut că nu se poate ieşi din criză doar prin economisiri”. Soluţia ar fi ca statele să-şi sporească veniturile. În trecut a avut loc un transfer dramatic de averi din spaţiul public în domeniul privat, constată Sundermann. În plus, în contextul crizei financiare, datorii private au fost etatizate. Acum ar trebui operată o mişcare inversă. “Datoriile totale înregistrate azi de stat, landuri şi localităţi se ridică în Germania la aproape 2000 de miliarde de euro. Tot cam la atât s-ar ridica şi averile celor mai bogaţi cetăţeni germani.” Ulrich Schneider conduce o aşa-numită asociaţie de bunăstare din care fac parte cam 10.000 de grupări sociale. El critică limita de îndatorare impusă bugetului landurilor şi localităţilor germane. Aceasta ar duce la “dezintegrarea statului social”. Schneider admite că reducerea datoriilor, dorită de Berlin, este un obiectiv onorabil – “este lăudabil să le lăsăm nepoţilor noştri un stat fără datorii”. Totuşi, economisirile forţate în acest sens – care lasă în urmă şcoli şi grădiniţe dărăpănate, biblioteci închise şi locuri de joacă în paragină – reprezintă în acelaşi timp “o politică iresponsabilă faţă de generaţiile viitoare”. Integral la Deutsche Welle.

Comuniștii și rusofilii i-au atacat pe unioniști la un miting din orașul moldovean Bălți. O ziaristă, internată în spital. Participanţii la un Marş al Unirii au fost atacaţi astăzi, la Bălţi, capitala de nord a Republicii Moldova, de contramanifestanţi, majoritatea susţinători ai comuniştilor, autorităţile interzicând în cele din urmă acţiunea unioniştilor, deşi organizatorii primiseră autorizaţia pentru această manifestaţie. O ziaristă a fost internată după ce a fost lovită în cap de una din pietre, transmite Agerpres. Peste 500 de unionişti se adunaseră duminică, în centrul oraşului Bălţi, controlat de comunişti şi rusofili, cu steaguri tricolore şi mesaje patriotice. Scopul acestui marş, pe lângă cel de promovare a ideii unioniste, era de a atrage atenţia asupra încercărilor Partidului Comuniştilor de a destabiliza Republica Moldova prin tentative de desprindere administrativă după modelul regiunii transnistrene, au precizat membrii Platformei Civice Acţiunea 2012, organizatorii acţiunii. Pentru a împiedica desfăşurarea acestui marş în capitala de nord a Republicii Moldova, sute de opozanţi din Partidul Comuniştilor, din Liga Tineretului Rus şi simpatizanţi ai Patrioţilor Moldovei, s-au deplasat în oraşul Bălţi. A fost prezent şi başcanul regiunii autonome Găgăuzia, Mihail Formuzal, împreună cu mai mulţi tineri, potrivit Unimedia.md. Protestele au început în jurul orei 13,00. Poliţia a făcut cordoane între contramanifestanţi şi organizatorii marşului. Simpatizanţii comuniştilor, mulţi dintre ei în stare de ebrietate, după cum relatează agenţia Unimedia, şi membri ai Ligii Tineretului Rus au început să arunce cu pietre, roşii şi ouă în unionişti, dar şi în poliţişti. Încercarea contramanifestanţilor de a ajunge la unionişti s-a transformat în violenţe, poliţiştii ţinând cu greu piept atacatorilor. Integral in EVZ.

Acţiunile PSD şi criza din România, un test pentru Partidul Socialist European.  Acţiunile PSD şi situaţia politică din România reprezintă un test pentru Partidul Socialist European, al cărui congres se va desfăşura la Bucureşti la sfârşitul lunii septembrie, socialiştii europeni având nevoie de un comportament exemplar din partea PSD, comentează site-ul francez Mediapart.fr. “La Bucureşti, rezultatele referendumului din 29 iulie 2012 privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu sunt în suspans din cauza absenteismului (…), dar şi din cauza contestării listelor electorale de către social-democraţi şi liberali. Curtea Constituţională a amânat luarea deciziei în legătură cu validitatea referendumului (…) iniţial până pe 12 septembrie, apoi până pe 31 august. De ce aceste ezitări şi schimbări de calendar?”, întreabă Mediapart.fr. “Pe 28 şi 29 septembrie 2012, Partidul Socialist European (PSE) va organiza un congres la Bucureşti. Aceste congrese sunt organizate la fiecare doi ani şi jumătate, o dată în anul alegerilor europene, apoi la jumătatea mandatului. Congresul programat la Bucureşti în septembrie are rolul de alegere a noului lider şi de pregătire a alegerilor din 2014. Acest congres ar urma să adopte şi o procedură pe care socialiştii o consideră mai democratică şi mai transparentă pentru desemnarea candidatului la preşedinţia Comisiei Europene în 2014. Socialiştii speră să îi preia funcţia lui Jose Manuel Barroso, profitând de eşecul dreptei europene de a scoate Europa din criză”, explică Mediapart, subliniind că, în acest context, “este esenţial pentru socialiştii din toate ţările UE ca acest congres de la Bucureşti să fie un succes clar”. “Socialiştii europeni au nevoie ca ordinea să domnească la Bucureşti, vorbind de o etică ireproşabilă. Este important ca Partidul Social Democrat din România să nu piardă puterea şi să nu aibă probleme de imagine în perspectiva congresului. Prin urmare, socialiştii europeni au nevoie ca Curtea Constituţională să excludă orice dubii privind modul de organizare a referendumului şi să ajungă să valideze demiterea preşedintelui României, de centru-dreapta, chiar dacă participarea la scrutin nu a fost suficientă”, precizează Mediapart. Integral la Mediafax.

Cum se trăiește în ŢARA cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din UE. Locuitorii acestei ţări primesc un salariu minim de 1.800 euro pe lună, bani garantaţi de legislaţie, iar produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor este printre cele mai mari din lume, însă cu toate acestea oamenii sunt nefericiţi. arele Ducat al Luxemburgului este o ţară de mici dimensiuni,  înconjurată de Belgia, Franţa şi Germania. Destinul său a fost legat, în mod inevitabil, de cel al vecinilor săi.  Luxemburgul s-a aflat, de-a lungul vremurilor, sub stăpânirea multor state şi familii conducătoare, dar a constituit o unitate politică separată, chiar dacă nu întotdeauna autonomă, începând cu secolul al X-lea. În prezent este un mare ducat ereditar, cu un sistem parlamentar unicameral. Limba naţională, luxemburgheza, este înrudită cu germana. De altfel, germana este prima limbă străină învăţată de luxemburghezi, fiind folosită şi în mass-media. Limba administrativă este franceza. Luxemburg este ţara cu cel mai mare PIB din Uniunea Europeană. PIB-ul pe cap de luxemburghez depăşeşte 99.000 de euro. Aceste se explică prin faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în Luxemburg și, prin urmare, contribuie la PIB-ul acestuia, în timp ce, în același timp, ei nu sunt incluși în populația rezidentă. Ţara are o populaţie de doar 511.000 de persoane, alcătuită în proporţie de 42,9% din cetăţeni ai altor state. La ultima numărătoare, în Luxemburg se găseau locuitori provenind din 160 de ţări, însă 86% dintre aceştia sunt cetăţeni ai ţărilor Uniunii Europene. Acum 100 de ani, Luxemburgul era cunoscut în întreaga lume pentru producţia sa de trandafiri. Cele 260 de specii de trandafiri cultivate reprezentau baza celui mai important flux de export al ţării. În secolul al XX-lea, ţara a cunoscut o creştere economică puternică graţie exploatării bogatelor zăcăminte de fier. La apogeul acesteia, un sfert din populaţie lucra în industria oţelului, care constituia două treimi din economia ţării. După ce în anii ’70 industria siderurgică a suferit o criză la nivel mondial, ca urmare a supraproducţiei, minele de fier s-au închis. Luxemburgul s-a reorientat spre sectorul financiar-bancar, care s-a dezvoltat spectaculos în urma deciziilor guvernanţilor de a menţine un nivel scăzut al taxelor şi impozitelor. În doar trei decenii, Luxemburgul a devenit cel mai important centru financiar al Europei. Pe lângă atuurile fiscale, Marele Ducat a profitat şi de excelenta pozitionare geografică. Conform statisticilor Eurostat, 40% din averea existentă în UE este concentrată pe o rază de 500 de km în jurul Luxemburgului. Dacă aria este extinsă la 700 de km, averea din această zonă reprezintă 70% din totalitatea bogăţiilor aflate în Uniunea Europeană. Integral in Capital

Advertisements