Ştiri Europene – 10 August 2012 / Deutsche Welle: Frica de moarte a judecătorilor CCR

Posted on 10/08/2012 by

3


Avertisment pentru România: recesiunea se instalează în economiile principalelor pieţe de export. Că zona euro nu va reuşi să evite recesiunea anul acesta din cauza crizei şi austerităţii este deja o certitudine pentru cei mai mulţi analişti. Banca Centrală Europeană (BCE) a avertizat însă că economia uniunii monetare a ajuns într-o stare mai gravă decât a anticipat iniţial. Mai îngrijorător este că recesiunea se va adânci în Italia şi nu va ocoli Franţa, aceste ţări fiind două dintre cele mai mari pieţe de desfacere pentru exporturile româneşti. Semne îngrijorătoare vin şi din Germania, cea mai mare economie europeană şi principala destinaţie a exporturilor României. BCE şi-a înrăutăţit proiecţia de scădere economică pentru anul acesta în zona euro de la 0,2% la 0,3% şi anticipează că economia va avansa cu doar 0,6% anul viitor, faţă de o creştere de 1% estimată anterior, scrie The Guardian. Economia zonei euro a stagnat în primul trimestru al acestui an, după o contracţie de 0,3% în ultimele trei luni ale anului trecut. Instituţia a atenţionat, de asemenea, că economia zonei euro are de înfruntat mai multe pericole, unele legate de tensiunile de pe pieţele financiare, ceea ce sugerează că situaţia se va înrăutăţi. “Riscurile sunt legate, în particular de tensiunile de pe mai multe pieţe financiare din zona euro şi de pericolul ca aceste tensiuni să afecteze euro şi economia reală. Riscurile sunt legate şi de posibila creştere a preţurilor energiei pe termen mediu”, se arată într-un raport al BCE. În aceste condiţii, instituţia a îndemnat din nou guvernele uniunii monetare să facă eforturi suplimentare pentru a reforma rapid şi decisiv economiile. BCE a cerut statelor zonei euro să reformeze pieţele de produse pentru creşterea competitivităţii şi pieţele muncii astfel încât acestea să fie mai flexibile şi mai eficiente. Cu astfel de reforme s-ar reduce dezechilibrele şi va fi impulsionată creşterea economică. Integral in Ziarul Financiar.

Două decizii cruciale pentru soarta euro. Soarta euro atârnă de deciziile a două înalte instanţe din cele mai puternice state europene. Consiliul Constituţional din Franţa trebuie să se pronunţe zilele acestea asupra tratatului bugetar, în timp ce Curtea Constituţională din Germania dă verdictul în aceeaşi problemă pe 12 septembrie. În Franţa, tratatul bugetar european este examinat de Consilul Constituţional. „Înţelepţii”, cum îi numeşte presa franceză, au fost sesizaţi pe 13 iulie de preşedintele François Hollande, care speră să-şi respecte promisiunile europene fără a înscrie totuşi în Constituţie aşa-numita „regulă de aur” – respectiv un nivel maxim al deficitului de 3% . De la bun început, liderul de la Elysée a creat o polemică după ce a declarat că, indiferent ce va spune instanţa, regula de aur nu va fi înscrisă în Constituţie. Germania ceruse ca această regulă să fie introdusă în legea fundamentală, însă alte state semnatare ale tratatului – toate statele membre mai puţin Cehia şi Maria Britanie – au insistat ca orice stat să aibă dreptul să aleagă statutul juridic al regulii de aur. Regula vizează limitarea deficitelor publice – sunt luate în calcul atât bugetul de stat, cât şi bugetele colectivităţilor locale şi anumite bugete de cheltuieli sociale. Tratatul limiteată deficitul structural la 0,5% din Produsul Intern Brut, iar statele care depăşesc plafonul pot fi sancţionate. Dacă nu se va produce vreo surpriză majoră, Consiliul Constituţional ar trebui să decidă că nu e nevoie de modificarea Constituţiei franceze pentru ca tratatul european bugetar să fie adoptat. François Hollande a insistat să consulte instanţa pentru a fi sigur că nu e nevoie de revizuire constituţională. În plus, ar putea fi un sprijin binevenit, în condiţiile în care, având în vedere disensiunile din tabăra stângii, ar putea fi destul de dificilă obţinerea unei majorităţi e trei cincimi în Parlament pentru ratificarea tratatului. Legislativul trebuie să adopte textul la sfârşitul lui septembrie dacă primeşte unda verde din partea Consiliului Constituţional. În acest caz, guvernul va trimite o lege organică, pentru a cărei aprobare e nevoie doar de o majoritate simplă. Dar parcursul juridic trebuie făcut: tratatul bugetar prevede şi că statele care nu introduc în legislaţie regula de aur pot fi condamnate de Curtea Europeană de Justiţie. Integral la RFI

Motoarele UE, atinse de criză. Economia Franţei se îndreaptă spre recesiune, arată cifre publicate recent. Norii se adună şi asupra Germaniei, unde exporturile aproape au stagnat. Economia franceză, puternic afectată de calvarul zonei euro, se îndreaptă spre recesiune, potrivit Băncii Franţei (BdF), ale cărei previziuni sunt de rău augur pentru guvern. BdF estimează un recul al produsului intern brut (PIB) de 0,1% în trimestrul al treilea, care urmează unei reduceri de acelaşi ordin deja anticipată pentru al doilea trimestru. Dacă aceste previziuni devin realitate, Franţa, cu două trimestre consecutive de contracţie a economiei, va reintra oficial într-o recesiune pe care nu a mai cunoscut-o din primăvara lui 2009. Institutul naţional de statistică va publica săptămâna viitoare prima estimare pentru trimestrul al doilea, o cifră aşteptată de guvern, de pieţele financiare şi de partenerii Franţei din zona euro.În primul trimestru, economia Franţei stagnase, după o creştere onorabilă de 1,7% anul trecut. Această netă încetinire a economiei complică ecuaţia bugetară a Executivului, al cărui obiectiv este aducerea deficitului public la 4,5% din PIB în 2012 şi la 3% în 2013, pentru a respecta angajamentele europene ale ţării. În faţa acestei situaţii, Parlamentul reunit în sesiune extraordinară a votat deja la finele lui iulie o rectificare a bugetului pe 2012, care prevede 7,2 miliarde de euro în creşteri de impozite şi 1,5 miliarde de euro din îngheţarea cheltuielilor. Germania părea imună la criza datoriilor. Reformele din anii trecuţi au ajutat la întărirea economiei, făcând-o capabilă să reziste la actuala furtună financiară. Dar o serie de noi date economice arată că şi Germania începe să cedeze în faţa crizei şi ar putea chiar să recadă în recesiune, potrivit unor analişti. Pentru o economie atât de deschisă ca a Germaniei, ruta “infecţiei” sunt exporturile. Germania este al treilea exportator al lumii, după China şi SUA şi, până recent, economia sa a fost bazată în primul rând pe exporturi. Datorită reformelor profunde şi adesea dureroase, care au dus la reducerea şomajului, alimentând creşterea consumului intern, cererea domestică a devenit un alt motor al miracolului economic german. În timp ce mulţi dintre vecinii Germaniei sunt în recesiune, economia germană a crescut cu 0,5% în primele trei luni ale anului. Integral in Adevarul.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Frica de moarte a judecătorilor CCR. Ce-i poate oare îngrozi mai rău pe occidentali decât presiunile politice exercitate asupra justiţiei? Bunăoară asupra celei româneşti? Frica de moarte a judecătorilor Curţii Constituţionale, ameninţaţi şi intimidaţi astfel încât să valideze demiterea preşedintelui Traian Băsescu în ciuda lipsei cvorumului de alegători necesar, potrivit legii, la referendumul de la 29 iulie, răzbate intens din publicaţiile germane. De la stânga la dreapta spectrului politic, ziarele sunt pline de cererea disperată de ajutor, adresată de magistraţii Curţii Constituţionale româneşti forurilor europene. Abundă în toate publicaţiile serioase, liberale, socialiste sau conservatoare şi semnalele de îngrijorare acută lansate de Uniunea Europeană, de Viviane Reding, Comisarul pentru justiţie al Comisiei Europene, ca şi de Consiliul Europei. Süddeutsche Zeitung se ocupă de „masivele critici internaţionale” la adresa „guvernului României condus de socialişti”, respectiv la adresa cuplului Ponta-Antonescu. Ziarul de stânga din München abordează în detaliu „şocul şi supriza” forurilor internaţionale, respectiv replicile de la Bruxelles ale Comisiei Europene, precum şi cea a lui Gianni Buquicchio, Preşedintele Comisiei de la Veneţia, la „incendiara scrisoare a Preşedintelui CCR, Augustin Zegrean.” Şeful Curţii Supreme evocase anterior ameninţările cu moartea la adresa unei judecătoare a CCR, în contextul referendumului privind suspendarea din funcţie a şefului statului român. La ecourile acestei alerte s-a adăugat în presa de limbă germană din Republica Federală, Austria şi Elveţia şi cele iscate de îngrijorarea financiar-economică a Fondului Monetar Internaţional, dată fiind situaţia creată în România după preluarea puterii de către cuplul Ponta-Antonescu. Neue Zuercher Zeitung se ocupa joi, pe larg, de acest subiect, semnalând între altele, că FMI cere României să aplice reforme. Editorialiştii scot în evidenţă pe de o parte gravitatea derapajelor unei puteri de la Bucureşti inepte, incompetente, răuvoitoare, ori, pur şi simplu, după cum bănuieşte Augsburger Allgemeine Zeitung, dedate „cabotinismului”, iar pe de alta şi pernicioasele lor consecinţe. Nu puţine ziare trimit ,de pildă, la probabila amânare a aderării României la spaţiul Schengen şi la îndoielile exprimate de ministrul german de interne privind posibilitatea integrării Sofiei şi Bucureştilor în acest spaţiu. Între ele se înscrie şi Hamburger Abendblatt. La rândul ei, televiziunea publică germană încadrează deraierile bucureştene în devierile antidemocratice şi antioccidentale manifestate în ultima vreme şi la Budapesta ori Belgrad. Aflăm din Frankurter Allgemeine Zeitung cum se prelungeşte şi se agravează operaţiunea demolării imaginii externe a României, şi prin numirea într-o funcţie de ministru a „negaţionistului Holocaustului, Dan Şova”. Preluarea în cabinet a „prietenului premierului Ponta”, omul care-i redusese nu demult, la două duzini pe cei 15 mii de civili evrei ucişi, cu femei şi copii cu tot, sub regimul Antonescu în pogromul de la Iaşi, a stârnit ample proteste şi în America, semnalează, în context, FAZ. Ziar, conform căruia, portofoliul de ministru dat acestui ins demonstrează că Ponta se sinchiseşte tot mai puţin de criticile internaţionale la adresa lui. In fine, acelaşi cotidian evidenţiază, în contextul remanierii guvernamentale, slăbirea puterii lui Ponta, gâlceava internă din USL şi supărarea PSD pe ambiţiile şi vanităţile lui Antonescu. Deutsche Welle