Ştiri Europene – 14 August 2012 / “Deutsche Welle: România a luat-o razna”

Posted on 14/08/2012 by

2


Revista Preseide la Deutsche Welle. Preţul inepţiei şi al anti-democraţiei. Erorile şi gafele au preţul lor. La fel şi inepţia, prostia, fărădelegea, actele antidemocratice şi nerespectarea statului de drept. Cea din urmă, materializată în lipsa de respect a cuplului Ponta-Antonescu faţă de independenţa justiţiei şi a Curţii Constituţionale, a adus enorme prejudicii imaginii României în lume. La finele săptămânii aceste prejudicii s-au văzut serios potenţate. O serie întreagă de publicaţii germane s-au oprit asupra încercărilor USL de a întoarce pe dos rezultatele plebiscitului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

UE îl avertizează pe premierul Ponta, adjunctul lui Hillary Clinton se deplasează la Bucureşti” anunţa sâmbătă Süddeutsche Zeitung, semnalând profunda îngrijorare „suscitată Comisiei Europene de tentativa prim-ministrului Ponta de a reinterpreta post-festum eşuatul referendum de demitere a preşedintelui statului, Băsescu”.  “Îngrijorarea domneşte şi la Washington”, a adăugat acelaşi ziar. De altfel, vizita la Bucureşti a subsecretarului de stat al Statelor Unite, Philipp Gordon n-a scăpat nici altor ziare şi publicaţii online din Germania.

Tot la finele săptămânii trecute s-au mai adăugat la toate acestea şi ecourile negative ale portofoliului de ministru dăruit amicului premierului, Dan Şova, care, deşi istoric de meserie, a ajuns în guvern la doar câteva luni după un halucinant episod de negaţionism al Holocaustului. Deşi Dan Şova şi-a retractat, mai nou, afirmaţiile negând pogromul de la Iaşi şi existenţa celor aproximativ 15 mii de victime evreieşti, civile, ale masacrului comis aici în 1941, precum şi pe cei peste un sfert de milion ai Holocaustului din România, ziarele germane au reţinut substanţa chestiunii. Au reţinut, în special, propulsarea sa prematură în guvern şi protestele furtunoase pe care le-au iscat această nominalizare stranie. Unii critici ai premierului român subliniază că, în ciuda scuzelor lui Şova, declaraţiile sale negaţioniste sunt de dată mult prea recentă pentru ca omului să i se acorde demnitatea de ministru. Mai toate publicaţiile serioase au semnalat cererea demiterii urgente a lui Şova avansate de expertul de politică externă al Uniunii Creştin-Democrate germane, Ruprecht Polenz. Unele, precum Süddeutsche Zeitung, au consemnat că Şova reprezintă o febleţe „a premierului plagiator, Ponta”, iar altele, precum ziarul berlinez „Taz”, că e „copilul răsfăţat al PSD”. Acelaşi ziar de stânga din München a semnalat de altfel şi criticile dure ale liberalilor germani, iscate de această aiuritoare numire în guvern, oprindu-se asupra celor exprimate de Nadja Hirsch. Potrivit Europarlamentarui liberal, „nu e clar ce e mai rău: să te foloseşti de vechile reţele pentru a-l face pe Şova ministru sau să optezi în favoarea lui pentru a promova resentimentele antievreieşti şi anti-minorităţi”. Hirsch a subliniat că „nu doar cazul Şova ci întreagă situaţie politică (din România) e dăunătoare pentru democraţie şi principiile statului de drept”. Anterior, varii publicaţii, precum Focus semnalaseră ancheta penală deschisă la Bucureşti din pricina manipulării listelor electorale. Deutsche Welle

Avertisment clar al Germaniei: Nu vom mai da bani grecilor dacă nu-şi respectă promisiunile. Germania va bloca orice fonduri noi destinate salvării Greciei dacă Atena nu respectă pe deplin condiţiile din pachetele anterioare de asistenţă financiară, chiar dacă alte state vor insista ca banii să fie acordaţi, a declarat Michael Fuchs, unul dintre liderii blocului conservator al cancelarului Angela Merkel din Parlamentul german, scrie The Telegraph. Fuchs a afirmat, pentru publicaţia Handelsblatt că Berlinul este gata să-şi folosească dreptul de veto dacă nu este mulţumit de rezultatele evaluării pe care creditorii internaţionali o fac Greciei, stat căruia îi cer reforme severe în schimbul sprijinului financiar. “Mă puteţi cita: chiar dacă paharul este pe jumătate plin, nu este suficient pentru un nou pachet de salvare. Germania nu poate şi nu va fi de acord cu aceasta”, a spus politicianul. Verdictul creditorilor internaţionali, UE, FMI şi BCE, va veni la mijlocul lunii viitoare şi va stabili dacă Atena primeşte următoarea tranşă, de 3,1 miliarde euro, din cel mai recent pachet de salvare. Chiar şi în cazul în care alte state din zona euro cer eliberarea fondurilor după publicarea raportului creditorilor, Germania va folosi dreptul de veto, pe care îl are ca membru al fondului temporar de salvare EFSF, dacă va considera că Grecia “nu îndeplineşte condiţiile”, a menţionat Fuchs. “Germania a atins limita a ceea ce poate suporta”, a mai spus politicianul. Integral in Ziarul Financiar.

Republica Moldova, în centrul unui scandal internațional cu petroliere iraniene. Iranul, vizat de sancţiuni internaţionale din cauza programului său nuclear, a transferat sub pavilionul Republicii Moldova şi al altor state mai multe petroliere ale sale, conform unei publicaţii din Malta, preluată de presa de la Tel Aviv şi Chişinău. Aproximativ 75 de nave petroliere iraniene au fost înregistrate în porturi din Tanzania, Tuvalu, Sierra Leone, Bolivia şi Republica Moldova. Cel puţin opt petroliere iraniene au fost plasate sub pavilionul Republicii Moldova, iar ca port de înmatriculare a fost trecut portul Giurgiuleşti de la Dunăre, relatează Agerpres. În ultimul timp, scria recent publicaţia rusă Vedomosti, o mare parte din petrolierele iraniene au dispărut brusc din oceane. Recent, navele au reapărut, dar sunt de nerecunoscut: corpuri revopsite, denumiri noi la bord, iar pe catarge au arborate pavilioane noi.Evident, ca porturi de înmatriculare figurează complet alte oraşe. La 1 iulie, a intrat în vigoare un embargo al Uniunii Europene la importurile de petrol din Iran. Conform acordului, aprobat la sfârşitul lunii ianuarie 2012, de la 1 iulie este complet interzis importul de ţiţei brut iranian pe teritoriul statelor membre ale UE. De asemenea, companiilor europene le-a fost interzis să asigure aprovizionarea cu petrol iranian. Integral in EVZ.

Deutsche Welle: România a luat-o razna. Guvernul Ponta plănuia falsificarea listelor electorale la scară largă. România este asediată de o luptă politică marcată de certuri nesfârşite, într-o confruntare politică extrem de încinsă, miza fiind mare, iar Curtea Constituţională (CC) a acestei ţări balcanice a cerut ajutorul Uniunii Europene (UE), relatează Deutsche Welle (DW) în pagina electronică de marţi. Guvernul premierului Victor Ponta încearcă de mai multe săptămâni să îl demită pe preşedintele suspendat Traian Băsescu, încălcând legi şi decizii ale CC, apreciază postul de radio german în ediţia în limba engleză a site-ului său, citând stenogramele unor convorbiri telefonice între miniştri şi oficiali de rang înalt făcute publice pe 10 august de către procurorii Curţii supreme române. Stenogramele au arătat că “Guvernul Ponta plănuia falsificarea listelor electorale la scară largă”, apreciază DW, adăugând că “datele falsificate aveau ca scop să declare valid în mod retroactiv un referendum controversat de pe 29 iulie privind demiterea lui Băsescu”, după ce nu a fost atins pragul de validare de 50% al prezenţei la vot. La doar câteva zile după referendum, “în România era vacarm”, CC urmând să ia o decizie asupra validităţii votului privind demiterea lui Băsescu, continuă postul care citează solicitarea preşedintelui CC Augustin Zegrean, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene (CE) şi Consiliului Europei (CoE), atât de ajutor şi protecţie a independenţei Curţii “faţă de presiunea politică exercitată de Guvernul Ponta”, cât şi de denunţare a unor ameninţări la adresa judecătorilor CC. Preşedintele CE Jose Manuel Barroso şi comisarul pentru Justiţie Viviane Reding şi-au exprimat susţinerea faţă de CC, Comisia exprimându-şi “angajamentul de a asigura respectarea statului de drept şi independenţei sistemului judiciar în România”, potrivit unei scrisori citate de DW, care adaugă că, între timp, ministrul român de Externe îl acuza pe Zegrean de afectarea reputaţiei ţării prin scrisoarea sa. “Tărăboiul” cu privire la CC, îl citează DW pe Peter Eckstein-Kovacs, un fost consilier al lui Traian Băsescu pe care îl prezintă drept “un cunoscut avocat al drepturilor omului şi lider al minorităţii etnice maghiare”, ilustrează faptul că “statul de drept din România nu este dezvoltat cu adevărat” şi că “un atac asupra câtorva zone ale statului” este în curs.”Premierul socialist Victor Ponta, care a instigat tot scandalul, a îndemnat de atunci la acceptarea înfrângerii în lupta cu Băsescu”, continuă DW, apreciind că acest lucru pare să nu fie împărtăşit de către “adepţii unei linii dure” din cadrul PSD. Citând analişti, DW apreciază că “Ponta deţine puţină putere reală în cadrul PSD”, ai cărui baroni locali, care controlează economia pe plan local, “au cea mai mare influenţă asupra sorţii sale politice”. În finalul materialului, DW o citează, de asemenea, pe Laura Ştefan, o avocată româncă membră a comitetului de evaluare a progresului României în domeniul statului de drept, care îşi exprimă convingerea că “nu se dă ascultare niciunei reguli” şi că “o mare parte din elita politică nu este interesată de valorile UE, văzând România mai degrabă în afara UE”. “Tot ceea ce am construit cu ardoare în ultimele două decade în direcţia unei societăţi civile este distrus acum în doar câteva zile”, conchide ea pentru pagina electronică a postul german de radio. Original in limba engleza, aduce Mediafax.

Putin anunţă dotarea forţelor aeriene ruse. Câte avioane de luptă şi elicoptere noi vrea preşedintele Rusiei să intre în serviciu până în 2020. Forţele aeriene ruse urmează să fie dotate cu avioane de luptă şi elicoptere noi până în 2020, a anunţat preşedintele Vladimir Putin, un program a cărui valoare este estimată la aproximativ 723 de miliarde de dolari. “Vorbim în primul rând despre dotarea forţelor cu tehnologie de ultim nivel”, a declarat Putin la un salon aerian organizat în zona Moscovei, înainte de marcarea a 100 de ani de la crearea forţelor aeriene ruse, informează Russia Today în pagina electronică. “Peste 600 de avioane de luptă noi şi aproximativ 1.000 de elicoptere vor intra în serviciu până în 2020, ca să nu mai vorbim de actualizarea sistemelor deja existente”, a continuat el. Putin le-a mulţumit lucrătorilor din industria apărării şi ofiţerilor ruşi pentru că au ajutat aviaţia “să traverseze perioadele dificile din anii ’90 şi de la începutul anilor 2000”. El a adăugat că rolul forţelor aeriene ruse va fi consolidat. Această reformă va viza în primul rând aviaţia strategică şi forţele aeriene de luptă, prin introducerea de armament de înaltă precizie, sisteme electronice de război şi sisteme de recunoaştere fără pilot, a subliniat Putin, precizând că multe dintre aceste planuri au început deja să fie puse în aplicare.Armata rusă a fost afectată de tăieri uriaşe de buget, în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice, în 1991. În cursul campaniei sale prezidenţiale, Putin a anunţat consolidarea forţelor armate ca unul dintre principalele sale obiective. Original in Russia Today aduce Mediafax.

Advertisements