Ameninţarea nucleară iraniană provoacă schimbări tot mai notabile pe scena israeliană.
În interiorul statului evreu se intensifică pregătirile în vederea contracarării efectelor unui atac iranian în ripostă la o operaţiune militară israeliană. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a trecut la adoptarea de măsuri de asigurare a activităţii guvernamentale pentru cazul unui război.
Astfel, cabinetul său a hotărât să-şi schimbe pe viitor modul de lucru, admiţând şi luarea unor decizii în conferinţe telefonice. Dacă de pildă hotărârea declanşării unui atac menit să înlăture ameninţarea nucleară iraniană va trebui adoptată în puterea nopţii, ea va putea fi luată şi fără ca miniştri să fie convocaţi la o şedinţă specială.
Netanyahu şi-a reiterat odată în plus îngrijorarea iscată de regimul iranian. Premierul statului evreu nu scapă nici o ocazie să atragă atenţia asupra pericolului reprezentat de Teheran.
Vorbind despre protecţia civililor, şeful guvernului de la Ierusalim a declarat textual că „toate primejdiile la care e expusă în prezent populaţia civilă israeliană sunt o nimica toată faţă de altă ameninţare de altă natură şi de altă magnitudine. De aceea am spus-o şi o repet, că Iranul n-are voie cu nici un preţ să-şi procure arme nucleare”.
În mass-media israeliană se discută zilnic despre varii proiecte militare ale guvernului de la Ierusalim şi despre un posibil atac încă înainte de alegerile prezidenţiale americane din noiembrie.
De o săptămână încoace se dezbat chiar şi în ziarul de stânga Haaretz informaţii atribuite serviciilor secrete americane, potrivit cărora iranienii au făcut progrese importante în procesul fabricării unei ogive nucleare.
Ministrul israelian al apărării, Ehud Barak, a confirmat aceste informaţii, reliefând la postul de radio al armatei că toate aceste ştiri amplifică nevoia trecerii grabnice la acţiune.
Barak a lansat totodată un avertisment spunând că toate acestea ar putea declanşa o reacţie în lanţ. Fiindcă, dacă Iranul ar intra în posesia unor arme atomice, Arabia Saudită, Turcia şi Egiptul ar face totul pentru a obţine şi ele un arsenal similar.
Din unghiul de vedere al ministrului israelian al apărării, un fapt e clar. În contextul fanatismului şi violenţei cotidiene din Orientul Apropiat şi Mijlociu costul în vieţi umane, ca şi cel politic şi militar al unei intervenţii anti-iraniene, oricât de ridicat ar fi, n-ar depăşi preţul neglijării unui proces la capătul căruia regimul de la Teheran s-ar înarma nuclear.
Conform experţilor ministrului israelian al apărării, un eventual război cu Iranul şi cu miliţiile înarmate cu rachete şi finanţate de islamiştii şiiţi de la Teheran, de felul grupării teroriste Hizbollah, s-ar solda cu aproximativ 200 de victime civile din rândul populaţiei israeliene. Dacă Siria s-ar angaja de asemenea într-o aventură militară, numărul victimelor israeliene s-ar putea ridica, potrivit aceloraşi estimări, la 300.
Teheranul dispune de mai multe rachete cu rază lungă de acţiune de tip Shahab care ar putea atinge obiective situate pe teritoriul statului evreu.
Dar şi succesul unei intervenţii militare anti-iraniene ar fi limitat. Potrivit specialiştilor militari de la Ierusalim statul evreu ar putea arunca înapoi programul nuclear persan cu aproximativ doi ani. Motiv pentru care unii israelieni recuză retorica de război a oficialilor. Dar ei reprezintă doar o minoritate. Majoritatea populaţiei va susţine o eventuală decizie de atac. Sursa: Deutsche Welle
Actualităţi Europene 
stefan60
15/08/2012
Salut
Marul discordiei , Cele 250 kg de uraniu imbogatit la 20 % si pe care Iranul e pe cale sa le produca integral in curind . Se poate face o bomba nucleara cu “marfa ” asta dar e si materialul de baza pentru a ajunge la uraniu imbogatit la 95 % . Si atunci ai “marfa” pentru mai multe bombe nucleare .
Personal cred ca e inevitabil un atac Israelian dar tot personal sint ferm convins ca nu vor fi singuri in actiunea asta . Cu surprize mari de aleante .
Oricum , nu am auzit niciodata de un ataca trimbitat prin presa . Cu amanunte , obiective de lovit cum e prezentat prin presa din vest .
Theophyle
15/08/2012
poti sa fi sigur ca toti vor avea srprize 🙂
Petronius.
17/08/2012
Exista un scenariu in care Israelul poate ataca si invinge Iranul fara ajutor SUA:
1. Sunt atacate instalatiile nucleare iraniene, dupa un scenariu deja exersat in alte tari (stiati ca multi nu stiu ca Israelul a mai bombardat tari din zona ?!)
2. Iranul raspunde prin lovituri de represalii; mii, sau zeci de mii de rachete sunt lansate asupra teritoriului evreu; desi nu s-au folosit arme chimice sau bacteriologice sunt ucisi mii de israelieni, in ciuda sistemului de alertare preventiva.
3. In decurs de numai cateva ore intra in functiune protoclul de aparare nucleara a Israelului si sunt lansate asupra Iranului cateva zeci de focoase nucleare; victimele iraniene sunt numarate cu sutele de mii. Cu ocazia asta aflam ca in apele teritoriale ale Iranului se deplasau submarine nucleare.
4. Toate stirile (reportaje etc.) din zona vor fi (aproape) simetrice: orice imagine cu distrugerile masive din Iran vor fi “echilibrate” cu imagini cu mortii din Israel si distrugerile din orase.
5. Datorita situatiei umanitare grave, teritoriul Iranului este ocupat de fortele NATO in decurs de cateva zile (de fapt o formatiune politica de care nu a mai auzit nimeni a cerut ajutorul NATO; sunt securizate echipamentele de extragere si transport a petrolului, care (ca din intamplare) nu au fost atinse de atacul nuclear. Vedem la televizor cum soldatii le dau apa imbuteliata unor copii jegosi si ni se umplu ochii de lacrimi de duiosie.
6. Incepe “democratizarea” Iranului si “privatizarea” resurselor sale. Se instaureaza o forta de mentinere a pacii formata din tari NATO dar si din tarie arabe. Israelul nu participa la aceasta forta, in schimb trimite medicamente populatiei care sufera de radiatii (din nou ne umplem de duiosie cand televizorul ne arata cum sunt tratati pacientii fara speranta).
7. Este creat Kurdistanul in zonele din Iran si Irak locuite majoritar de kurzi. Turcia protesteaza (degeaba). Pentru ca face nota discordanta, Turcia nu mai este primita in EU (oricum nu ar fi fost primita, dar acum avem un motiv solid). Desigur, si Siria protesteaza, dar nimeni nu-i baga in seama.