Ştiri Europene – 15 August 2012 / Eurostat: Recesiunea se apropie de România

Posted on 15/08/2012 by

4


The Guardian: Ponta, dispus “să coabiteze” cu Băsescu dacă acesta respectă Constituţia. Premierul Victor Ponta afirmă, într-un interviu acordat ziarului The Guardian, că este dispus “să coabiteze” cu preşedintele Traian Băsescu dacă acesta va respecta rolul pe care i-l conferă Constituţia, apreciind că, după 20 de ani de “timp pierdut”, criza politică din România se apropie de final. Potrivit lui Victor Ponta, criza politică ce afectează România din mai se apropie de soluţionare, punând capăt la ceea ce el consideră 20 de ani de “timp pierdut”, de la revoluţia care a condus la înlăturarea regimului comunist. Ponta a precizat că, dacă încercarea de demitere a lui Traian Băsescu prin referendum va eşua, este pregătit să “coabiteze” cu preşedintele dacă acesta va respecta rolul conferit de Constituţie. “Aceasta probabil este cea mai mare criză din ultimii zece ani, dar toate instituţiile, inclusiv Curtea Constituţională, Parlamentul şi Guvernul au dovedit că sunt solide şi cred că partea cea mai grea a trecut. După această vară călduroasă, vom intra într-o situaţie de normalitate şi vom dovedi că toate angajamentele noastre europene vor fi respectate”, a spus Ponta, respingând acuzaţiile privind o presupusă tentativă de lovitură de stat. “Este foarte clar că noua coaliţie şi noul Guvern se bucură de o largă susţinere populară. Timp de opt ani, preşedintele Băsescu şi-a folosit puterea pentru a face numiri pe criterii politice, inclusiv în cazul judecătorilor de la Curtea Constituţională şi al Avocatului poporului. Toate persoanele au fost numite în funcţii de Băsescu. Acum, vom reveni la un echilibru al forţelor politice”, a explicat Ponta, denunţând “standardele duble” cu care ar fi fost tratat de către UE şi argumentând că Traian Băsescu nu a fost criticat niciodată pentru emiterea frecventă de ordonanţe de urgenţă. Integral in Mediafax, articolul original in The Guardian.

Scădere de 0,2% pentru ansamblul zonei euro. Perspectivele economice ale Europei se înrăutăţesc. În al doilea trimestru, economia Eurozonei a scăzut în medie cu 0,2%. Dacă statele din nordul Europei, precum Olanda şi Germania au avut creşteri economice modeste, statele din sudul Europei şi-au văzut Produsul Intern Brut micşorat destul de consistent. Bursele europene au deschis marţi într-o creştere uşoară, după două zile de scădere. Asta în principal datorită raportului privind starea economiei germane. PIB-ul Germaniei a crescut în trimestrul al doilea peste estimări: cu 0,3%, faţă de primele trei luni ale anului. Economiştii se aşteptau la o creştere de 0,2%. Raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, economia germană stă şi mai bine: un avans de 1%. În primul trimestru, PIB-ul celei mai mari economii europene a urcat cu 0,5%, deci se poate interpreta că ultima cifră reprezintă totuşi o scădere faţă de trimestrul precedent. Sunt estimările publicate marţi de Oficiul Federal de Statistică. Exporturile şi cheltuielile de consum ale populaţiei au atenuat efectele crizei datoriilor de stat. Pe de altă parte, însă, nu chiar toate datele despre Germania sunt bune. Indicele referitor la încrederea investirilor a scăzut pentru a patra lună consecutiv, în august. Industria manufacturieră este în contracţie. Germania începe însă să dea semne de vulnerabilitate la criza datoriilor de stat. Cu şapte state din zona euro aflate oficial în recesiune tehnică, cererea pentru bunurile exportate de Germania este tot mai slabă pe principala piaţă de export. Iată de ce economiştii consideră că performanţele Germaniei nu vor fi suficiente pentru a frâna recesiunea din zona euro. Franţa, cea de-a doua economie a Eurozonei, a reuşit să evite recesiunea. Însă creşterea economică pe trimestrul al doilea a fost zero. Este, la fel, o primă estimare realizată de Institutul Naţional de Statistică francez. Institutul a revizuit în scădere şi performanţa economiei franceze din primul trimestru: 0% în loc de 0,1%. Banca Centrală se aştepta la o uşoară creştere. Economia Franţei este practic la punctul mort de nouă luni, notează Le Figaro. Însă în ciuda acestui avans de zero faţă de trimestrul precedent, promisiunea Guvernului Ayrault de a avea o creştere anuală de 0,3% rămâne în picioare, scrie AFP. Şi Olanda a avut o uşoară creştere faţă de trimestrul precedent: 0,2%. În ansamblu, economia în zona euro scade cu 0,2% în decursul ultimelor trei luni, potrivit datelor Eurostat. Iar raportat la anul trecut, economia Zonei Euro s-a contractat cu 0,4%. Comisia Europeană anticipează o contracţie de 0,3% din PIB pentru acest an, în zona euro. Serviciile şi sectorul manufacturier au scăzut în toată Eurozona, pentru a şasea lună. Fără surprize, statele din sudul Europei au avut scăderi puternice: PIB-ul Italiei a scăzut cu 0,7%, economia Spaniei s-a contractat şi ea cu 0,4%. În Portugalia, care încă se află sub asistenţă financiară, scăderea a fost de 1,2%. De asemenea, şomajul a atins un record de 15% în al doilea trimestru, a anunţat marţi Institutul de Statistică portughez. Mai mult, Guvernul portughez estimează că rata de şomaj va atinge 16% anul viitor. În rândul tinerilor, rata şomajului atinge 35,5%. Fenomenul riscă să cântărească greu asupra deficitului, în contextul în care Executivul e nevoit să dea tot mai multe ajutoare de şomaj. Iar Guvernul de la Lisabona va trebui şi să facă o reformă a pieţei muncii, flexibilizând programul de lucru, dar şi condiţiile de concediere. Vor fi de asemenea reduse perioadele de concediu şi numărul de sărbători legale. Cea mai mare scădere a fost cea a Greciei: 6,2%. În trimestrul precedent, PIB-ul s-a redus cu 6,5%, iar Guvernul lui Antonis Samaras estimează că pe tot anul, economia se va contracta cu 7%. Şomajul a atins şi în Grecia un nivel comparabil cu cel din Spania: 23,1%. Ungaria, chiar dacă nu face parte din Eurozonă, intră şi ea în recesiune: după o contracţie de 0,7% în primul trimestru, scăderea pentru al doilea este de 0,2%. După prezentarea datelor de către Eurostat, euro a început să se deprecieze în raport cu dolarul, relatează Bloomberg. Integral la RFI si Eurostat.

Revista Presei de la Deutsche Welle. România îngrijorează deopotrivă SUA şi UE. Criza politică din România , riscul unei islamizări a Egiptului, scandalul de la Vatican, viitorul Franţei sub preşedintele Hollande, viitorul Europei şi al monedei ei comune sunt pe mai departe tematizate România se scufundă tot mai adînc în mocirlă – titrează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG articolul ce focalizează involuţiile de ultimă oră ale originalei „democraţii” instaurate de USL. Că tot ce se întîmplă pe malul Dîmboviţei nu numai că nu corespunde ci contravine flagrant normelor europene, principiilor statului de drept, rezultă şi din simplul fapt că luni, s-a deplasat la Bucureşti, trimis de Hillary Clinton, tocmai Philip Gordon, expert în problemele Europei, înalt reprezentant al ministerului american de externe. Ceea ce atestă, scrie ziarul elveţian citat, faptul că actuala criză politică din România, face valuri tot mai mari în spaţiul internaţional. Prezenţa lui Gordon la Bucureşti poate fi interpretată drept indiciul serioasei îngrijorări resimţite de Washington faţă de isprăvile cuplului Ponta/ Antonescu. Nu mai puţin îngrijoraţi sunt europenii. Wilfried Martens, preşedintele grupului parlamentar „Partidul Popular European” a apelat la guvernul de la Bucureşti, solicitîndu-i să pună la dispoziţie Curţii Constituţionale listele electorale complete ale referendumului. Cu fiecare nouă amînare, devine tot mai acută următoarea întrebare: care sunt ţelurile reale ale premierului Ponta? Departe de ţelurile formulate în timpul campaniei electorale se situează, la 100 de zile de la instalarea sa la Palatul Elysée, şi politica preşedintelui socialist al Franţei, Francois Hollande, relevă ziarul L’EST REPUBLICAIN. Ţara este ameninţată de recesiune, scrie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, menţionînd că Hollande trebuie neîntîrziat să răspundă şi unor întrebări: cum va arăta Franţa peste zece ani? Cît de valoroasă este pentru Franţa moneda europeană, doreşte ea cu adevărat o Uniune politică a Europei? Cum poate finanţa în continuare statul social? Cum îi poate pune la plată pe cei bogaţi fără să-i alunge din ţară? De la putere a reuşit să-i alunge pe militari în Egipt, tocmai preşedintele islamist Mursi, fără ca ţelurile politicii pe care Frăţia musulmană le are să devină mai limpezi, constată WESTFÄLISCHE RUNDSCHAU. Oricum, puterea pe care o deţine Mursi la ora actuală, mai mare decît cea a militarilor, alimentează teama de o islamizare progresivă a Egiptului, dar fără a stinge speranţa într-o democratizare, la fel de posibilă. De aceea, organizarea de alegeri parlamentare a dobîndit o justificată stringenţă fiind singura cale de a diminua excesiva putere legislativă exercitată de preşedintele Mursi, observă DER STANDARD. Paradoxal i se pare cotidianului NOWYE ISWESTIJA pretextul de care s-a slujit Mursi spre a reduce puterea militarilor: incapacitatea acestora de a fi reacţionat împotriva islamiştilor care i-au atacat pe grănicerii egipteni din Sinai. De soluţionarea conflictului din Sinai depinde şi viitoarea relaţie dintre preşedinte şi armată – deduce ziarul rus. Că realitatea poate depăşi pe alocuri ficţiunea o dovedeşte şi scurgerea de informaţii strict confidenţiale din Vatican, afacere poreclită Vatileaks. Faptele reale par scoase dintr-un roman de Dan Brown – sugerează LA STAMPA, comentînd demersurile justiţiei Vaticanului împotriva slujbaşului Papei Benedict al XVI-lea şi a complicilor infidelului valet. Deşi banalizată, criza euro nu şi-a pierdut din gravitate dar a scos la lumină incapacitatea unor înalţi responsabili europeni de a interveni spre a stopa răul. Or, în atari condiţii, cu astfel de lideri, care poate fi argumentul care să legitimeze încredinţarea unei şi mai mari puteri politice, aceloraşi persoane – se întreabă pe bună dreptate FRANKFURTER RUNDSCHAU. Deutsche Welle

Deranj la NATO. Alianţa Nord-Atlantică este nevoită să-şi revizuiască procedurile de securitate după ce doi spioni ai ruşilor au intrat în posesia unor date secrete. Responsabilii NATO au fost nevoiţi să revizuiască sistemele de securitate după deconspirarea, într-o singură săptămână, în Germania, a doi presupuşi spioni care lucrau pentru serviciie secrete ruse, informează site-ul rus Inopressa, citând cotidianul „The Times”. Una dintre „cârtiţe”, identificată drept Manfred K, în vârstă de 60 de ani, era angajat civil la baza aeriană a NATO de la Ramstein din vestul Germaniei.  Procuratura din oraşul german Karlsruhe a anunţat că angajatul NATO a fost arestat sub acuzaţia de obţinere a secretelor de stat cu intenţia de a le oferi unei alte persoane. Se crede că angajatul NATO ar fi transferat datele pe calculatorul personal. Potrivit unor surse din sânul Alanţei, citate de „The Times”, Serviciul Federal de Securitate din Rusia (FSB, fost KGB) i-ar fi oferit lui Manfred K aproape 9 milioane de euro dacă livra informaţii din categoria „top secret”.  Potrivit anchetatorilor germani, bărbatul descărca informaţii confidenţiale despre planurile tactice ale operaţiunilor americane din întreaga lume, precum şi parolele secrete ale unor programe de calculator destinate numai comandamentului suprem al Alianţei Nord-Atlantice. Oficialii germani  din serviciile secrete susţin că Manfred K nu ar fi avut timp să transmită ruşilor date sensibile, dar ancheta continuă. Cel de-al doilea  spion este un pilot de elicopter din Laupheim (Baden-Württemberg). El copia detalii ale operaţiunilor forţelor speciale germane în Afganistan, împreună cu parolele secrete. Acesta urma să predea şi o serie de fotografii făcute din satelit pe teritoriul inamic de serviciile de informaţii franceze unei jurnaliste care scrie o carte despre războiul împotriva terorismului.  Spre deosebire de Manfred K., pilotul  ar fi spiont pentru  FSB de mai mulţi ani şi că ar fi reuşit să le transmită multe informaţii, mai scrie „The Times”, citat de Inopressa. Acesta ar fi acceptat să spioneze pentru Moscova fiindcă era nemulţumit de salariu şi, astfel, spera să-şi îmbunătăţească situaţia financiară. Daunele pe care aceşti doi spioni le-ar fi adus Alianţei Nord-Atlantice au fost calificate de un oficial din cadrul serviciilor secrete germane  drept „incomensurabile”. Aproximativ 500 de oameni lucrează la baza NATO din Ramstein,  iar dintre aceştia, aproximativ 20 la sută sunt civili. Adevarul si articol din Moscow Times.

Harta evoluţiilor economice în Europa: Recesiunea se apropie încet de România şi de marile pieţe de desfacere pentru exporturi. Recesiunea se apropie pas cu pas de România, înghiţind Un­garia şi Cehia şi ame­ninţând cele mai importante destinaţii pentru exporturile româneşti. Economia românească nu a cedat, însă rezistenţa îi va fi subminată cu siguranţă de turbulenţele tot mai puternice din statele vecine şi din zona euro. Ungaria, stat aflat pe locul cinci în topul destinaţiilor pentru exporturile româneşti, a intrat în al doilea trimestru în cea de-a doua recesiune din ultimii patru ani, cu o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 0,2%, comparativ cu cele trei luni anterioare, când economia s-a contractat cu 1%, potrivit datelor Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. “Cifrele nu sunt surprinzătoare”, se arată într-un comunicat al ministerului ungar al economiei în care se motivează intrarea în recesiune prin turbulenţele de pe pieţele de export, acestea cauzând “o pierdere temporară a impulsului”, scrie Bloomberg. Ca şi în cazul României, economia ungară este dependentă pentru creştere de exporturi, în special de cele către zona euro. Scăderea economică prelungită complică problemele guvernului condus de premierului Victor Orban, care caută surse de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar. FMI i-a recomandat executivului să renunţe la taxele excepţionale şi să creeze un mediu mai prietenos afacerilor. Cehia s-a adâncit în recesiune, economia contractându-se cu 0,2% în al doilea tri­mestru, după scăderi de 0,8%, respectiv 0,2% în cele două trimestre anterioare. Bulgaria, locul şase în topul destinaţiilor pentru exporturile româneşti, a rezistat recesiunii, revenindu-şi din stagnarea din primul trimestru cu o creştere de 0,2%. România a surprins cu un avans al PIB de 0,5% care scoate economia din recesiunea tehnică în care a intrat în ultimul trimestru al anului trecut. Pentru Polonia Eurostat nu a prezentat date, însă oficialii de la Varşovia au asigurat de mai multe ori că economia, până acum cea mai rezistentă din UE, nu este ameninţată de recesiune. Problemele cele mai grave pentru exporturile Româneşti sunt însă în zona euro, unde economia germană încetineşte, cea franceză stagnează de trei trimestre, iar Italia îşi prelungeşte declinul. Integral in Ziarul Financiar.

Advertisements